ORGANIZAREA SOCIALA A AGRICULTURII IN EGIPTUL FARAONIC IN TIMPUL VECHIULUI REGAT(2650-2150 i.Hr)

SORGANIZAREA SOCIALA A AGRICULTURII IN EGIPTUL FARAONIC IN TIMPUL VECHIULUI REGAT(2650-2150 i.Hr)

Autorul analizeaza organizarea sociala a agriculturii egiptene in timpul Vechiului Regat,cat si raporturile existente intre cele mai importante elemente ale sale:pe de-o parte institutiile,pe de alta parte taranii si,in cele din urma,impozitele si taxele prelevate de stat.

Fondarea templelor si a exploatarilor agricole ale coronei contribui la consolidarea conditiei sociale a elitelor locale,din ce in ce mai integrate in aparatul statului,in calitate de reprezentanti locali ai faraonului.Inegalitati sociale aparura astfel de-a lungul timpului,din moment ce anumite sectoare ale taranimii devenira indatorate in timp ce suveranii rurali cumulau pamanturi,serbi si turme.Acest proces duse la slabirea puterii statului si la lupte pentru putere intre membrii elitelor rurale,imbogatite multumita acestui process

Cuvinte cheie:agricultura egipteana,Vechiul Regat,administratiere faraonica,economie faraonica,elita rurala.

Egiptul antic a fost considerat in mod traditional unul dintre leaganele agriculturii,al irigatiei si al statului,si interpretari diverse au fost propuse pentru a explica particularitatile agriculturii egiptene.De la expresia celebra a lui Herodot ,,Egiptul,darul Nilului",pana la modelele care descriau Egiptul ca un exemplu de ,,despotism hiydraulic",rare au fost,totusi,studiile aprofundate asupra agriculturii in ceea ce priveste atat aspectele tehnice cat si organizarea sociala.Pe de alta parte,desi etnografii si agronomii au atras atentia asupra aspectelor cruciale ale practicilor si utilajelor utilizate pe campia egipteana,concluziile lor nu au fost din nefericire retinute intotdeauna de literatura egiptologica.La fel si cu aporturile de documente mai tardive,din epoca greco-romana sau islamica,referitoare la subiecte ca tipologia pamanturilor,randamentul recoltelor sau fiscalitatea funciara.In aceasta privinta,specializarea crescanda a disciplinelor ocupate cu studierea documentelor Egiptului antic-redactate in hieratica ,demotica ,greaca ,copta,chiar si araba-nu faciliteaza schimbul de informatii in masura in care ar fi de dorit.Doar lucrarile catorva cercetatori fac exceptie de la astfel de lucruri,multumita apropierii lor interdisciplinare a si diacronice fata de studierea agriculturii egiptene.Cu toate acestea,asistam de cativa ani la o reinnoire a interesului egiptologilor fata de organizarea aAgricola si,in sens mai larg,economica a Egiptului faraonic,cu editia de noi surse si analize mai complete decat cele deja cunoscute.

Putem invoca mai multe motive pentru a explica aceste contradictii aparente.Pe de-o parte,Egiptul faraonic a fost adesea considerat un fel de societate agricola armonioasa,unde tehnici si practice traditionale s-ar fi mentinut inalterate timp de milenii,cu o taranime muncitoare si pasiva,incadrata de puterea paternala si binevoitoare a unui suveran preocupat de poporul sau,gata sa-l sprijine chiar si-n perioade cu recolte si cresteri(ale apelor) insuficiente.Cu toate acestea,sursele invocate in sprijinul unei asemenea"politici sociale"sunt foarte rare,diverse si de valoare inegala,colorate in plus de retorica,fie aceasta povestirea biblica a lui Joseph sau declaratiile evlavioase ale demnitarilor,compuse din formule repetitive si banale de tipul"am hranit flamandul".Pe de alta parte,insusi durata civilizatiei faraonice,de multe ori milenara,a dus uneori la interpretari simpliste si deformate,conform carora o taranime permanenta ar fi fost scoasa partial din conservatorismul sau secular,multumita cuceritorilor veniti din strainatate;dinamismul noilor veniti s-ar manifesta prin progresul urbanismului,generalizarea monezii,sau dezvoltarea fortelor productive,multumita colonizarii agricole a anumitor regiuni ale tarii sau incurajarii noilor tehnici de irigare.Abundenta documentatiei ptolemaice,apoi a celei romane,privind sfera activitatilor agricole in sens larg,inclusive operatiile relative de cumparare,vanzare si inchiriere a pamanturilor,ar reconforta acest diconfri confort acestui dynamism al administratiei gGreco-romane.

Cu toate acestea,trebuie marturisit ca noi practic ignoram tot ceea ce este legat de numeroase aspect ale agriculturii sau ale taranilor Egiptului antic.Cea mai mare parte a documentelor conservate,fie din perioada faraonica sau ptolemaica,privind activitatile desfasurate pe pamanturile institutionale,apartinand deci templelor,instalatiilor coroanei sau statului si cedate,conform diverselor modalitati,ale persoanelor iesite din elitelor locale si palatale care asigurau exploatarea lor.Dar pe masura ce ne indepartam de domeniul agriculturii institutionale ne aflam pe un teren mai putin sigur,practice neinexplorat,chiar si in ceea ce priveste compozitia si intinderea patrimoniului funciar al elitei faraonice,pentru care documentatia este,pe de alta parte,prin excelenta mai abundenta.Numai arhivele exceptionale,ca dosarul lui Heqanakhte,datat de la inceputul mileniului al II-lea,arunca putina lumina asupra gestionarii unui patrimoniu funciar privat.Alte arhive mult mai tardive,din perioada ptolemaica,ca papiriiusurile lui Hauswaldt,privind tranzactiile effectuate intre anumiti membrii ai clerului local asupra catorva terenuri situate adesea fie in"campiile faraonului",fie in domeniul lui Horus d'Edfou.Cat despre"contracteleor de leasing"din perioadele Kouchita si saitica,aceste documente privind valorificarea terenurilor(institutionale?)personalului templului de catre personalul specializat de asemenea in activitati culturale.Succint,acestea sunt operatiile realizate intre membrii elitelor locale.

In ceea ce priveste studiul taranilor si a comunitatilor taranesti,apropierile traditionale ale historiografiei sunt insuficiente,si in acest domeniu intarziarea Egiptologiei in raport cu contributiile altor discipline-Asiriologie,istoria Antichitatii,arheologia extensivae,arheologia hidraulica,paleobotanica si arheozoologia-este mai evidenta.In absenta programelor de cercetare,vizand cunoastera sistemelor de irigare,formele parcelatului,amenajarea madiului rural,culturile practicate,tehnicile si uneltele de lucru intrebuintate,impactul local al crearii instalatiilor coroanei,densitatea regionala de popularte,etc.,egiptologii s-au multumit adesea sa faca apel la surse destul de heterogene,cu valoare inegala,acceptate mai mult in maniera literara si fara o critica in prealabil.De unde si importanta acordata iconografiei sau cateorva povesti literare,ca"satirele meseriilor":scenele mormintelor,texteile care le insotesc sau naratiunile privind activitatile taranilor au fost acceptate ca fiind perfect valabile si fiind de la sine intelese,avand in vedere aspectul lor"naturalist",in special in domeniul iconografiei.

Cat despre documentatia papirologica a Noului Regat,relativ abundenta,ea priveste inainte de toate gestionarea pamanturilor institutionale,incusiv cazurile cand beneficiarii lor apartineau elitelor egiptene.In concluzie,recurgerea la documentatia ptolemaica pentru a umple lacunele cunostiintelor noastre despre taranimea Egiptului antic nu este lipsita de pericol.Intr-adevar,o mare parte a textelor conservate se refera la operatii diverse relevand terenuri apartinand coroanei sau situate in domeniul templelor,titularii acestor tranzactii fiind scosi din sectoarele imbelsugate alesocietatii provincial sau ale curtii regale.In consecinta,culturile sau pamanturile prezentaterelevate inde acest tip de documente,releva domeniul de interese si practici proprii elitelor egiptene,foarte indepartat,in mod verosimil,de cel al taranilor.Este suficient sa ne gandim,intr-adevar,la importanta acordata in aceste documente terenurilor de constructive,catorva culturie specializate destinate pietei urbane-vita de vie,maslin-,sau campurilor detinute de elitele greco-romane si situate in apropierea centrelor urbane locuite de acestea.In consecinta,nici culturile,nici formele de valorificare a pamantului si a mainii de lucru,nici peisajul rural care reiese din aceste texte probabil nu reproduce logica productivae sau peisajul caracteristic al comunitatilor taranesti indepartate de aceste centre urbane.Mai mult,reprezentarea surselor descriinds gestionarea marilor domenii ale elitelor greco-romane,adesea situate in regiuni supuse politicilor de colonizare agricola ii-a determinat pe cercetatori sa faca generalizari care nu tin cont de particularitatile productiei taranesti,nici de diferentele regionale.Numai recurgerea la proiecte de arheologie extensivae in mediul rural va permite completarea imaginii,pentru moment destul de dezechilibrata si incompletae,a relatiilor sociale ale agriculturii egiptene,o imagine unde actorii principali-taranii-sunt,in mod paradoxal,aproape absenti.

AGRICULTURA INSTITUTIONALA SI AGRICULTURA NON-INSTITUTIONALA IN MILENIUL III

Sursele pertinente pentru studiul agriculturii institutionale in timpul mileniului al III-lea sunt destul de rare.Nu exista documente comparabile cu marile registere funciare si fiscale din a doua jumatate a mileniului al II-lea.Istoricul trebuie deci sa se multumeasca cu cateva scrisori evocand probleme mai mult sau mai putin legate de agricultura.Cu toate acestea,descoperirile recente la Balat,in oaza Dakhla,releva veland potentialul arheologiei urbane pentru recuperarea documentelor provenind din centrele administrative ale Vechiului Regat,de-abia explorate pana in present.Textele de la Balat se constituie din tablitele de argila utilizate pentru scrierea scrisorilor cu ordine administrative diverse,incluzand recensemintele muncitorilor sau muncile de seceris.O alta sursa este constituita de decretele regale regland activitatile agricole desfasurate in cadrul centrelor de cult ale coroanei-temple,complexe funerare regale-si care enumera birourile administrative si functionarii care se ocupau de aceste activitati,listele cu taxele de plata,sau procesul de creare a exploatarilor agricole ale coroanei.

Facand exceptie de la aceste documente,sursele sun mai degraba hwtindirecte:arhivele complexelor de cult ale faraonilor Neferirkare si Renefere,din a V-a dinastie,cu enumerarile lor de liste de obiecte de rit si de personalul insarcinat cu aceste treburi,continand de asemenea indicatii pretioase asupra institutiilor care furnizau produsele destinate sa asigure livrarea zilnica a ofrandelor,ceea ce ne permite sa cunoastem circuitele economice care leaga cateva departamente administrative intre ele.Mai mult,inscriptiile care descriu scenele mormintelor indica adesea instalatiile ce asigura aprovizionarea cu ofrande pentru defunct:ele precizeaza de asemenea natura scenelor agricole reprezentate cat si elementele constitutive ale mediului rural unde acestea se desfasoara.Totusi,continutul ideologic al acestor scene,cat si natura l or stereotipa,cere utilizarea lor cu multa precautie.Vom evoca in sfarsit,mentiunile relative la agricultura si la instalatiile agricole ale coroanei prezente in textelile ritualice,ca"Textele piramidelor".Pe de alta parte,situatiile incurcate ale"domeniilor funerare"nu au alta valoare decat ca sursa cantitativa pentru studierea compozitiei patrimoniilor private,data fiind natura l lor ireala si consideratiile pur ideologice care explica incorporarea lor in scenele mormintelor.

In lipsa de documente detaliate,titlurile care exprima functiile indeplinite de demnitarii egipteni,functii ale caror caracteristici sunt ocazional evocate in autobiografiile lor,constituie sursa documentara cea mai pretioasa. Dar aceasta sursa trebuie sa fie folosita cu anumite precautii :pe de-o parte,cateva titluri desemnau o functie precisa,in timp ce altele serveau mai degraba la sublinierea rangului si a pozitiei sociale a titularului sau ;pe de alta parte,titlurile purtate de un demnitar nu exprima intotdeauna in mod exact pozitia sa sociala sau functiile sociale pe care acesta le indeplineste,deoarece circumstantele variabile,ca inrudirea cu regele sau contactele privilegiate cu palatul sau cu marii demnitari,se dovedesc de asemenea decisive.Cateva din aceste titluri sunt in raport cu conducerea si gestionarea cateorva centre productive si agricole ale coroanei hwt,nwthwt nwt m3wt,hwt-'3t,swnw,pr-sn',gs-pr-,cu controlul campului,efectuarea recensamintelor,sau conducerea birourilor care se ocupa direct cu gestionarea campurilor sau a muncitorilor.Analiza statistica a titlurilor furnizeaza informatii indispensabile asupra datei aproximative a aparitiei unei functii,asupra instalatiilor insarcinate cu gestionarea problemelor agricole,asupra raporturilor existente intre diferitele departamente administrative sau asupra distributiei regionale sau cronologice a titularilor unei functii.Desi titlurile marturisesc importanta catorva instalatii ale coroanei create in centrul principal-hwt-'3t,nwt m3wt,grgt,swnw sau hwt-,nici un document administrativ nu ne-a parvenit referitor la activitatea care avea loc.Numai cateva inscriptii rare evoca cateodata functia lor,asa ca sapaturile arheologice nu s-au mai ocupat de cercetarea acestor vestigii.

Instalatiile coroanei in mediul rural

Inscriptiile scurte cu cerneala pe vasele ingropate in piramida faraonului Djese din a III-a dinastie,sunt textele cele mai vechi ce permit sesizarea rolului anumitor instalatii ale coroanei in agricultura institutionala in timpul primei jumatati a mileniului al III-lea.Aceste texte indica livrari de diverse produse prin cativa demnitari la temple sau la complexe funerare regale.Se mentioneaza numeroase hq3 hwt-'3t uri ,,guvernator al unui mare hwt''.Aflam astfel ca instalatiile contribuiau la aprovizionarea cu ofrande utilizate cu ocazia ceremoniilor in cinstea faraonului,si asta din antichitate,si ca hwt-'3t urile erau mai raspandite decat hw urilet.Astfel inscriptiile mentioneaza responsabilii provinciali-purtatori de titluri hq3 zp3t,,guvernator de provincie'' sau ssm ts,,ghid al tarii''-cat siasa ca livrarea produselor provenind din pr''casa'',un termen urmat de numele unei persoane ceea ce sugereaza circumscrieri teritoriale controlate de suverani locali al caror grad de integrare in aparatul administrativ al statului este greu de precizat in ciuda colaborarii cu acesta.In sfarsit,inscriptiile hieratice ale celei de-a III-a dinastii,provenind din Assouan,citeaza livrari de cereale in care unde intervenea guvernatorul satului.Texte posterioare,de la inceputul celei de-a IV-a dinastii,confirma importanta instalatiilor hwt '3t la inceputul Vechiului Regat,deoarece inalti demnitari ca Mtn sau Ph-r-nfr cumulau mai multe titluri de hq3 hwt-'3t ;functia de hq3 hwt era de v asemenea mai rara in titulatura lor.

Din nefericire,sursele sunt prea rare pentru a raspunde la intrebari capitale :care era originea sociala si geografica a demnitarilor insarcinati cu instalatiile hwt-'3t,in timpul dinastiei a III-a si a IV-a ?Erau ei scosi din anturajul regal la Memphis si detasati temporar in provincie,sau apartineau familiilor de suverani rurali carora le atribuim conducerea instalatiilor coroanei create pe loc ?Care fu ritmul de creare si densitatea acestor instalatii in provincie ?Este remarcabil,in orice caz,ca atunci cand inscriptiile particularilor incep a mentiona in mod regulat liste de titluri,catre sfarsitul celei de-a III-a dinastii si inceputul celei de-a IV-a,aceste liste atesta acumularea,exceptionala,a conducerii de numeroase hwt-'3t-uri intre mainile unui numar restrans de demnitari de inalt rang,ingropate in necropolele capitalei.Este posibil ca o asemenea circumstanta sa tradeze un efort de concentrare,chiar si de centralizare,al controlului coroanei asupra instalatiilor dispersate peste tot intr-o epoca in care faraonii intreprinsera vaste proiecte de constructie.Descoperirea recenta la Giza a unui oras de muncitori si de artizani angajati in construirea piramidelor,in timpul celei de-a IV-a dinastii,si unde locuiau in jur de 18 ooo de persoane(circa 1,2-1,8% din populatia egipteana din acea perioada),atesta problemele de logistica si aprovizionare puse statului faraonic,si care cereau eforturi de rationalizare administrativa si de eficacitate in gestionarea resurselor.

Este semnificativ ca textele contemporane sugereaza,in mod just,o anumita centralizare sau un control puternic al teritoriului :inscriptia lui Mtn,de exemplu,releva inlocuirea cateorva unitati administrative ale Deltei,desemnate cu ajutorul termenului pr,,casa'',prin instalatii ale coroanei ca hwt-'3t , templul funerar al faraonului Snofrou,contemporan al lui Mtn contine scene cu primul cortegiu cunoscut din,,domeniile funerare'',unde purtatorii de ofrande,reprezentand toponime fictive,sunt desemnati de termenul hwt,in numar de 3 pana la 6 in noma ;Analale regale indica de asemenea politica de fondare a instalatiilor hwt si hwt-'3t dusa de acest faraon ;in sfarsit,numeroase toponime compuse cu numele regelui Snofrou indica o politica de organizare a teritoriului a carui intindere este,din nefericire,imposibil de stabilit din lipsa de surse suficiente.Daca datarile vestigiilor Vechiului Regat regasite la Kom el-Hisn,in Delta occidentala,confirma ca acest centru de crestere a vitelor a cunoscut o perioada de dezvoltare incepand cu dinastia a IV-a,si care pe de alta parte livra animale capitalei,am avea o dovada suplimentara a efortului de organizare a Egiptului de Jos si de incurajare a activitatilor productive intreprinse de faraonii dinastiei a IV-a.

Inscriptiaile lui Mtn releva mai mult ca hwt-'3t-urile si hwt-urile erau instalatii care controlau localitati si valorificari agricole,si ca provincii ale Deltei includeau cateodata instalatii de acest tip .Autobiografia lui Jbj dine Der el-Gebraoui,spre exemplu,indica apartenenta la o hwt de pe o campie de 203 aroue,aproximativ 50 de hectare In general,inscriptia lui Mtn evoca organizarea Egiptului de Jos,cu fundatia valorificarii agricole,ca in cazul a douasprezece valorificari grgt,sau controlul valorificarilor 'ht,un termen mai putin cunoscut dar care desemneaza totusi o catagorie de pamanturi institutionale .Intr-adevar,un decret din Coptos releva,ca o valorificare agricola recent creata,in folosul zeului Min din Coptos,fusese pusa sub controlul unui jmj-r'ht,,administrator al valorificarilor 'ht' -un titlu care nu este atestat de altfel,in surse ale Vechiului Regat sau ale celui Mijlociu

Alte titulaturi ale functionarilor dinastiilor a IV-a si a V-a mentioneaza existenta valorificarilor agricole,nwt m3wt,create de coroana,cat si turnuri,swnw/mnnw,situate in provincie si ai caror responsabili erau,in general,insarcinati cu o categorie mai putin cunoscuta de muncitori ai coroanei,nzwtjw,asimilabilie posibil mrt-urilor,egiptenii recrutati periodic pentru a efectua lucrari pentru stat.Sursele pastrate arata ca repartitia geografica a acestor instalatii era destul de iregulara :cand responsabilii lor erau ingropati in necropolele capitalei nu se indica locatia lor .Numai existanta necropolelor provinciale,cu morminte decorate,si ai caror proprietari indicau functiile exercitate de cel viu,permit replasarea cateorva din aceste instalatii in contextul provincial din care acestea fura create.Ele figureaza,in general,in Egiptul Mijlociu,la nord de Abydos,o zona relativ putin populata,unde pamanturile cultivabile si pasunile erau abundente :nwt m3wt sunt atestate in provinciile IX,XV si XVI ale Inaltului Egipt,turnurile swnw/mnnw in nomele VII,IX,X,XV,XVI si XX ale aceleiasi regiuniALE ACELEIASI REGIUNI,in timp ce hwt-'3t-urile figureaza in monumentele provinciilor IX,X,XVI si XX din sud.

Dezvoltarea cateorva centre provinciale,daca judecam prezenta mormintelor deja decorate din dinastia a V-a,este un indiciu al existentei familiilor de suverani provinciali care colaborau cu coroana:este cazul lui Deshasha,Hemammiya sau Tehna.Daca adaugam numeroasele vestigii ale lui Elkab care tradeaza existenta acestor suverani din dinastia a III-a-statui,un mormant foarte bogat in forma de trunghi de piramida-,sau atestarile ocazionale ale existentei conducatorilor provinciali chiar si in nome prost documentate,care participau la problemele statului,sau donatiile de pamanturi templelor provinciale in timpul dinastiei a V-a-temple al caror control ar fi putut reveni familiilor de locali insemnatinsemnati dupa exemplul lui Tehna-sau,in sfarsit,existenta decretelor regale adresate demnitarilor provinciali inca din dinastia a V- a trebuie sa acceptam ca inflorirea administratiei locale in timpul dinastiei a VI-a isi fixeaza radacinile intre legaturile tesute intre coroana si elitele locale in dinastiile precedente.

Asistam la transformari importante incepand cu sfarsitul dinastiei a V-a,cand cea mai mare parte a instalatiilor citate mai sus fac sa dispara titulaturile functionarilor si cand hq3 hw-urilet figureaza,in schimb,in mod dominant in registrele epigrafice.Intr-adevar,pe cele aproximativ doua sute de hq3 hwt uri inventariate in monumentele mileniului al III-lea,85% au trait intre dinastia a VI-a si Prima Perioada Intermediara.Spre deosebire de perioadele anterioare,hq3 hwt sunt atestate chiar si in provinciile Inaltului Egipt unde nu exista urme ale instalatiilor anterioare ale coroanei,deoarece figureaza in nomele I,II,III,IV,VI,VII,VIII,IX,XII,XIII,XIV,XV,XVI,XVIII si XX ale Sudului.Dezvoltarea hwt merge mana-n mana cu inovatiile in administrarea provinciilor,mai ales in Inaltul Egipt si in cel Mijlociu,cand numeroase nome devenira scaunul guvernatorilor-titulari ai titlurilor hrj-tp'3 zp3t,,mare sef al nomei''sau hrj-tp'3N,,mare sef al nomei N''-unde fura ingropati,si care exercitara cateodata controlul atat al templului local(purtau titlul de jmj-r hmw-ntr,,administrator de profeti'' cat si al instalatiilor coroanei prezente pe loc(ei erau hq3hwt Mai mult,asistam la numirea conducatorilor Inaltului Egipt.

Textele celei de-a VI-a dinastii arunca mai multa lumina asupra rolului instalatiilor hwt si nwt m3wt.Acestea figureaza aca centre de valorificare agricola ale coroanei-textele evocand,intr-adevar,campii de dimensiuni considerabile atasate hwwt-urilor,ca cel de 203 aroue,controlat de jJbjb j-releuri,chiar si depozite,distribuite cam peste tot in Egipt,si ale caror produse erau puse la dispozitia agentilor regelui,in misiuni sau expeditii.Gasim,spre exemplu,o concentrare de nwt m3wt si de hwt in raport cu templele sau localitatile care erau punctul de plecare al caravanelor catre cariere sau desert.Inscriptia lui Hr-hw.f din Assouan indica faptul ca functionarii regelui puteau in misiune sa se apovizioneze de la hwt-urile si templele pe care le intalneau in timpul itinerariilor lsub prezentarea de lasati sa treca cu libertatea acordata de faraon.Mai revelator este faptul ca,potrivit acestei inscriptii,responsabilii templelor si hwt-urilor sunt desemnati prin titlurile jmj-r hmw-ntr,,administrator de profetii'' si hq3 nwt m3wt,,guvernator al localitatilor /noilor valorificari'',un titlu care nu este atestat in alta parte in timpul Vechiului Regat,dar care exprima raportul existent,intre temple,hwt-uri si fondarea valorificarilor agricole.

Vom remarca cum aceasta organizare aminteste de rolul jucat de debarcadere in papirusul Wilbour,al Noului Regat,care erau dotate cu campuri pentru aprovizionarea expeditiilor ;cea a lui Hardai poseda 401 aroue,in timp ce cea a lui Onayna poseda 60.Dispozitii similare figureaza in decretul lui Horenheb,unde se precizeaza dispozitiile luate de autoritati pentru ca debarcaderele de produse necesare sa-si joace rolul de releuri pentru expeditiile agentilor regali.Tablitele lui Balat,din a VI-a dinastie,mentioneaza pregatirile ordonate de autoritatile oazei cu ocazia deplasarii unui personaj de rang inalt,din moment ce oraselele parcurse erau insarcinate cu aprovizionarea,trimitand animale si stocand vasele.Si inscriptia lui Ouni din Abydos,din a VI-a dinastie,enumera printre personalul administrativ care organiza o mare expeditie militara,hq3 hwt-urilet astfel cat si responsabilii gs-pr-urilor,valorificarile destinate cresterii vitelor,si care trebuiau sa livreze o parte din productia lor fiscului regal.

Rolul acestor functionari consta,intr-adevar,in organizarea logistica,necesara pentru a aproviziona expeditia,din moment ce Ouni se lauda ca nu a pus stapanire pe bunurile aproapelui acolo pe unde trecea armata pe care el o comanda.Referitor la asta,putem cita o inscriptie a carierelor lui Hatnoub,care mentioneaza de asemenea livrarea de diverse produse provenind din hwt,cu scopul de a echipa o expeditie.Alte circuite sunt vizibile multumita arheologiei ;aAcesta este si cazul sapaturilor recente,efectuate la Kom el-Hisn,in Delta occidentala,care au pus in lumina vestigiile unui centru specializat in cresterea vitelor,care nu era consumat pe loc,ci era trimis mai departe,

AGRICULTURA IN EGIPTUL FARAONIC

Templele in cadrul agriculturii institutionale

Celalalt pol al agriculturii institutionale era format de domeniile agricole ale templelor.Sursele sunt,din nefericire,rare,si nu putem decat sa schitam cateva trasaturi generale.Mai intai,Analele regale ale Vechiului Regat,inregistreaza cu grija numeroase donatii de pamant catre templelor si institutiiileor culturale,cateodata insotite de concesiunea ofrandelor,de muncitori buni de claca,si de o institutie-pr-sn-insarcinata cu gestionarea exploatarilor .Decretele de la Coptos,din a VI-a dinastie,confirma aceste daruri,in acelasi timp in care scriu in detaliu procesul de creare a unui domeniu agricol pentru templul local :se alegea mai intai un teren situat in apropierea fluviului,se trecea apoi la dividerea sa in prezenta magistratilor,responsabilului profetilor si conducatorilor de sate,se alocau muncitori,si se fixau corvoadele,pentru a se asigura punerea sa in valoare e.In plus,decretele indica faptul ca aceste valorificari erau considerate o nwt m3wtt adica o valorificare recent creata,insarcinata cu numeroase tipuri de contributii,si supusae unui control al responsabililor pamanturilor'ht ,cu exceptia cazului concesiunii unei scutiri din partea faraonului.In alte cazuri,scribii campurilor,venitii din numeroase provincii participau la operatiuni similare.

Aceste texte sunt remarcabile,in masura in care arata rolul templelor,ca poli ai agriculturii provinciale,multumita dotarii lor in campuri si muncitori.Nu stim care era intinderea pamanturilor,constituind patrimoniul unui templu provincial sub Vechiul Regat,dar Analele regale si textele celei de-a doua Perioade Intermediare evoca domenii depasind suta de aroue .Faptul ca templele posedau valorificari nwt m3wt,supuse interventiei responsabililor pamanturilor'ht,sugereaza ca acesti termeni desemneaza pamanturi institutionale.Dar aceste bunuri nu scapau fiscalitatii statului,din moment ce decretele regale enumera birourile,impozitele si functionarii care preleva taxele datorate de templu fiscului regal,in timp ce inscriptia deja evocata de Hr-hw.f din Assouan exprima rolul jucat de temple in aprovizionarea agentilor regelui in misiune.Administratorii profetilor participau ,in mode egal,la valorificarea domeniilor agricole sub controlul functionarilor coroanei,si inventarele bunurilor templelor principale nu omit turmele,muncitorii si donatia bogata in diverse bunuri pe care le cumulau,incluzand case,localitati,campuri si pajisti.

Titlurile administratorilor provinciali arunca,de asemenea,lumina asupra importantei patrimoniului templelor.De exemplu,acesta este si cazul nomelor copte si al Akhmim-ului,unde in mod particular sursele sunt abundente pentru perioada cuprinsa intre a VI-a dinastie si inceputul Primei Perioade Intermediare.In prima noma,absenta hq3 hwt-urilor sugereaza absenta acestei instalatii in provincie,circumstanta cu atat mai remarcabila cu cat nomele vecine posedau numerosi titulari ai acestei functii.O situatie similara caracteriza noma Akhmim,unde nu s-au reperat hq3 hwt printre numerosii demnitari citati in monumentele necropolei El-Hawawish,si numai unul in cimitirul vecin lui Hagarsa.

Totusi,inscriptiile celei de-a II-a dinastii,a acestei nome mentioneaza valorificari nwt m3wt,care nu mai reapar in cele ale dinastiei urmatoare,cand conducatorii profetilor si problemele templelor ocupa un loc exceptional in titlurile provinciilor.In schimb,sunt mentionati numerosi responsabili ai campurilor si ai muncitorilor in raport cu ofrandele divine si care indica importanta patrimoniului funciar al templului,al carui control fu exercitat de dinastia locala a guvernatorilor provinciali.

Templele situate in apropierea capitalei,prevazute cu valorificari agricole si terenuri inventariate de fiscul regal, formau retelele controlate de functionarii coroanei .Papirusii complexelor funerare ale faraonilor Neferikare si Reneferef,din a V-a dinastie,releva legaturi economice si administrative tesute intre instalatiile de cult,domeniul regal si alte temple situate in vecinatatea lor.Ofrandele si produsele circulau de la unele la altele,si serveau la intretinerea unui personal numeros format,mai intaiin curand de ritualistii permanenti,apoi dein curand din demnitari indeplinind un serviciu temporar rasplatit.Decretele Vechiului Regat si inscriptia lui Sabni din Assouan mentioneaza mai mult demnitari apropiati regelui,situati in anturajul sau imediat,hntj-s,beneficiari de considerabile dotari funciare destinate templelor.

Un alt aspect important al activitatilor productive,efectuate in cadrul institutional este cel de crestere a vitelor.Numerosi functionari erau insarcinati fie cu turme,fie cu valorificarile consacrate cresterii de animale gs-pr.Autobiografiile catorva demnitari activi,intre a VI-a dinastie si sfarsitul Primei Perioade Intermediare,releva ca turme ale coroanei erau incredintate funnctionarilor,desi statul impunea cresterea anumitor specii de animale.Un text mai tardiv,din timpul domniei lui Sestris I,este mai clara in masura in care indica faptul ca statul atribuia turme demnitarilor,care prin urmare trebuiau sa livreze periodic animale fiscului.Cand un guvernator ca Qar din Edfou proclama,in timpul celei de-a VI-a dinastii,ca el poseda cele mai bune turme si cele mai bune grajduri de vite din Inaltul Egipt,trebuie sa replasam aceasta declaratie in contextul activitatilor institutionale,efectuate de responsabilii bunurilor coroanei in provincie.De fapt,a trebuit sa asteptam Prima Perioada Intermediara si criza monarhiei unitare,pentru ca inscriptiile particularilor sa incepa sa evoce posesiunea privata de turme,devenita o sursa de prestigiu pentru proprietarii lor.Dar in timpul Vechiului Regat,nu sunt mentionate decat turmele administrate in numele coroanei,sau acordate demnitarilor,ca remuneratie pentru functia lor,si asta de la inceputul celei de-a IV-a dinastii.

Sapaturile efectuate la Kom el-Hisn,in Delta occidentala,au permis descoperirea unei localitatii unde se efectua cresterea bovinelor,conjunctura confirmata de faptul ca numerosi demnitari conduceau o instalatie a coroanei,in aceasta noma,specializata in aceasi functie-hwt jhwt,,hwt-ul vacii -si purtau careodata titluri relative controlului pasunilor.In general,interesul coroanei in valorificarea vitelor se explica mai intai prin nevoia de a aproviziona muncitorii si expeditiile in timpul misiunilor lor,apoi prin preocuparile sa furnizeze animale de ham pentru a exploata pamanturile institutionale.Este semnificativ in aceasta privinta,ca numerosi conducatori de expeditie sau de armata ai Vechiului Regat poarta de asemenea titluri de responsabili de turme sau de vite.Templele intretineau de asemenea turme,nu numai pentru a asigura serviciul ofrandelor sau pentru a intretine personalul de cult,dar de asemenea pentru a livra piei responsabililor administratiei faraonice,de unde importanta pasunilor in patrimoniul templelor.

Partea non-institutionala :comunitatile taranesti si agricultura domestica

In ceea ce priveste agricultura non institutionala,sursele disponibile sunt extrem de rare.Mai intai absenta documentelor private sau administrative este mai grava,din moment ce ne regasim aici,in fata fenomenului de agricultura domestica,practicata in cadrul familiar sau comunitar,si care nu producea documente.Trebuie,deci,sa ne multumim cu cateva referiri dispersate,legate de tarani sau comunitatile taranesti,care figureaza in documentele produse de institutii,in timp ce celebrele evocari stereotipe ale taranilor si greutatilor lor,prezente in povestile,,literare'',sunt posterioare mileniului al III-lea.Cat despre iconografia mormintelor,detaliile bogatiei sale a trezit egiptologilor o falsa impresie de sinceritate si naturalism,acolo unde aceste scene tradeaza,de fapt,complexe programe ideologice,ceea ce cere utilizarea lor cu precautie.

In consecinta rolul arheologiei deveni indispensabil.Insa arheologia egipteana nu si-a pus decat foarte recent problema studierii habitatului rural,al crearii instalatiilor coroanei,organizarea irigatiilor si parcelelor,speciile cultivate si proportia lor,etc.Proiecte in curs de cercetare,ca cel efectuat in oaza din Kharga,care a permis reperarea vestigiilor unui lot din perioada achememida,asociat unui sistem de irigare in mijlocul quanat-elor,deschide noi perspective.Fara sa uitam importanta cercetarilor paleobotanice sau arheozoologice,insotind sapaturile satelor,ca cea exemplar efectuata la Hom el-Hisn.

Cat despre aspectele tehnice,studiile agronomilor,referitoare la particularitatile solului zonelor inundate anual de marirea Nilului,releva ca intrebuintarea plugului era inutila pe acestea.Pe de alta parte,posesiunea unui plug ar fi facut necesara mentinerea animalelor de ham,ceea ce nu includea purtarea taranilor si le facea inutile din cauza conditiilor fizice ale solului si dimensiunii reduse ale valorificarii familiare.In consecinta,scenele mormintelor unde figureaza acest instrument agricol fac probabil trimitere la cultura campurilor intinse apartinand institutiiilor,situate in afara zonelor inundate in mod regulat,ca pamanturile q3jjt ale textelor-unde sursele egiptene din toate perioadele releva in mod precis existenta campurilor institutionale-si,deci,considerate prestigioase si arate,fie in regim de corvoada,fie de suverani rurali capabili sa mobilizeze munca supusilor lor :acesta este si rolul conducatorilor satului citati in decretele din Coptos sau al mrt-urilor care arau un camp pentru guvernatorul Jbj dinDer el-Gebraoui.

Nu trebuie sa uitam mai ales ca alte activitati economice ar fi putut avea o anumita importanta pentru comunitatile taranesti.De exemplu,sa na gandim la mentionarea numerosilor vanatori si chiar a nomazilor printre populatia a doua sate din regiunea Gebelein,in jurul celei de-a V-a dinastii.Arheozoologia a aratat ponderea porcului in dieta taraneasca,totusi considerat un animal impur in textele oficiale si,in consecinta,absent din iconografia mileniului al III- lea,in ciuda importantei sale economice.Este de asemenea posibil,cu titlul de ipoteza,ca activitatile de gradinarit si de cultura intensiva sa fi avut o mare importanta pentru comunitatile taranesti,totusi fiind mai putin documentate decat cerealicultura practicata pe pamanturile institutionale,incurajata de coroana.

In sfarsit,nu cunoastem suficient alte aspecte care-mi par cruciale despre organizarea sociala a agriculturii domestice,ca cel al raporturilor intre structura familiara si structura proprietatii de pamanturi in sanul comunitatilor taranesti.Particularitatea egipteana a casatoriilor intre frati si surori viza probabil impacarea divizarii patrimoniului familiar.Pe de alta parte,cateva texte evoca uneori existenta proprietatilor familiare administrate in maniera intima de frati,mai ales in domeniul bunurilor destinate,,cultului funerar''al unui particular in timpul Vechiului Regat,ceea ce sugereaza ca familia cuprinzatoare ar fi avut o importanta mai mare in Egipt fata de ceea ce s-a admis in general

Indici posteriori,ca toponimia Noului Regat,sugereaza chiar si forme clanice de posesiune a pamantului.Trebuie deci sa ramanem prudenti fata de analiza documentelor provenind de la elita sau privind posesiunea si gestionarea bunurilor institutionale,deoarece se poate ca practicile inregistrate in aceste documente sa nu fie valabile pentru comunitatile taranesti.

FORME DE CONTACT INTRE SFERELE INSTITUTIONALE SI NON INSTITUTIONALE

Fiscalitatea statului era punctul de articulare a sferelor institutionale si non institutionale ale agriculturii.Intr-adevar,ea lega comunitatile taranesti de aparatul statului,ale carui cereri de taxe si de munca limitau autonomia taranilor,in acelasi timp in care influenta structura sociala a mediului rural si contribuia la orientarea activitatilor productive ale taranilor intr-un sens favorabil intereselor statului.Monumentele oficiale,ca Analele regale,evoca inca din Antichitate existenta recensamintelor periodice a resurselor tarii,in ceea ce priveste vitele.

Crearea de catre coroana a instalatiilor sau a valorificarilor agricole in provincie antrena consecinte importante pentru comunitatile taranesti din imprejurimi,deoarece ele trebuiau sa furnizeze mana de lucru necesara exploatarii pamanturilor institutionale,inclusiv campurilor acordate de faraon demnitarilor sai ca remuneratie.De exemplu,acesta este si cazul muncitorilor nzwtjw,o categorie sociala al carui statut ramane obscur,dar care este citata in paralel cu muncitorii mrt in decretele de la Coptos,si ai caror responsabili se ocupau,conform acestor documente,cu inrolarea mainii de lucru pentru muncile regelui.Nzwtjw-urile trebuiau,deci,sa are atat pamanturile statului,cat si pe cele ale demnitarilor regatului.Putem remarca referitor la asta ca acestia sunt adesea citati in raport cu instalatiile coroanei,turnurile swnw,prezente in mediul provincial pana la sfarsitul celei de-a V-a dinastii.O situatie similara decurge din inscriptia autobiografica a lui jbj guvernator al Del en-Gebraoui,beneficiar la randul sau al unui camp de o intindere considerabila-203aroue,in jur de 50 de hectare-,atasat unui hwt,si prevazut cu muncitori mrt,cu vite si cu seminte.De fapt,numeroase referiri releva ca faraonul isi recompensa demnitarii prin pamanturi si personalul necesat pentru a le ara,recompense capabile de revocare in caz de neglijenta din partea beneficiarilor.

Papirii lui Gebelein,din a V-a dinastie,cuprind liste cu locuitorii catorva sate din aceasta regiune a Inaltului Egipt,facand parte dintr-un pr-dt,adica ai domeniului agricol acordat de faraon unui demnitar drept recompensa pentru serviciile sale.Numarul acestor persoane este desemnat in aceste documente prin termenul hn nzwt,,serb al regelui''.Acesti muncitori erau supusi constrangerilor fiscale cerute de stat,cum atesta,spre exemplu,faptul ca ei trebuiau sa livreze anumite cantitati de cereale sau tesaturi,ca si munca pentru continuarea unui templu Tablitele lui Balat mentioneaza de asemenea deplasarea personalului mrt,calculul restantelor unui sat si muncile secerisului.In sfarsit,un decret al Vechiului Regat indica faptul ca domeniile acordate membrilor familiei regale si inaltilor demniteri erau arate in mod egal de muncitori mrt.

Controlul mrt-ului figureaza in titulaturile a numerosi functionari inalti ai regatului,in special incepand cu ultimele domnii ale celei de-a V-a dinastii.Gasim,intr-adevar,de-o parte a responsabililor unui birou al mrt-jmj-r jz n mrt,,administrator al camerei mrt'' intotdeauna vizirii-a caror existenta fu relativ efemera,daca tinem cont de faptul ca responsabilii sai au trait cu totii intre domniile lui Niouserre si Teti.Disparitia acestui birou catre inceputul celei de-a VI-a dinastii,ca si disparitia titlului jmj-r nzwtjw,,administrator al muncitorilor nzwtjw''al monumentelor private,in plina dezvoltare a instalatiilor hwt si a administratiei private,sugereaza transferul controlului mincitorilor buni de claca catre responsabilii altor birouri sau instalatii ale statului,incluzand templele.Dar trebuie insistat pe stransele legaturi existente intre mrt-uri si campuri,evidente nu numai la lumina decretelor de la Coptos sau a titlurilor jmj-r wpt 3ht mrt,prezente la Abydos si Akmim,dar si la cea a activitatilor exercitate de Hnmw-htp,un demnitar de la sfarsitul celei de-a V-a dinastii,care purta titlurile nul atestate in alta parte jmj-r hrt-htmt n'nzwt n pr-'3n mrt n 3ht,,administrator al actelor sigilate relativ al documentelor regale ale palatului,al muncitorilor mrt si al campurilor'',(j)r(j) hnbwt n'nzwt,,insarcinat cu documentele de limite ale campurilor documentelor regale nt tnwt rmt'nzwt n pr-'3 al recensamantului oamenilor documentului regal al palatului''.Aceste functii privesc recrutarea de personal,cat si ingradirea terenurilor,gestionarea campurilor si a muncitorilor si manipularea inregistrarilor.

Decretele de la Coptos sunt o sursa pretioasa pentru cunoasterea fiscalitatii etatice a Vechiului Regat,cu enumerarile a diferite tipuri de taxe si contributii care cadeau,cu exceptia cazurilor scutirilor acordate de faraon,asupra bunurilor templelor si muncitorilor angajati de acestea.Mai mult,aceste decrete precizeaza care erau functionarii insarcinati cu strangerea impozitelor cat si birourile care organizau colectarea taxelor si care pregateau listele cu persoanele capabile sa fie mobilizate pentru a munci pentru stat.Papirii de la Gebelein sau tablitele lui Balat confirma existenta a astfel de liste a caror intrebuintare este ilustrata de decretele regale in afara crearii unui domeniu agricol alocat templului lui Min din Coltos.

O circumstanta importanta relevata prin aceste decrete este ce gesiunea valorificarii acestui domeniu era asigurata de functionarii reuniti intr-un consiliu d3d3t,o practica atestata si in textele Regatului Mijlociu si Nou,intotdeauna in raport cu valorificarea pamanturilor.

Decretele din Coptos releva o problema importanta :conform textelor redactate de fisc,templele erau destinate varsarii de aur si metale,ceea ce pune problema circulatiei si formelor de tezaurizare a metalelor pretioase la particulari.Care era intr-adevar originea acestor metale in special din aur Cum treceau ele in circuitul tranzactiilor private ?Desi regii ar fi putut da metale pratioase templelor pentru a furniza echipamentul de cult necesar-statui,diverse obiecte -s-ar parea ca templele jucau un anumit rol in transformarea veniturilor in metale pretioase,transformare de neconceput fara existenta circuitelor de comercializare sau de schimb al productiilor lor agricole,cat si tranzactiile intre particulari reglate cu metale pretioase,utilizate apoi ca mijloc de plata a impozitelor.Cunoastem importanta ,,comerciantilor (swtjw),mai mult sau mai putin atasati institutiilor,multumita documentelor mai tardive,ca papirii profanarrilor mormintelor regale,de la sfarsitul Noului Regat,care evoca rolul lor in schimbul de metale furate pe bunuri diverse.

Desi cuprul ar fi circulat cu usurinta in Egipt,platile in aur sunt mai dificil de explicat,deoarece statul era in principiu singura sa sursa de productie si distributie.In orice caz,se pare ca o parte a acestui aur circula in afara circuitelor controlate de stat.Aceasta alternativa,livrarea de catre coroana de metale pretioase institutiilor pentru a fi apoi recuperate in mod regulat pe cale fiscala,pare putin verosimila .Ne vom aminti referitor la asta de cererile fiscale efectuate in timpul Noului Regat si care afectau bunurile templelor,inclusiv aurul.

Dar interesul coroanei in controlul resurselor agricole ale tarii nu se limita numai la campuri,muncitori si instalatiile etetice.Alaturi de functionarii insarcinati cu gestionarea campurilor,ca jmj-r zs) 3ht administrator al scribilor ai)campurilor'',titulaturile Vechiului Regat mentioneaza de asemenea jmj-rsn-t3,,administrator al vegetatiei'',jmj-r snd,,administrator al salcamilor'',sau responsabilii pasunilor si turmelor.Astfel,de exemplu,un pasaj din decretul lui Dachrour al lui Pepi I se refera la recensamantul arborilor,canalelor si diverselor amenajari hidraulice ale unui oras al piramidei.In sfarsit,existau autoritati supraprovinciale care controlau strangerile datorate faraonului,ca administratorii Inaltului Egipt.O inscriptie din Prima Perioada Intermediara indica existenta unui consiliu al administratorului Inaltului Egipt,care veghea asupra guvernatorilor provinciali.

Decretele din Coptos mentioneaza taxele datorate acestui inalt demnitar,in timp ce in inscriptia sa autobiografica,administratorul Inaltului egipt Wnj din Abydos se mandreste ca ar fi strans dublul impozitelor in raport cu ceea ce era cu adevarat datorat vistieriei.Titluri ale functionarilor din dinastia a VI-a si de la sfarsitul Vechiului Regat arata foarte clar existenta recensamintelor productiei tarii,in timp ce cresterea resurselor coroanei in nome figureaza printre grijile exprimate de guvernatorii provinciali in timpul celei de-a VI-a dinastii

Dar populatia egipteana putea fi de asemenea mobilizata pentru efectuarea altor munci decat cele propriu agricole,ca detasamentul carierelor.Inscriptiile de la Hatnoub evoca sosirea conducatorilor misiunilor in fruntea expeditiilor formate din cateva mii de persoane cateodata,se indica chiar si numarul persoanelor provenind din anumite localitati 500,600 si 500.Inscriprii posterioare de la inceputul Regatului Mijlociu,mentioneaza expeditii foarte numeroase,mai mult de 17 000 de muncitori intr-un caz,in timp ce nomarcul Imeny din Beni Hassan povesteste expeditia in Nubia si in cariere in fruntea recrutilor din provincia sa al caror numar oscila intre 400 si 600.Semnele de pe blocurile utilizate,cu exceptia constructiei piramidelor faraonilor din Regatul Mijlociu,indica de asemenea provenienta geografica-Delta,Egiptul Mijlociu-a muncitorilor angajati in transportarea lor.

In definitiv,crearea instalatiilor si a domeniilor agricole ale coroanei afectau comunitatile taranesti constranse sa furnizeze muncitorii necesari-cum indica in mod implicit titlul de jmj-r wpt 3ht mrt,,administrator al repartitiei campurilor si muncitorilor mrt'',deja evocat referitor la nomele din Akmim si Abydos-si care trebuiau sa efectueze in plus diverse munci pentru coroana.

Si asta in contextul infloririi hw-urilort in mediul rural,incepand cu a VI-a dinastie,si progresul administratiei locale in nomele Inaltului si Mijlociului Egipt,cu numirea responsabililor teritoriali-sefi de nome,guvernatori ai hwt-urilor conducatorii profetilor,administratori ai Inaltului Egipt-care fura ingropati in nomele in care-si desfasurau activitatea.Toate aceste inovatii trebuie sa fi apasat greu asupra satelor obligate sa plateasca taxe,sa are pamanturile templelor si instalatiilor coroanei si sa intretina o administratie rurala mai numeroasa.

Dar daca prezenta coroanei,sporita in provincie in timpul celei de-a VI-a dinastii,a apasat asupra taranilor,aceasta ar fi fost astfel imposibila fara colaborarea elitelor locale,beneficiare si ele de pe urma acestui proces cum atesta difuziunea culturii palatine in provincie,reintarirea legaturilor cu mediul curtizan memfitian-fondarea centrelor de cult regal,hwt-k3,in provincie,casatorii intre femei de origine provinciala si regi ,accesul provincialilor la vizirat,educarea fiilor unor provinciali insemnati la curte,in compania printilor-sau construirea de morminte decorate dupa stilul memfit.Se considera ca acest proces viza nu numai sporirea resurselor coroanei,asa cum proclama inscriptiile demnitarilor ca Wnj din Abydos,Q3r din Edfou sau altele ,dar de asemenea integrarea elitelor provinciale in aparatul administrativ al statului,inclusiv cele care locuiesc departe de valea Nilului cum este cazul guvernatorilor oazei Dakhla.Colaborarea lor era indispensabila in timpul procesului de reintarire a administratiei regale in provincie.

Vom analiza apoi consecintele acestei colaborari asupra a doua categorii apartinand elitelor locale,cele ale agentilor regelui titulari ai titlurilor si functiilor,si cele ale suveranilor rurali

O problema decisiva este deci a originii sociale si geografice a agentilor regelui in provincie,in special a conducatorilor nomelor :erau ei functionari detasati de Memphis provinciilor unde trebuiau sa-si exercite responsabilitatile Sau erau suverani inradacinati de generatii in provinciile lor,dar care fura ridicati la conditia de reprezentanti locali ai suveranului si carora le fura acordate titlul comform modelului in vigoare in capitala Cateva indicii pledeaza in favoarea existentei familiilor inradacinate in mediul rural care colaborau cu coroana inca din antichitate chiar daca nu purtau titlurile in vigoare in mediul palatial memfit.Au fost evocate,in partea anterioara,cazul catorva administratori provinciali din dinastiile a IV-a si a V-a,unele exemple de nomarchi din Akhmim,care controlara functiile nomarcului si conducatorului profetilor in timpul a numeroase generatii din a VI-a dinastie.In sfarsit,asistam de asemenea la aparitia sanctuarelor provinciale unde prestigiosi stramosi devenira obiectul de cult pentru elitele locale posterioare,ca in cazul lui Hq3-jb din Assouan,al lui Jzj din Edfou,al lui Mdw-nfr din Balat sau al lui Sm3j din Coptos.

Toponimele furnizeaza exemple aditionale,in masura in care constatam existenta circumscrierilor teritoriale desemnate prin elementul pr,,casa'',cateodata insotit de numele unui individ.Sa ne gandim, de exemplu,la vasele inscriptionate ale complexului funerar al faraonului Djeser,unde produsele destinate regelui erau aduse de catre autoritatile provinciale(hq3 hwt-3t,hq3 hwt,ssm t3,hq3 ale unei provincii)dar si de casele anumitor indivizi.Inscriptia lui Mtn,de la inceputul dinastiei a IV-a,releva existenta circumscrierilor teritoriale pr,regrupand numeroase localitati.Toponimia Primei Perioade Intermediare ofera noi exemple,incluzand cazul celebru al lui pr Hww care desemna nomele a II-a si a III-a ale Inaltului Egipt dupa numele acestui demnitar al lui Edfou.In sfarsit,semnele blocurilor utilizate in constructia piramidelor regilor Regatului Mijlociu releva ca echipele ocupate cu manuirea lor proveneau din diverse localitati ale Egiptului Mijlociu si al celui de Jos-exista pentru asta exemple formate cu hwt si pr-,cat si domenii formate cu elementul rmnjjt plus numele unui demnitar si care aveau valoarea de toponime.

Cat despre suveranii rurali,situati deasupra conducatorilor nomelor,ei apar in documentatia Vechiului Regat,mai intai in raport cu templul local,o institutie cheie pentru dobandirea simultan a pozitiei sociale si a bogatiei.Decretele de la Coptos releva ca sefii satelor se comportau ca intermediari intre agentii coroanei si localitatile pe care le conduceau, in special in ceea ce priveste valorificarea campurilor institutionale-chiar acest rol figureaza in scenele mormintelor egiptene in forma de trunchi de piramida unde dadeau socoteala aproape de functionarii statului,in acelasi timp in care sunt mentionati printre membrii grupului de proprietari de morminte.Acest rol de intermediar a putut contribui la cresterea bogatiei lor cat si la intarirea pozitiei lor sociale in sanul comunitatilor lor.Referitor la asta,este semnificativ faptul ca exista statui consacrate indivizilor purtatori de titluri hq3,,conducator(de sat)''in Vechiul Regat ,sau ca sunt evocati ca autoritati locale alaturi de administratori jmj-r pr

In acest context,vestigiile necropolelor releva o bogatie neasteptata tocmai in mainile persoanelor care nu apartineau administratiei statului dar care erau centrul retelei locale de clientela,in timp ce monumente prestigioase,rezervate pana atunci demnitarilor coroanei,isi facura aparitia in truscul funerar al indivizilor care nu poarta nici un titlu.

Conducatorii satelor erau indispensabili pentru a asigura indeplinirea ordinelor regale de catre locuitorii comunitatilor pe care le conduceau,cum comfirma monumentele posterioare referitoare la conducatorii localitatilor h3tjw-'ii.O statuie din a XIII-a dinastie,provenind de la Elephantine,contine o poveste in care un scrib al templului local povesteste cum a trebuit sa inlocuiasca,,primarul local in timpul absentei acestuia si sa indeplineasca anumite sarcini care nu dormea nici noaptea,nici ziua in valorizarea corvoadelor(bn3k) pentru stapanul sau,atunci cand era lipsit de h3tj .O scrisoare din Noul Regat descrie obligatia h3tj-'-urilor de a cultiva pamanturile ht-t3 ale faraonului in timp ce Instructiunile vizirului confirma acest punct indicand faptul ca au existat contracte de indeplinire a muncilor de cultura si a secerisului.In sfarsit,trebuiau sa asigure trimiterea aporturilor de muncitori pentru misiunile regelui.

Aceasta reintarire a elitelor locale,consecinta a consolidarii administratiei faraonului in provincie a putut antrena in mod paradoxal criza monarhiei.Textele Primei Perioade Intermediare atesta doua fenomene paralele pe de-o parte,reintarirea pozitiei sociale si a puterii elitelor locale in cadrul saraciei altor sectoare ale populatiei,pe de alta parte,lupta pentru putere a elitelor provinciale.In primul caz,textele evoca adesea achizitionarea privata de bunuri prestigioase(serbi,campuri,turme,vase)cat si abuzuri savarsite de cei puternici.Autobiografia lui Q3r din Edfou,din a VI-a dinastie,este un exemplu timpuriu al unui subiect care va deveni obisnuit cu timpul in textele posterioare ,,am masurat oborocul orzului Inaltului Egipt extras din pr-dt-ul meu[=bunurile acordate de faraon demnitarilor ca recompensa]pentru flamandul pe care l-am gasit in aceasta noma.Cat despre oricare pe care l-am gasit in aceasta noma,avand un imprumut de grau de la altul asupra sa,eu sunt cel care i-a platit posesorului din pr-dt-ul meu''.Dificultatile anumitor sectoare ale populatiei egiptene veneau deci din abuzurile celor puternici,din imprumuturile efectuate in perioada de saracie,din pierderea bunurilor si aservirea in caz de insolvabilitate din partea imprumutatilor.La fel este si in timpul Primei Perioade Intermediare cand textele utilizeaza perechea '3/nds,,mare/mic''pentru a desemna locuitorii provinciilor cat si motivul nds-ului autosatisfacator care actioneaza prin propriile-i mijloace,deveni obisnuit in inscriptii.In sfarsit,criza statului si in consecinta a fiscalitatii etatice de la sfarsitul Vechiului Regat,fu insotita de dezvoltarea comunitatilor taranesti in regiunile cele mai indepartate ale capitalei,cum atesta sapaturile recent efectuate in regiunea Assouan si oaza din Dekhla.Cat despre urcarea in putere a elitelor provinciale,inscriptiile evoca uzurparea epitetelor regale de catre guvernatorii provinciali care nu ezita sa proclame ca sunt ghidate sau ajutate de divinitati,o prerogativa candva rezervata faraonilor-sau suirea pe tron a regilor efemeri in provincie,un fenomen care va duce in cele din urma la consolidarea a doua dinastii rivale,la Heracleopolis si Thebes,ale caror lupte vor culmina prin reunificarea tarii sub sceptrul theban