Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
DESCRIEREA - Evidentierea trasaturilor unui obiect intr-o descriere de tip peisaj
1. Descrierea este un mod de expunere care consta in prezentarea sugestiva a particularitatilor unor obiecte.
Descrierea literara reflecta sentimentele si impresiile celui care priveste si descrie.
Tabloul este o forma a descrierii, in care se contureaza un colt din natura, o priveliste, un peisaj.
2. PASTELUL
Exemplu
Citeste cu atentie textul urmator.
Un cuc glumet mi s-a pitit sub frunza ;
Imi striga: cu-cu, sa-l gasesc in crang –
Si iarba nu mai vrea sa se ascunza
In inima pamantului natang.
Si cum nori albi cladesc pe ceruri schele
Si ape vii imi canta pe la mori,
Am sagetat in sat cu randunele
Si-ncondeiez poienele cu flori.
( Ion Pillat, Primavara)
Redacteaza o compunere de 10-15 randuri, in care sa argumentezi apartenenta la specia literara pastel a textului dat/ sa argumentezi ca textul dat este o descriere.
In compunerea ta, trebuie:
sa numesti doua dintre caracteristicile speciei, care se regasesc in text;
sa ilustrezi aceste caracteristici, cu exemple din text;
sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei formulate;
sa respecti limita minima de spatiu indicata.
Argumentarea apartenentei la specia literara ( pastel ). Argumenteaza ca este o descriere / Prezinta particularitatile unei descrieri
Structura eseului |
Succesiunea ideilor |
I . Definitia speciei - Ipoteza II. Argumente -Descrierea tabloului - Imagini vizuale - Imagini auditive - Figuri de stil - Sentimente - Prezenta eului liric III. Concluzie |
Pastelul este o descriere literara in versuri, in care se prezinta un aspect din natura, precum si sentimentele poetului fata de acesta. Poezia Primavara de Ion Pillat este un pastel in care contemplarea naturii invesmantate in strai vesel de primavara declanseaza bucuria privitorului. Registrul de imagini artistice este predominant vizual. In prima secventa lirica, privirea urmareste planul terestru dominat de verdele crud al ierbii ivite din pamantul natang. Apoi, tabloul se deschide spre planul inaltului unde norii cladesc pe ceruri schele. Cele doua planuri se contopesc intr-o imagine de sarbatoare, peste poienele incondeiate cu flori sagetand randunele. Imaginile auditive sustinute de personificari (Imi striga: cu-cu, ape vii imi canta pe la mori), unele epitete (cuc glumet, ape vii) sugereaza sentimentul de incantare, de exuberanta. Eul poetic, dand impresia ca se exprima prin glasul padurii, are o perceptie subiectiva asupra peisajului, descriind tabloul conform propriei stari sufletesti. Asemenea unui creator, poetul completeaza tabloul cu detalii care sa-i releve trairile. Marcile lexico-gramaticale ale eului liric ( pronume de persoana I – mi, imi; verbe de pers. I - am sagetat, incondeiez) dovedesc profunda implicare afectiva a acestuia. Intrucat eul poetic, aflat intr-o ipostaza contemplativa, isi exprima sentimentul de incantare fata de peisajul descris, valorificand resursele expresive ale limbii, poezia Primavara este un pastel. |
3. Evidentierea trasaturilor unui obiect intr-o descriere de tip peisaj
Pentru a redacta o compunere descriptiva, va recomandam urmatoarele:
- Determinati impresia generala pe care locul/ obiectul respectiv v-a produs-o (liniste, bucurie, incantare…) ;
- Notati detaliile care exprima aceasta impresie, ordinea descrierii urmand intensitatea sentimentelor ;
- Insistati asupra transmiterii emotiilor, a gandurilor si a amintirilor trezite de imaginea/ imaginile descrise ;
- Respectati conventiile specifice unei descrieri - folosirea descrierii ca mod principal de expunere ; insistenta pe grupul nominal ( substantiv + adjectiv cu valoare stilistica de epitet) ; punerea in evidenta a detaliilor, prin utilizarea adecvata a unor figuri de stil si a unor imagini vizuale, auditive
Exemplu
Scrie o compunere de 10-15 randuri, in care sa descrii o furtuna.
In compunerea ta, vei avea in vedere :
sa formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine ;
sa respecti conventiile specifice unei descrieri;
sa ai un stil si un continut adecvate tipului de text si cerintei formulate;
sa respecti normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie.
Descrierea unei furtuni
Spectacolul naturii
Tunete razlete bubuiau in departari. Deodata s-a iscat un vant suierator. Cortegii de frunze uscate, inaltate in aer, s-au napustit asupra mea. Copacii de pe deal se unduiau cu miscari halucinante.
Plopul natang din fata casei se opintea sa reziste in furtuna. La un moment dat, trunchiul lui, neputincios in fata urgiei, s-a prabusit zgomotos. Coroana-i ratacea bezmetica pe trotuar.
Limbi de foc brazdau cerul. Sclipeau o clipa printre norii negri si apoi se ascundeau, ca sa-si adune fortele. Reveneau tot mai puternice, urmate de bubuituri naprasnice.
Cand s-a pornit ploaia, m-am adapostit. Priveam fascinata stropii uriasi. Indata au prins a curge suvoaiele. Nu-mi venea a crede ca strada mea devenise un rau involburat.
Dupa ce tunetele si-au mai contenit asaltul, am cutezat sa ies din ascunzis si sa zburd prin ploaie. Spectacolul naturii ma incanta.
Cand am ajuns acasa, cerul se limpezise deja. Eram convinsa ca traisem o experienta unica si de neuitat.
4. COMENTAREA SUMARA A UNOR SECVENTE
Inainte de a comenta secventa data, va recomandam:
- Sa identificati tipul de imagine (in cazul unui text liric/ descriptiv) sau ideea principala (pentru un text epic)
- Sa identificati figurile de stil folosite in textul liric sau mesajul textului epic
- Sa comentati imaginile/ ideile
Atentie! Se vor evita cliseele de tipul In acest fragment este vorba despre…
Exemplu
Explica, in 5-7 randuri, semnificatia fragmentului:
Toamna
castanii asediati de bruma
au ceva din maretia unor zei ratacitori
( George Tarnea, Despre castani)
Comentariul sumar al secventei date
Este creata o imagine vizuala in care se contureaza un tablou de toamna. In centrul tabloului se afla imaginea castanilor invesmantati in albul sclipitor al brumei. Podoaba argintie le da maretie, iar irizarile datorate luminii, dar si ruginiului frunzelor creeaza impresia de miscare aproape halucinanta. De aceea castanii par niste fiinte fabuloase, de dincolo de lume.
5. Exprimarea unei opinii privind semnificatiile unui text literar
Exemplu
Scrie un text de 10-15 randuri in care sa-ti exprimi un punct de vedere cu privire la semnificatiile textului dat.
Oh! Doamne, rau m-ai urgisit*,
In soarta mea m-am impietrit:
Raman ca marmura de rece…
Sa plang, sa sufar, am uitat.
Am fost un cantec care trece,
Si sunt un cantec incetat :
Raman ca marmura de rece…
Uscat e tot ce-a inflorit,
Entuziasmul a murit,
Si a mea inima a-nghetat…
Am fost un cantec care trece
Si sunt un cantec incetat.
( Al.Macedonski, Oh! Doamne! )
*a urgisi = a provoca cuiva mari neplaceri, necazuri, persecutii
Exprimarea punctului de vedere privind semnificatiile textului dat
Structura eseului |
Succesiunea ideilor |
|
I. Ipoteza. Exprimarea opiniei II. Argumentul nr. 1 Argumentul nr. 2 III.Concluzie |
In opinia mea, poezia Oh! Doamne! de Alexandru Macedonski exprima profunda dezamagire a fiintei, care s-a retras definitiv inspre sine. Confruntata cu o situatie limita, fiinta umana nu se lamenteaza, ci isi exprima simtirile cu o resemnare demna, datorata unei intelegeri superioare a conditiei omului condamnat la izolare. Constientizarea acestei insingurari provoaca durere si de aceea invocatia divinitatii (Oh ! Doamne! ) nu este o lamentatie, ci un strigat de revolta impotriva unui destin implacabil. Pe de alta parte, reluarea celor doua versuri (Am fost un cantec care trece/ Si sunt un cantec incetat) nuanteaza ideea poetica. Metafora cantec sugereaza dorinta intensa de comunicare, desi sufletul secatuit de trairi este amortit. Cantecul care trece a devenit cantec incetat. Orice posibilitate de exteriorizare a sentimentelor pare definitiv interzisa. Omul are sufletul impietrit, ca marmura de rece si se considera urgisit. Opozitia temporala am fost/ sunt pune in antiteza cele doua ipostaze existentiale: fiinta inflorind prin deschiderea catre lume si cea retrasa intr-o izolare adanca, pe care si-o asuma cu orgoliu. Zbuciumul, suferinta, dar si entuziasmul generator de frumusete au fost inlocuite de tacere. Asadar, eul poetic exprima sentimente profunde izvorate din constientizarea conditiei sale si din perceptia faptului ca uneori refuzul trairii poate anula intentia creatoare. |
6. Exprimarea unui punct de vedere privind semnificatiile mesajului dintr-un text
Exemplu
Sclipea pe zid soparla de smarald,
Se aplecau deasupra tamaiosii,
Arama tremura in aer cald
Pe nucii galbeni si pe vite rosii.
Ca intr-un port sub viile-n terase,
Cu soare-n panze anul ne uitase.
Reinflorea pe dealuri liliacul,
Si piersica prin foi se rumenea,
Si vara iar isi deschisese sacul
Belsugului, si rodul nu palea,
Si-n suflet zilele de jar ca-n sita
Suflau o fericire aiurita.
Mai staruiau pe ceruri randunele,
Mai guruiau hulubii* prin paduri
Privighetori spargeau clestar de stele,
Dar cu zabranic* de taceri in jur,
Cu melodii sunand a altadata,
Si vorba ta si-a mea sta descantata.[…](Ion Pillat, Toamna)
*hulub=porumbel
*zabranic=val
Redacteaza o compunere de 10-15 randuri in care sa-ti exprimi opinia privind semnificatiile mesajuluidin textului dat.
In compunerea ta, trebuie:
sa-ti exprimi opinia cu privire la mesajul textului;
sa ilustrezi opinia cu exemple adecvate;
sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei formulate;
sa respecti limita minima de spatiu indicata.
Exprimarea punctului de vedere privind mesajul textului citat
Structura eseului |
Succesiunea ideilor |
I Exprimarea opiniei II. Ilustrarea opiniei - Imagini artistice; figuri de stil - Sentimente - Semnificatiile mesajului II. Concluzie |
In opinia mea, poezia Toamna de Ion Pillat surprinde sentimentele declansate de contemplarea unui tablou de toamna care-si revarsa belsugul peste intreaga fire. Timpul pare a se fi oprit in loc (Cu soare-n panze anul ne uitase), eternizand frumusetea autumnala. Imaginile vizuale realizate cu ajutorul epitelor contureaza un peisaj cu sclipiri de poveste: soparla de smarald, nucii galbeni, vite rosii. Sacul belsugului deschis cu generozitate de toamna aduce sentimente coplesitoare, caci rodul semnifica implinire. Frumusetea desavarsita a naturii se rasfrange in suflet, cuprins de o fericire aiurita. Epitetul nuanteaza starea sufleteasca, sugerand emotia profunda provocata de perfectiunea peisajului. Experienta omului pus in fata magiei toamnei este una de deschidere catre permanenta, rodul fiind semn al perpetuarii. Desi bucuria fiintei pare deplina, se simte o oarecare neliniste la gandul pierderii acestui paradis, sugerata de repetitia adverbului mai: Mai staruiau pe ceruri randunele,/ Mai guruiau hulubii prin paduri. Se face legatura intre doua planuri temporale, incursiunea in trecut readucand impresii dragi: Cu melodii sunand a altadata, / Si vorba ta si-a mea sta descantata. Deschiderea catre spatiul cosmic plaseaza sentimentele in vesnicie: Privighetori spargeau clestar de stele. Asadar, in poezia citata se dezvaluie influenta pe care spatiul exterior o are asupra trairilor fiintei. |
7. Motivarea apartenentei la genul liric
Exemplu
Citeste cu atentie textul dat.
peste toti ceilalti,
peste voivozi, peste regi,
peste viata, peste moarte,
el singur,
cu adevarat :
imparat
involburat imparat
ce ne-a lasat
cu limba de moarte,
inchise, in graba-ntr-o carte :
hrisoave* cu grele peceti
si-o tara, s-o zidim, prin veac, indrazneti,
ca pentru mii si mii de vieti…
( Aron Cotrus, Eminescu)
Scrie o compunere de 15-20 de randuri in care sa argumentezi ca textul urmator apartine genului liric.
In redactarea compunerii, vei avea in vedere:
precizarea a doua caracteristici ale genului liric, identificate in textul dat;
exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului;
evidentierea rolului procedeelor artistice in sugerarea sentimentelor;
exprimarea unei opinii despre mesajul textului.
Argumentarea apartenentei la genul liric
Structura eseului |
Succesiunea ideilor |
I Trasaturile textului liric II. Argumente - Exprimarea unor sentimente puternice - Prezenta eului liric. Marci gramaticale - Mesajul - Figurile de stil III. Concluzie |
Genul liric cuprinde opere literare in care sunt realitatea este transfigurata artistic, prin intermediul figurilor de stil creandu-se imagini artistice. De cele mai multe ori exista marci lexico-gramaticale ale eului liric (forme pronominale si verbale la persoana intai si/ sau a doua…), care exprima sentimente puternice. Aceste texte sunt scrise, de regula, in versuri, elementele de prozodie fiind in acord cu ideile artistice exprimate si sporind lirismul scrierilor. Textul literar Eminescu de Aron Cotrus apartine genului liric in primul rand pentru ca eul liric exprima sentimente puternice fata de poetul nostru national numit metoforic involburat imparat al literaturii romane. Eminescu este domnul absolut al poeziei si merita sa fie venerat. Singura marca lexico-gramaticala a eului liric (din acest fragment) este pronumele personal ne care sugereaza ca Eminescu este un bun al intregului neam. Acesta are datoria sa pastreze comoara spirituala lasata cu limba de moarte de poet. Zestrea testamentara nu cuprinde numai poezie, ci si idealuri, cel mai puternic fiind acela de a construi cu indrazneala o tara puternica. Figurile de stil, desi putine, sunt foarte sugestive. In afara repetitiilor si a enumeratiilor, pe baza carora se construieste mesajul poeziei, impresioneaza metafora involburat imparat, care concentreaza esenta elogiului adus poetului. Forta sentimentelor transmise prin intermediul unui limbaj expresiv si intr-o forma prozodica originala (versurile sunt grupate in strofe inegale ca numar de versuri, au masura diferita si mai multe tipuri de rima) justifica incadrarea textului in genul liric. |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate