Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii romantice studiate, apartinand lui Mihai Eminescu

Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii romantice studiate, apartinand lui Mihai Eminescu.

Tema este aspectul general de existenta surprins artistic in text. Motivul desemneaza modalitatea prin care se realizeaza tema, el poate fi un numar, un obiect, un personaj etc. care se repeta de mai multe ori intr-o opera literara sau mai multe opere literare.

Opera lui M. Eminescu isi articuleaza universul in jurul catorva teme si motive esentiale, care se constituie ca ipostaze lirice ale aceleiasi priviri asupra omului ca fiinta cosmica sau ca fiinta a naturii, a omului ca fiinta a istoriei sau ca fiinta a dragostei. Aceste patru teme: cosmosul, dragostea si natura, istoria, timpul si se nuanteaza in variante, poetul reluandu-le in fiecare poezie.

Caracterul unitar al operei se vadeste mai intai din existenta supratemei timpului, care revine obsedant la toate nivelurile operelor a permanentei deveniri care confera creatiei eminesciene un ton elegiac. Timpul este: etern, neschimbabil, apanajul Demiurgului, timp ce precede creatia, cosmic, ciclic, dar vesnic si uman, mutabil, ciclic, marca a perisabilitatii umane, in raport cu eternitatea cosmica.

a)         Tema cosmosului - Relatia om-univers se prezinta sub trei infatisari poetice: una cosmogonica, alta sarcastica si a treia elegiaca ("Scrisoarea I", "Luceafarul", "La steaua"). Motive specifice acestei teme sunt: cerul, soarele, luna, stelele, luceferii, zborul intergalactic, muzica sferelor, haosul, geneza, extinctia.

b)        Tema istoriei - este vazuta in mai multe ipostaze:

Panorama a desertaciunilor ("Memento mori")

Mister al etnogenezei ("Decebal")

Termen de antiteza pentru prezent ("Scrisoarea I")

c) Natura are la Eminescu alta functie: incadreaza si potenteaza un sentiment (autotrofia), o idee, o atitudine, participa la crearea unui spectacol poetic. Exista o geografie eminesciana, cu o configuratie solara si alta nocturna. Natura este un cadru fizic pentru reveria romantica ("Scrisoarea I", "Melancolie"), un paradis terestru pentru idile, tema naturii coexistand cu cea a iubirii ("Dorinta", "Sara pe deal"), un personaj mitic ("Revedere").

Motive specifice: dealul, vaile, teiul, trestia, codrul, lacul, nuferii etc.

d)         Dragostea apare si ea in mai multe ipostaze:

Visul dragostei (dorul) - "Dorinta", "Lacul", "Floare albastra" (teme: iubirea neimplinita, natura-cadru fizic al reveriei romantice; motive: floarea albastra, marea, luna, codrul, izvorul soarele )

Dezamagirea, tanguirea neimplinirii - "Pe langa plopii fara sot", "Te duci", "De cate ori iubito".