Organizarea sociala si normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala

Organizarea sociala si normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala

Geto-dacii fac parte din numeroasele neamuri indo-europene care cu aproximativ 3 milenii i.H. au impanzit intreaga Europa pana departe spre rasarit si spre miazazi ajungand pana in India.

Geti si daci sunt cei care s-au asezat pe teritoriul tarii noastre. Ei vorbesc aceasi limba si aveau aceleasi obiceiuri fiind deci unul si acelasi popor denumit diferit doar din punct de vedere geografic intrucat getii erau numiti locuitorii din afara arcului carpatic iar daci cei din interiorul acestuia.

Geto-dacii sunt mentionati in izvoare incepand cu secolul 6 i.H. de Herodot , parintele istoriei, care ii numesti cei mai viteji din neamul tracilor. De la Herodot mai sunt si alte izvoare care mentioneaza pe geti si pe daci ca fiind o populatie sedentara care se ocupa cu agricultura si in parte cu mestesugurile, erau de asemenea razboinici avand si o organizare armata.

Prin urmare la geto-daci in aceasta perioada triburile si uniunile de triburi se aflau in faza democratiei militare. Ele aveau ca organ de conducere adunarea poporului formata din barbati inarmati care pentru ca isi riscau viata in lupta aveau si dreptul sa decida in chestiunile cele mai importante. Alaturi de adunarea poporului se afla regele care avea doar calitatea de sef militar, putand fi ales si revocat de adunarea poporului. Acesti sefi militari manifesta tendinta de a-si consolida si permanentiza pozitia sprijiniti de aristocratia tribala proces in care vedem germenii aparitie statului.

Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala

Tot Herodot ne arata ca fii de familie puteau cere de la parintii lor partea de proprietate care li se cuvenea si astfel observam ca se contureaza aparitia stapanirii individuale.

In acelasi sens stim ca furtul era considerat o grava incalcare a relatiilor sociale tot ca o    atingere adusa stapanirii individuale.

Invoielile (contractele) se incheiau cu ajutorul unui juramant religios. Juramantul putea imbraca doua forme :

prima forma vorbeste de fratia de sange pe care o vom intalni in feudalism

ce-a de a doua forma aminteste de institutia probei cu juratorii pe care vom studia tot in feudalismul dezvoltat

Familia la geto-daci din unele informatii mai vechi (poetul Menandru) este poligama , iar din altele mai noi (poetul Horatiu) este monogama. Tot din izvoare aflam ca femeile aveau o situatie juridica inferioara barbatilor.

Statul si dreptul geto-dac

In secolul I i.H. observam ca geto-dacii inregistreaza o crestere economica care atrage dupa sine o stratificare sociala mai pronuntata. Catalizatorii acestui proces civilizatori au fost grecii din cetatile de pe malul Pontului Euxin pentru locuitorii din exteriorul arcului carpatic scitii si celtii pentru locuitorii    din interiorul arcului carpatic.

Observam astfel ca se creaza premizele formarii statului.

La aceasta se adauga puternica personalitate a regelui Burebista care reuseste sa unifice triburile dispersate ale geto-dacilor si sa consolideze aceasta unitate prin solidaritate si ascultare de poruncile regale.

Organele centrale ale statului geto-dac

Regele este cel care se afla in fruntea statului si in varful ierarhie feudale. Ca o particularitate a succesiunii la tron observam ca aveau dreptul de a succede nu numai acestuia ci si fratii acestuia si marele preot.

Regalitatea geto-daco a inregistrat tendinta de a deveni ereditara insa in scurtul timp de existenta acest proces nu a putut fi dus pana la capat.

Marele preot

ocupa locul unui vice-rege si avea puteri aproape regale

tot ele era si judecator suprem asa cum se intampla si in Roma antica si in celelalte state ale antichitatii unde preotul avea totodata si calitate de judecator

Curtea regala

cuprindea dregatorii , sfetnicii

executa poruncile regale

era constituita probabil dupa modelul elenistic

Despre aceasta curte nu avem prea multe informatii stim insa ca daca dregatorii onorau cu succes sarcinile lor ei se bucurau de stabilitate si continuitate. Exemplu : Aconion - primul sfetnic a lui Burebista, grec de origine , cinstit de cetatea sa Dionisopolis printr-o inscriptie din care aflam aceste informatii.

Organele locale

Izvoarele ne arata ca in Dacia existau si dregatorii locale unele puse mai mari peste triburile agricole , iar altele puse la paza cetatilor de unde rezulta ca agricultura era un domeniu de mare interes pentru statul dac.

Dregatorii de care se vorbeste probabil supravegheau activitatile agricole si strangeau impozitele pentru stat.

La fel armata era un domeniu de prim interes, in centrul sistemului de aparare aflandu-se cetatile intarite in care isi aveau sediul aceste dregatorii militare si locale care erau insarcinate cu consolidarea cetatii si organizarea apararii.

Dreptul geto-dac

Odata cu aparitia statului putem vorbi si despre drept si vom trece in revista domeniile cele mai importante.

Proprietatea - in statul geto-dac este de doua feluri : proprietate individuala si proprietate colectiva sau devalmasie.

Criton ne relateaza ca la venirea in Dacia a gasit mari intinderi de pamant stapanite de membrii clasei nobiliare : tarabostes , alaturi de numeroase vite si sclavi.

Proprietatea obsteasca se manifesca in cadrul obstilor satesti locuite de comati sau capilati (tarani). Fizionomia acestei forme de proprietate ne este prezentata de Horatiu in odele sale.

pamantul obstesc nu era hotarnicit,el era atribuit in loturi fiecarei familii prin tragere la sorti pe termen de un an agricol dupa strangerea recoltelor pamantul reintra in folosinta obseteasca urmand ca la inceputul anului urmator sa fie reimpartit in laturi si redistribuit prin tragere la sorti.

Familia geto-daca - dupa cum stim femeile aveau o situatie inferioara realitate confirmata si de Ovidius care arata muncile grele la care erau supuse femeile in cadrul gospodariilor. Din Odele lui Horatiu rezulta ca geto-daci pazeau cu strictete monogamia, ca era cunoscuta institutia dotei, dovada fiind cuvantul dacic zestre care s-a pastrat alaturi de cuvantul latinesc dota. Insa tot Horatiu afirma ca cea mai importanta zestre era virtutea ei , deci zestrea spirituala ci nu materiala.

In domeniul dreptului penal erau probabil sanctionate infractiunile importriva statului, a proprietatii si a integritatii persoanei, mentiuni sigure nu avem insa decat pentru infractiunea de adulter care era pedepsita cu moartea.

In cea ce priveste organizarea judiciara stim ca statul geto-dac a facut eforturi pentru organizarea statala a justitie deoarece izvoarele ne informeaza despre Comosicus ca acesta organizeaza si judeca procese. Cu toate acestea banuim ca justitia privata avea inca un rol foarte mare.