Statul roman modern de la politic la realizarea Romaniei Mari

Statul roman modern de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

A)   Inainte de a deveni o realitate institutionala,statul roman modern a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului.

Tendintele reformatoare ale societatii romanesti , concretizate in principal ca formarea statului roman, cucerirea independentei si modernizarea politico-institutionala si economico-sociala s-au accentuat in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

In proiectul de reforma intocmit in 1802 de Dimitrie Sturdza intitulat " Plan sau o forma de oblanduire republiceasca" aristo-democraticeasca era preconizzata introduce rea unei noi forme de guvernamant,republica, condusa de boierime si separarea puterilor in stat (Divanul cel Mare, Divanul Pravilnicesc, Divanul de Jos) .

"Cererile norodului romanesc " (febr 1821) avansa o serie de principii si reforme moderne menite sa intituie o ordine sociala burgheza: suveranitatea poporului , numirea in funti dupa venit, reforma justitiei, reforma administrativa, reforma scolara, reforma armatei, reforma fiscala s.a .

"Constitutia carvunaria " un proiect de constitutie intocmit in Moldova de Ionica Tantu insera o serie de idei liberare precum : liberta tea presei, tiparului , invatamantului ,religiosa, liobertatea persoanei, a comertului, separarea puterilor in stat s.a .

Principii si masuri modernizatoare erau introduse in principate si prin actele fondamentale din 1831-1832 :Regulamentele Organice, separarea puterilor in stat, unificarea impozitelor (capitatia platitade tarani) , adoptarea bugetului, desfiintarea vamilor interne, infiintarea oficiului starii civile a arhivelor statului, a militiilor pamantesti, reorganizarea invatamantului.

In anul 1838 Ion Campineanu, conducatorul Partidei nationale, elabora 2 documente "Act de unire si independenta" si "Osabitul act de unire a suveranului romanilor" in care avansa ideea unirii principatelor intr-un regat al Daciei, independent si liberal ( de separare a puterilor in stat, egalitatea in fata legii , accesul liber la functii civile si militare, libertatea tiparului , libertatatea persoanei, votul universal, libera concurenta, eliberarea clacasilor s.a )

Revolutia de la 1848 a reprezentat cea dintai sincronizzare a fenomenului romanesc cu el european , chiar daca promotorul revolutiei romane a fost un grup minoritar. Revolutia a avansat cu vigoare proiectul unitatii nationale si al autonomiei sau independentei precum si proiectul modernizarii politice si economico-sociale.

In articolul din "Principiile noastre . " se cerea unirea Moldovei cu Valahia intr-un singer stat neatarnat romanesc , in documentul "Dorintele Partidei nationale in Moldova" aprecia unirea celor 2 principate dreptul fara care s-ar prabusi tot edificiul National. Dorinta unirii moldovenilor cu muntenii a fost exprimata in articolele "Catre fratii nostrii din Moldova " si "Unirea cu Moldova". La Blaj zecile de mii de participanti au strigat "Vrem sa ne unim cu tara". Au esista si alte variante ale constituirii unui stat National romanesc.

In vederea modernizarii politice si economico-sociale a principatelor erau avansate prevederi precum : suveranitatea poporulu, adunarile obsesti reprezentative, guvern rezonabil, noi forme de guvernamant, separarea puterilor in stat, drepturi si libertati cetatenesti, emanciparea taranilor clacasi si impropietarirea lor cu sau fara despagubire, libertatea industriei, comertului, infiintarea de banci, desfiintarea privilegiilor si rangurilor boieresti.

B ) Dupa revolutia de la 1848 curentul unionist a crescut in intensi tate atat in emigratie cat si in principate. Razboiul Crimeei (1853-1856) ce a opus Rusiei Imperiul Otoman aliat cu Franta , Anglia si Sardinia a redeschis problema orientala. Infranta , Rusia a acceptat negocierile de pace de la Paris si semnarea tratatului de la Paris (18-30 martie 1856). Suzeranitatea otomana s-a pastrat, dar si protectoratul Rusiei era inlocuit cu garantia cedarii celor 7 puteri , sudul Basarabiei era retrocedat Moldovei.

Lucrarile adunarii ad-hoc s-au deschis in sept 1857,iar in octombrie 1857 adunarile au adoptat repaltii asemanatoare la Iasi si Bucuresti: autonomia, unirea principatelor intr-un singur stat sub numele Romania, print strain cu mostenirea tronului, neutralitatea pamantului Principatelor, adunari reprezsentative, garantia colectiva a puterilor.

Micile puteri au luat act de aceste " dorinte " la Conferinta de la Paris(mai-august 1858) care a adoptat Conventia de la Paris (7 aug 1858) ce prevedea o unire finala (rezultat al compromisului anglo-francez) :statul ( o confederatie ) urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, fiecare avand domni, guvern si adunari . Se admitea existenta a doua institutii comune: Comisia Centrala si Inalta Curte de Justitie si Casatie, ambele cu sediul la Focsani. Conventia insera o serie de masuri si principii modernizatoare : separarea puterilor in stat, egalitatea in fata legii, egalitatea in drepturi politice, admiterea egala in functii politice, desfiintarea privilegiilor de clasa, imbuntatirea situatiei clacasilor s.a. Pentru infaptuirea unirii, romanii au identificat . . . originala. Intrucat Conventia de la Paris nu prevedea in mod explicit ca domnii urmau sa fie persoane diferite. Adunarile elective de la Iasi la 5 ian 1859 si de la Bucuresti, la 24 ian 1859, l-au ales domn pe Alexandru Ioan Cuza. Se puneau astfel bazele, prin dubla alegere a lui Cuza, a statului modern roman.

Reformele adoptate de Cuza in anii 1863-1865 au contribuit la modernizarea Principatelor in toate domeniile : legea rurala (14 aug 18649, legea instructiunii publice (dec.1864), legea organizarii armatei, adoptarea Codului Civil, Codului Penal, Codului Comercial, legea organizarii judecatoresti , legea sistemului de unitati si masuri metrice, legea contabilitatii s.a.

Pe plan extern, Cuza a urmarit consolidarea autonomiei tarii noi constituite, obligand Poarta sa renunte la pasapoartele sale solicitate calatorilor romani , iar supusii austrieci si turci aflati in Principate au fost nevoiti sa accepte ca legile statului roman sunt valabile si pentru ei. In acelasi sens Cuza a infiintat agentiile diplomatice, la Constantinopol,Paris si Belgrad, si Ministerul de Externe(aug 1862). De asemenea au fost incurajate si aparitiile nationale ale romanilor din celelalte teritorii si ale popoarelor vecine. La abdicarea lui Cuza ( 11febr 1866 ) Romania moderna era, in esenta, edificata.

C ) Statul roman nu era inca independent. In anii 1875-1876 s-a redeschis problema crizei orientale prin rascoalele popoarelor balcanice cu Imperiul Otoman . I.C. Bratianu a luat in calcul o alianta cu Rusia in viitorul conflict cu Imperiul Otoman. Dupa negocierile de la Livad (sept 1877) , la 4 apr 1877 s-a semnat la Bucuresti Conventia romano-rusa care reglementa trecerea trupelor ruse prin tara si obliga Rusia sa mentina si sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. La 9 mai 1877, Parlamentul vota notiunile ce proclamau independenta Romaniei. La solicitarea Marelui Duce Nicole armata romana a tre cut la sud de Dunare si a participat alaturi de rusi la razboiul din Balcani,contribuind la capitularea Plevnei. Curand,in ian 1878, Imperiul Otoman capitula. Participarea trupelor romane la acest conflict, viteria si spiritul de sacrificiu al soldatilor romani au constituit afirmarea Romaniei in relatiile internazionale. Prin Tratatul de la Berlin (1 iul 1878), independenta Romaniei era recunoscuta de catre marile puteri, iar Dobrogea , Delta Dunarii si Insula Serpilor reveneau Romaniei. Cucerirea independentei a ridicat prestigiul International al Romaniei, a deschis perspective favorabile pentru dezvoltarea econimiei si a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico-institutional.

D ) Penduland intre suzeranitatea otomana si protectoratul tarist tot mai apasator, romanii trebbia sa isi creeze un stat capabil sa dobandeasca un nou statut juridico-politic International orientat spre cucerirea independentei absolute a Romaniei. Din aceasta perspectiva statul modern roman devenea o relitate obiectiva. Modernizarea institutiilor inceputa de Cuza si continuata de Carol I promovau Romania in randul statelor civilizate ale Europei. Asadar Romania a intrat pe scena statelor europene, nu numai ca stat national, ci si ca stat modern.