VIZIUNEA CULTURALA ROMANEASCA (1918 - 1944)

VIZIUNEA CULTURALA ROMANEASCA (1918

1. Caracteristici generale ale culturii
2. Modalitati de afirmare a specificului national. Istoriografia
3. National si universal in cultura romana
4. Deschiderea spre cultura Europei
5. Mari sinteze si mari precursori ai culturii romane
6. Artele spectacolului
7. Cultura de mase. Trasaturi generale
8. Principalele institutii de cultura

1. Caracteristici generale ale culturii

Romania dupa 1918 cunoaste o perioada de efervescenta culturala caracterizata prin confruntarea libera a unor curente de gandire si a unor orientari stilistice diverse. Confruntarea a fost civilizata si s-a manifestat atat in ceea ce priveste curentele politice cat si curente artistice si literare. Sunt relevante pentru aceste confruntari articolele publicate in unele reviste de epoca:

revista Democratia pentru confruntarile loiale, civilizate din domeniul politicului si ideologicului;

revistele Viata romaneasca, Sburatorul si Contemporanul pentru confruntarile din domeniul artistic si literar.

Aceasta confruntare de idei se manifesta permanent pana in 1945 cand intervine spiritul nivelator al culturii importate din Uniunea Sovietica. Caracteristicile perioadei interbelice sunt interesul crescut pentru descoperirea si punerea in valoare a spiritului national si pentru creativitate. Literatura de specialitate prezinta urmatoarele caracteristici generale referitoare la viziunea culturala romaneasca sintetizate dupa cum urmeaza:

regimul de democratie a permis confruntarea libera a unor curente de gandire si a unor orientari stilistice;

amploarea fenomenului cultural se manifesta in toate domeniile;

descoperirea si punerea in valoare a specificului national;

trasaturi bizantine ale culturii romanesti reluate de istoriografi, muzicologi, muzicieni, artisti plastici;

Nicolae Iorga - civilizatia romaneasca o continuare legitima a Bizantului;

reconsiderarea Ortodoxiei;

interesul pentru etnografie si folclor, pentru taranul roman, pentru satul romanesc;

organizarea Muzeului Satului, Muzeului National de arta veche romaneasca - rezervatii de arta si arhitectura populara;

prezenta Romaniei la mari expozitii internationale;

Barcelona,

Paris

New-York

3 directii de dezvoltare in reconsiderarea originilor;

bizantine

folclorice

ortodoxe

arhitectura;

elemente de pietrarie traforata cu motive brancovenesti;

stil romanesc - elemente decorative, populare;

stil romanesc - elemente decorative, populare;

vechea arhitectura oraseneasca din Tarile Romane.

Cazuri singulare in cultura romaneasca:

• istoriografia romana se preocupa de civilizatia geto-daca, neolitic, civilizatia daca si daco-romana, epoca romana si bizantina, sinteza de istorie a artei universale;
• pluritatea domeniului de activitate;
• viziunea functionalista asupra muncii.

Deschideri spre cultura Europei (modalitati de exprimare)

Intelectualii romani formati in marile centre universitare europene au avut o larga deschidere spre cultura Europei manifestata prin :

sincronismul cu miscarea europeana de idei;

afirmarea valorilor in literatura din jurul revistei "Sburatorul";

miscarea de avangarda grupata in jurul revistei "Contemporanul";

fenomenul avangardei in artele plastice.

Daca in secolul XIX dominanta era cautarea si cultivarea unor elemente legate de trasaturile de unire dintre cultura romana si mari culturi ale Europei (franceza, germana, italiana), prima jumatate a secolului XX in cultura romana a fost dominata de o efervescenta creatoare, de afirmarea specificului national. Cei mai apropiati unor asemenea manifestari au fost :

Nicolae Iorga (1871-1940) a carui opera este dominata de interesul pentru problematica nationala in literatura, de ideile semanatorismului pe care le-a teoretizat in revista cu acelasi nume pe care a condus-o din 1903. Civilizatia romaneasca o considera o continuare legitima a Bizantului asa cum reiese din monumentala lucrare Byzance apres Byzance;

Lucian Blaga (1895-1961) descrie in opera sa cu caracter teoretic spatiul mioritic in Trilogia culturii;

Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade cerceteaza originele imediate si indepartate ale romanilor.

Influentele bizantine in cultura romaneasca sunt evidente in muzica si    arta, sunt reliefate de:

cercetarile bizantinologului Nicolae Banescu (1878-1971);

cercetarile preotului si muzicologului I.D. Petrescu (1884-1970);

cercetarile istoricului de arta I.D. Stefanescu (1886-1981);

picturile in stil neobizantin ale lui Constantin Petrescu (1871-1954).

Ortodoxia a fost purtatoarea spiritului national. Dupa primul razboi mondial redescoperirea sa se datoreaza la doua personalitati importante:

Nichifor Crainic a carui activitate este legata de revista Gandirea unde erau propagate idei innoitoare ale trasaturilor spirituale;

Nae Ionescu, profesor de logica si filozofie, manifesta o atractie deosebita fata de scrierile patristice.

Interesul pentru etnografie si folclor il intalnim la compozitori si muzicologi cum sunt:

Bela Bartoc (1881-1945) a fost un pasionat culegator de folclor romanesc;

George Breazul (1887-1961) pune bazele primei fonoteci cu specific de folclor din Romania;

George Enescu (1881-1955) este autorul Rapsodiei romane, pentru el folclorul constituia principala sursa de inspiratie a creatiilor sale.

Universul rural este prezent in creatii literare in tematica picturii    interbelice. Cercetari in domeniul artei populare au intreprins :

Al. Tzigara Samurcas (1927-1952) initiator al colectiilor de arta veche romaneasca;

sociologul Dimitrie Gusti preocupat de zonele rurale, organizarea si traditiile lor;

Romulus Vuia, organizatorul Muzeului Satului din Cluj;

Tache Papahagi, autorul unei monumenatale lucrari privind etnografia romaneasca.

In pictura influenta rurala este evidenta. Mari pictori si-au ales modele din randul taranilor:

Octav Bancila;

Nicolae Tonitza;

Camil Ressu.

Perioada interbelica dezvolta stilul romanesc in arhitectura prin constructiile realizate de arhitectii:

Petre Antonescu, realizatorul Ministerului Lucrarilor Publice, astazi Primaria Capitalei;

Grigore Cerchez realizeaza imobilul Scolii de Arhitectura, astazi Institutul de Arhitectura Ion Mincu.

2. Modalitati de afirmare a specificului national. Istoriografia

Istoriografia romaneasca pune accent pe specificul national. Cei mai importanti reprezentanti au fost:

Vasile    Parvan (1882-1927), istoric si arheolog, filozof al istoriei. Lucrarile sale : Getica, Dacia vizeaza civilizatia autohtona;

Orest Tafrali (1876-1937), istoric si arheolog, este primul roman care realizeaza o istorie a artei universale;

Vladimir Dumitrescu este preocupat de neoliticul romanesc;

Gh. I. Bratianu (1898-1953), om politic roman si istoric, autor a unor sinteze si studii cum sunt: Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti, O enigma si un miracol, poporul roman;

Ion Lupas (1880-1967) abordeaza in lucrarile sale unirea romanilor;

Constantin Daicoviciu a fost preocupat de civilizatia daca si daco-romana.

3. National si universal in cultura romana

Interesul pentru valorile nationale si cele universale se manifesta puternic in domeniul filozofiei prin operele lui Constantin Radulescu Motru, Lucian Blaga, Constantin Brancusi, George Enescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu. Acestia au prezentat intr-un mod specific problema spatiului romanesc incercand sa defineasca romanismul sub toate formele sale de manifestare.

4. Deschiderea spre cultura Europei

Fenomenul cultural romanesc, prin conceptiile filozofice, creatiile artistice, s-a aflat dincolo de limitele punerii in valoare a specificului national prin afirmarea unor noi curente:

curentul de avangarda ce propaga detasarea fata de traditionalism, negarea si inlocuirea acestuia cu noi forme culturale. Este propagat de revista Sburatorul indrumata de Eugen Lovinescu;

dadaismul, curent ce asociaza tendintele suprarealiste; este reprezentat de Tristan Tzara, roman de origine;

suprarealismul si curentul modernist manifestat in pictura de Corneliu Mihailescu si Marcel Iancu.

5. Mari sinteze si mari precursori ai culturii romane

Sintezele realizate de oamenii de cultura romani insumeaza opere teoretice, de conceptie in diferite ramuri ale disciplinelor umaniste, sisteme proprii de gandire in filozofie, psihologie, estetica. Sintezele au sensul unei retrospective si apar si in zona de interferenta dintre sfera umanista si zona stiintelor exacte. Marile sinteze si marii precursori sunt prezentati in tabelul urmator:

6. Artele spectacolului

Cunosc o dezvoltare in perioada interbelica prin teatrele nationale de la Bucuresti, Cluj, Iasi, Chisinau, Cernauti, Craiova, prin operele de la Bucuresti si Cluj, prin cinematografie si radiou dupa 1928, prin aparita teatrului radiofonic. In aceasta perioada si-au desfasurat activitatea:

nume reprezentative ale scenei teatrale: George Vraca, Aurel Storin, Lucia Sturza Bulandra, Constantin Tanase, Elena Penescu Liciu (balet clasic), Floria Capsali (balet modern);

mari artisti lirici: Margareta Metaxa, Valentin Cretoiu, Dinu Badescu, Serban Tassian, Petre Stefanescu Goanga, Florica Cristoforeanu, Pia Igy;

regizori care au afirmat cinematografia romaneasca: Jean Georgescu ecranizeaza piesa O noapte furtunoasa de I.L. Caragiale.

7. Cultura de mase. Trasaturi generale

Cultura de mase debuteaza dupa realizarea Marii Uniri. Momentul de explozie a culturii si al difuzarii ei in toate mediile sociale este pregatit istoric prin :

obligativitatea invatamantului primar;

miscarea culturala la sate, initiata de Spiru Haret;

asociatii si societati culturale;

aparitia unui numar mare de ziare si reviste;

bogata activitate editoriala;

numarul mare de traduceri;

cinematograful;

caminele culturale de la sate;

radio dupa 1928.

Motivatiile obiective in ceea ce priveste aparitia culturii de mase sunt secondate si de unii factori subiectivi:

sentimentul mandriei nationale;

cunostinta valorii individului;

votul universal;

libertatea cuvantului;

garantarea proprietatii private;

includerea mediilor taranesti in viata culturala.

Apare fenomenul de aculturatie, generat de factorii de culturalizare si care conduce la instrainarea fata de valorile culturii traditionale taranesti prin dezvoltarea invatamantului si a activitatilor unor societati si asociatii culturale.

8. Principalele institutii de cultura

Invatamantul, dupa primul razboi mondial se organizeaza si se diversifica, pentru a face fata noilor provocari ale societatii romanesti confruntata cu transformarile din domeniul economic, social, politic, cultural:

creste numarul scolilor normale, a scolilor de arte si meserii;

intre 1920-1939 numarul profesorilor si al elevilor creste de 4 ori;

infrastructura scolara se dezvolta;

consursuri scolare organizate de tinerimea romana.

Cartea este tot mai cautata pentru a face fata nevoilor de cultura. S-au infiintat edituri in majoritatea oraselor si in centrele universitare. Cele mai importante edituri din aceasta perioada au fost:

Cartea romaneasca;

Casa Scoalelor ;

Cugetarea;

Scrisul romanesc;

Fundatia pentru Literatura si Arta Carol al II-lea.

Presa cunoaste un procese de diversificare; intre 1919-1924 apar 3400 de periodice. Cele mai importante ziare au fost:

Universul;

Adevarul;

Dimineata;

Cuvantul;

Curentul.

Presa partidelor politice a avut un rol important pentru cunoasterea ideologiei si actiunilor acestora. Publicatii ale partidelor politice:

Dreptatea, organ de presa al PNT;

Viitorul, organ de presa al PNL;

Indreptarea, organ de presa al Partidului Poporului.

Revistele de cultura au avut rolul lor in dezvoltarea culturii romanesti:

Adevarul literar si artistic;

Viata romaneasca;

Gandirea.

Fundatiile au avut rolul lor contribuind prin sumele acordate la promovarea culturii:

Fundatia Carol I;

Fundatia principele Carol;

Fundatiile regale;

Fundatia I.C. Bratianu.

Fundatiile au promovat valorile nationale prin tiparirea operelor acestora. Cea mai importanta institutie de cultura a fost Academia Romana in care a activat Nicolae Iorga, Vasile Parvan, Constantin C. Giurescu (istorie), Gheorghe Longinescu (chimie), Stefan Procopiu (fizica), Vintila Mihailescu (geografie), Elie Radu (hidroconstructii), Dimitrie Leonida (electrotehnica). In aceasta perioada au luat fiinta institutele de cercetari in domeniul economiei, energiei, istoriei, studiilor bizantine si sud-est europene. Au fost infiintate institutele de seruri si vaccine, de sanatate publica si zootehnie.

Infiintarea caminelor culturale in mediul satesc a contribuit la raspandirea culturii in randurile taranimii, la promovarea elementelor de civilizatie in mediul satesc. Dezvoltarea culturala intensa din perioada intebelica a permis Romaniei sa intre in marea familie a spiritualitatii europene. Romanii s-au aflat pe locuri de frunte in domeniul culturii si stiintei, cazurile Paulescu si Odobleja fiind bine cunoscute.

TERMENI

aculturatie - preluare de catre o populatie a unor elemente de cultura materiala si spirituala sau a intregii culturi a unui popor aflat pe o treapta superioara de dezvoltare;

aeronautica - ramura a tehnicii, care se ocupa de construirea aeronavelor si cu problemele    navigatiei aeriene;

arheolog specialist care studiaza trecutul istoric al omenirii pe baza interpretarii urmelor materiale pastrate;

arhetip - model, tip, initial dupa care se calauzeste cineva;

avangarda - miscare literara, artistica care, prin noutatile aduse joaca rol de precursor

cibernetica - stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlului in sistemele tehnice si in organismele vii din punct de vedere al analogiilor formale;

corpus - culegere sau colectie de texte, documente, insciptii, legi;

cubism - curent artistic aparut la inceputul sec. XX care prezinta obiectele din realitate descompuse in cele mai simple figuri geometrice, fara a tine seama de asemanarea exterioara cu obiectele reprezentate;

dadaism - conceptie literara si artistica aparuta prin 1917 care sustinea suprimarea oricarui raport intre gandire si expresie;

estetica - stiinta care studiaza legile si categoriile artei considerata ca forma cea mai inalta de creare si receptare a frumosului;

etnografie - stiinta care clasifica popoarele lumii, studiaza compozitia, originea si raspandirea lor, evolutia culturii materiale si spirituale, legaturile cultural istorice reciproce;

expresionism - curent artistic si literar intemeiat pe ideia exprimarii spontane a trasaturilor interioare si a protestului violent cu ajutorul lor impotriva modului de viata burghez, impotriva realismului, estetismului;

filologia - stiinta care se ocupa cu studiul culturii scrise a popoarelor, in special a testelor vechi si al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al modului in care ni s-au transmis si al autenticitatii, precum si cu editarea lor;

folclorist - persoana care se ocupa cu culegerea si strangerea creatiilor artistice, literare, muzicale, a obiceiurilor si al traditiilor populare;

fonograma - inregistrare si redare a sunetelor pe banda de magnetofon, disc, pelicula cinematografica;

fonoteca - colectie de inregistrari sonore;

fundatie - institutie cu caracter obstesc, careia pentru realizarea scopurilor sale, i se afecteaza un fond special;

grafica - ramura a artei plastice la baza careia sta desenul de sine statator si care foloseste diverse procedee tehnice si materiale;

heteroclit - alcatuit din elemente disparate eterogene; neobisnuit; ciudat, bizar;

iconografie - disciplina care se ocupa cu studiul operelor realizate in diverse arte plastice; sau totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epoca, la o problema, la o localitate, la un personaj;

impresionism - miscare artistica aparuta in a doua jumatate a sec. XIX, caracterizata prin renuntarea la contururile precise, la detalii, la clar-obscur, pentru a reda cat mai sugestiv lumina (in pictura), prin modelarea fragmentara a suprafetelor (in sculptura), printr-o mare libertate a formelor, largirea cadrului tonal si coloritului (in muzica), prin redarea unor imagini fugitive si intime, nuante personale (in literatura);

istoriografie - stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studiul evolutiei conceptiilor istorice si al operelor istorice; totalitatea scrierilor istorice cu privire la o anumita problema;

lingvistica - stiinta care studiaza limba si legile ei de dezvoltare;

logician - specialist care cunoaste stiinta demonstratiei al carei obiect este stabilirea conditiilor corectitudinii gandirii, a formelor si a legilor generale ale rationarii corecte

mituri - povesti fabuloase care cuprind credintele popoarelor despre originea universului si a fenomenelor naturii, despre eroi legendari;

muzicologie - acea ramura a stiintelor care studiaza muzica in toate domeniile si manifestarile ei;

obarsie - familia, neamul din care se trage cineva; originea sociala;

personalism energetic - curent filosofic idealist care pune la baza existentei o pluralitate de entitati spirituale inzestrate cu atributiile personalitatii si subordonate lui Dumnezeu ca fiinta suprema, cat si privitor la producerea si folosirea diferitelor forme de energie;

regim democratic pluralist - regim bazat pe principiile democratiei si care admite o multitudine de principii;

rezervatie - teritoriu ocrotit prin lege pe care nu se pot face transformari deoarece plantele, animalele, formatiunile geologice rare prezinta importanta din punct de vedere stiintific;

semanatorism - curent ideologic-cultural initiat de revista "Samanatorul", la inceput sec. XX, care considera taranimea ca depozitara exclusiva a valorilor nationale si cultiva o literatura de inspiratie rurala si istorica;

sincronism - existenta in acelasi timp sau desfasurarea paralela a doua sau mai multor fapte, fenomene sau evenimente;

sorginte - izvor, sursa, origine;

suprarealism - curent literar si artistic aparut in prima jumatate a sec. XX, care neaga gandirea logica si activitatea premeditata a ratiunii, punand accentul pe elementele irationale si inconstiente, pe vise si pe fenomene de automatism psihic;

taraf - mica formatie muzicala, de lautari, canta muzica populara.

CRONOLOGIE

-1942 - Mihai Dragomirescu, filolog

-1957 - Constantin Radulescu, Motru, psiholog. sociolog, filozof,

-1940 - Nicolae Iorga

-1954 - Costin Petrescu, pictor;

-1937 - Orest Tafrali, istoric si arheolog;

-1957 - Constantin Brancusi, sculptor;

-1971 - Nicolae Banescu, bizantinolog;

-1967 - Ioan Lupas, istoric;

-1945 - Bela Bartok, compozitor si folclorist;

-1955 - George Enescu;

-1927 - Vasile Parvan, istoric si arheolog;

-1970 - I. D. Petrescu, preot si muzicolog;

-1980 - Dimitrie Cuclin, muzicolog;

-1981 - I. D. Stefanescu, istoric de arta;

-1961 - George Breazul;

-1940 - Nae Ionescu, filozof;

-1958 - Constantin Brailoiu, compozitor si folclorist;

-1961 - Lucian Blaga, filozof, scriitor;

-1953 - Gheorghe I. Bratianu, istoric si om politic;

-1985 - Liviu Rusu, profesor de estetica;

-1944 - N. N. Morosan, istoric;

-1959 - Serban Coculescu, matematician, poet, estetician;

-1963 - Paul Constantinescu, compozitor;

- Arta de a suferi, de Mircea Florian;

- Psihologia gandirii, de Eugeniu Sperantia;

- Essay sur la pensee. de Dan Badarau;

- Constantin Radulescu Motru: "Personalismul energetic";

- Al. Tzigara - Samurcas;

- incepe activitatea de Radiodifuziune;

- expozitiile de la Barcelona, Paris, New York, la care participa Romania;

-1934 - apare Trilogia cunoasterii. de L. Blaga;

-Geneza formelor culturii. de P.P. Negulescu

- Estetica, de Tudor Vianu;

-Existenta tragica, incercare de sinteza filozofica, de D.D. Rosca;

- teatrele din Craiova, Cernauti, Chisinau, isi intrerup activitatea;

- "Nunta taraneasca", pictura sotilor Jiquidi a fost medaliata la Paris;   

1938- Le moix et le monde. Essai dune cosmoqonie antropomorphique de I.I. Gherea.