LUMEA POSTBELICA

LUMEA POSTBELICA

1. RECONSTRUCTIA ECONOMICA

Bilantul razboiului in Europa, adica holocaustul si confruntarile armate s-au soldat cu 30 de milioane de morti, imense distrugeri economice, mai ales in URSS, Germania si Europa de est. Reconstructia vestului realizata cu sprijinul financiar, material si economic american, desfasurata in perioada 1948-1952, a intarit democratiile liberale, a dus la dezvoltarea economica, tehnologica si stiintifica, la dezvoltarea tehnologica si crearea "societatii de consum" din deceniile 6-7. Razboiul rece a fost accelerat de adoptarea doctrinei Truman, si a dus la o competitie militara, tehnologica, informatica si de spionaj intre NATO si Pactul de la Varsovia, ca centre ale puterii militare.Reconstructia economica s-arealizat pana in 1950 prin ajutorul dat de planul Marshall, interventionismul de stat in economie, dezvoltarea oraselor si a unor noi ramuri economice, procesul de concentrare industtial bancara si de dezvoltare a companiilor multinationale, accelerarea interdependentelor economice. Are loc o concentrare industrial -urbana in sud-estul Angliei, regiunile Ruhr, Rin, Pad, Paris, tarmurile engleze, franceze, olandeze, belgiene si germane a Marii Nordului. Dupa 1970, pe fondul cresterii pretului petrolului de catre OPEC in 1973 si 1979, a generat inflatie, o acutizare acrizei ecologice si a poluarii mediului. Zona comunista a cunoscut un model economic bazat pe industria grea, reducerea consumului populatiei, neglijarea nevoilor de consum si de protectia mediului. Lumea a treia care a cunoscut decolonizarea s-a confruntat in special cu subdezvoltare economica, cresterea decalajului fata de fostele puteri coloniale, dezechilibru financiar si sociale.

Statul si economia sunt interdependente prin faptul ca politicile economico-sociale asigura prosperitate dar si guvernari lungi si stabile(social-democratii din Suedia 1946-1969, UCD in Germania 1949-1966, laburistii in Marea Britanie 1958-1974). Partidele de stanga adopta politici sociale si etatiste. dezvoltand sectorul de stat. Marile provocari sunt concurenta economica a OPEC si a Japoniei.

2. DREPTURILE OMULUI

Bombardamentul atomic, exterminarea unor etnii pe criterii religioase si rasiale, au determinat Adunarea Generala ONU sa adopte in 1948 Declaratia Universala a Drepturilor Omului, iar Consiliul Europei creat in 1949, a adoptat in 1950 Conventia Europeana a Drepturilor Omului ca element fundamental al societatii europene, a impus in domeniu standarde europene, la care a adaugat Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale. Documentele nu au fost adoptate sau au fost eludate de statele comuniste totalitare europene.

3. SOCIETATEA CIVILA

Democratia are ca element fundamental, societatea civila, care cuprinde organisme independente fata de stat cum ar fi sindicatele, asociatiile profesionale, asociatiile de afaceri, corpurile academice, biserica, fundatiile. Libertatea de comunicare, comportamentul deschis si generos, cooperarea au permis functionarea societatii civile in statele democrat-liberale. Statele comuniste s-au situat pe pozitia anihilarii libertatilor personale si a societatii civile, iar grupurile dizidente de gen Solidaritatea in Polonia si Charta 77 in Cehoslovacia, au fost germenii acestor societati.

4. ISTORIA ALTFEL

Planul Marshall cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstructie conceput de Statele Unite ale Americii si destinat aliatilor europeni din al doilea razboi mondial. Pe 5 iunie 1947 intr-un discurs rostit in Aula Universitatii Harvard, secretarul de stat George Marshall anunta lansarea unui vast program de asistenta economica destinat refacerii economiilor europene cu scopul de a stavili extinderea comunismului, fenomen pe care el il considera legat de problemele economice. La 19 iunie 1947 ministrii de externe francez (Georges Bidault) si britanic (Ernest Bevin) semneaza un comunicat prin care invita 22 de state europene sa trimita reprezentanti la Paris pentru a schita un plan de reconstructie europeana. Etichetand Planul Marshall drept "imperialism economic american" Moscova a interzis tarilor satelite sa participe la Conferinta de la Paris. Sovieticii considerau ca acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a tarilor din sfera sa de influenta si la pierderea avantajelor politice si strategice dobandite de Kremlin in Europa centrala si de est la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Planul Marshall reprezinta extensia in domeniul economic a Doctrinei Truman.

Doctrina Truman. La 11 martie 1947 presedintele Truman, intr-un discurs prezidential in fata Congresului S.U.A., a schitat un program al politicii externe americane pentru combaterea 'pericolului comunist' in lume. In acest scop, el a cerut Congresului sa aprobe un credit de 400 milioane dolari pentru ajutorarea Greciei, amenintata de comunism, si a Turciei, unde U.R.S.S. revendica partea de nord-est (Anatolia). Doctrina Truman a derivat din evenimentele din Grecia, unde comunistii incercau sa rastoarne monarhia si guvernul legal ales. Trupele britanice, care ajutasera la eliberarea Greciei de germani in 1944, restaurasera monarhia, dar aveau reale dificultati in a o sustine in lupta impotriva comunistilor greci, ajutati de cei din Iugoslavia, Bulgaria si Albania, din ordinul Moscovei. Grecia a primit imediat un ajutor masiv in materie de bani, arme si instructie, asistenta ce a permis infrangerea comunistilor pana in 1949. Turcia, care era si ea amenintata, a primit un ajutor american consistent.Doctrina Truman a scos in evidenta faptul ca Statele Unite nu aveau nici o intentie de a reveni la izolationism, asa cum procedasera dupa primul razboi mondial. Doctrina Truman a reprezentat o cotitura in politica americana fata de URSS marcand inceputul unei politici de "stavilire", de "indiguire" a expansiunii sovietice. Americanii s-au angajat pe linia unei politici de blocare a raspandirii comunismului, nu numai in Europa, ci in intreaga lume, inclusiv in Coreea si Vietnam.

Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO in engleza, OTAN in franceza) este o alianta politico-militara stabilita in 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat in Washington pe 4 aprilie, 1949. Membri de la fondarea NATO in 1949: Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, S.U.A. Au aderat ulterior: Bulgaria (2004), Cehia (1999), Estonia (2004),Germania (1955), Grecia (1952), Ungaria (1999), Letonia (2004), Lituania (2004), Polonia (1999), Romania (2004), Slovacia (2004), Slovenia (2004), Spania (1982),Turcia (1952)   

Pactul de la Varsovia, numit in mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta mutuala a fost o alianta militara a tarilor din Europa Rasariteana si din Blocul Rasaritean, care voiau sa se apere impotriva amenintarii pe care o percepeau din partea aliantei NATO (care a fost fondata in 1949). Crearea Pactului de la Varsovia a fost grabita de integrarea Germaniei de Vest 'remilitarizata' in NATO prin ratificarea de catre tarile ocidentale a Intelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varsovia a fost initiat de catre Nikita Hrusciov in 1955 si a fost semnat la Varsovia pe 14 mai 1955. Pactul si-a incetat existenta pe 3 martie 1991 si a fost in mod oficial dizolvat la intalnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991. Toate statele comuniste ale Europei Rasaritene au semnat acest pact, (cu exceptia Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varsovia si-au luat angajamentul sa se apere unii pe altii, daca unul sau mai multi dintre ei erau atacati. Tratatul statua de asemenea ca semnatarii isi bazau relatiile pe principiul neinterventiei in afacerile interne si pe respectul suveranitatii si independentei nationale - pana la urma, aceste principii vor fi incalcate mai tarziu in cazul interventiilor din Ungaria - (1956) si Cehoslovacia - (1968).Albania a incetat sa mai fie membru activ al aliantei in 1961 ca urmare a rupturii chino-sovietica, criza in care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Albania s-a retras in mod oficial din Pact in 1968. Pe 12 martie 1999, fostele membre al Pactului de la Varsovia: Republica Ceha, Ungaria si Polonia au aderat la NATO. Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia s-au alaturat si ele NATO in martie 2004.

5. CRONOLOGIE

Discursul lui W.Churchill la Zurich (Ridica-te, Europa)

S-a constituit Consiliul Europei

9 mai 1959: Declaratia lui Robert Schuman care propunea crearea C E.C.O.

Tratatul de la Paris - consti­tuirea C.E.C.O.

Uniunea Europei Occidentale (o alianta militara a celor sase state din C.E.C.O si Marea Britanie)

25 martie 1957: Prin Tratatul de la Roma se pun bazele C.E.E. (Piata Comuna)

La nivelul C.E.E. s-a realizat uniunea vamala

Tratatul prin care Marea Britanie, Danemarca si Irlanda aderau la C.E.E.

Primele alegeri pentru Parlamentul European (vot universal)

Grecia adera la C.E.E.

Spania si Portugalia adera la C.E.E.

Prabusirea sistemului comu­nist

Semnarea Tratatului de la Maastricht

Statele membre ale U.E. aproba Tratatul de la Maastricht

Romania adera la Consiliul Europei

Acordul de asociere a Romaniei la U.E.

Romania stat asociat la U.E.

Austria, Finlanda si Suedia acceptate in U.E.

Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia au inceput proce­sul de aderare la UE.

Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Cipru (doar partea greaca) acceptate in U.E.

Romania si Bulgaria acceptate in U.E.

6. DICTIONAR

Identitatea europeana: sentiment de apartenenta la Europa si la valorile aces­teia, care cuprind pluralismul, spiritul de toleranta, precum si mostenirea culturala comuna.

Reconcilierea franco-germana: raz­boaiele mondiale ale secolului al XX-lea au intre cauze si pe cea tinand de tensiunile franco-germane. Reconcilierea franco-ger­mana, ca premisa a pacii, a fost de actua­litate si in perioada interbelica; s-a realizat, efectiv, dupa al doilea razboi mondial, cand Franta a devenit putere de mana a doua, iar Germania a fost infranta si divizata. Reconcilierea s-a facut, practic, intre Franta si Republica Federala Germana. Procesul de globalizare (cresterea interdependentei intre state), fenomen caracteristic al seco­lului al XX-lea, pune in evidenta faptul ca valorile nationale sunt autentificate la nivel mondial. in aceste imprejurari, reunificarea Europei pe baza reconcilierii franco-germane a fost o sansa in plus pentru cooperarea si confruntarea cu alte spatii economico-cultu­rale, cu lumea secolului al XX-lea.

Principiul subsidiaritatii: organizarea descentralizata a responsabilitatilor, in asa fel incat sa nu se incredinteze niciodata unei unitati mai mari ceea ce poate fi rea­lizat de una mai mica.

Standarde europene: cerinte nece­sare pentru integrarea in structurile euro­pene, care pot fi masurate si determinate in mod exact. Se refera la performanta economica, drepturile omului, institutiile democratice, legislatie.