DISLOGIILE

DISLOGIILE

Recunosc o divizare in : tulburari in forma activitatii verbale, si tulburari in continutul activitatii verbale.

Tulburarile in forma activitatii verbale constau in :

q       Tulburari in intensitate, inaltime si timbru ale activitatii verbale. Astfel, vocea pacientului poate sa fie de intensitate crescuta, cu tonalitate inalta, declamatoare, patetica, in starile de excitatie psihomotorie, in episodul maniacal, in momente de catharsis afectiv. Invers, vocea poate fi slaba, soptita, ca in depresii, schizofrenie. Alteori vocea poate fi manierista ca in tulburarile delirante.

q       Bavardajul este hiperactivitatea verbala simpla sau vorbaria nesustinuta ferm tematic. Se intilneste in special la femeile cu o puternica nota de extroversie, in isterie (pentru a atrage atentia), precum si in stari de anxietate pentru a disimula sentimentul de profunda insecuritate.

q       Logoreea este hiperactivitatea verbala accentuata, consecutiva fugii de idei. Se intilneste in starile manicale, hipomanicale, intoxicatii usoare.

q       Hipoactivitatea verbala simpla, se intilneste la persoane timide, datorita unei stari de inhibitie.

q       Saracia vorbirii este o vorbire cantitativ scazuta (replici monosilabice). Se intilneste in schizofrenie, in depresie, etc.

q       Vorbirea nespontana consta in absenta initiativei proprii in vorbire (pacientul raspunde numai daca este intrebat).

Mutismul consta in scaderea pina la disparitie a activitatii verbale. In clinica se intilnesc urmatoarele forme :

Mutismul akinetic, specific unor afectiuni neurologice in care spre deosebire de mutismul legat de o boala psihica (caracterizat prin absenta comunicarii fara abolirea concomitenta a motricitatii), pacientul este inert, reactioneaza greu si tardiv la stimuli psihosenzoriali, dar ii urmareste pe cei din jur dind astfel impresia ca este prezent in mediu.

Mutismul absolut intilnit in schizofrenia catatonica.

Mutismul relativ in care pacientul comunica prin mimica, pantomimica sau in scris. Se intilneste in tulburari psihotice.

Mutismul electiv, in care pacientul se adreseaza numai anumitor persoane.

Mutacismul este un mutism deliberat care poate fi intilnit la simulanti, sau la unele persoane normale, ca o reactie de protest (in special la tineri), dar se mai poate intilni in : retardarile mentale, demente si tulburari de personalitate, ca expresie a aceleiasi opozitii.

Musitatia este vorbirea in soapta, inteligibila, intilnita la pacientii cu schizofrenie.

Stereotipia verbala consta in repetarea aceluiasi cuvint sau aceleiasi propozitii. Se intilneste in schizofrenie.

Ecolalia consta in repetarea cuvintelor auzite. Se intilneste in schizofrenie, oligofrenie, demente.

Tulburarile in continutul limbajului sunt reprezentate de :

• Saracia continutului vorbirii este o vorbire adecvata in cantitate, dar care aduce putina informatie, cu fraze vagi, stereotipe. Se intilneste in schizofrenie.
• Neologismul consta in inventarea unor cuvinte noi. Ele pot fi create ca expresie a necesitatii de comunicare (cind poarta denumirea de neologisme active), sau pot aparea in mod automat prin procesul contaminarii sau fuzionarii fara sa aiba o anumita semnificatie, fiind denumite in acest caz neologisme pasive. Se intilnesc in schizofrenie.
• Glosolalia este un limbaj care abunda in neologisme, pronuntate cu accent stain si aspect incomprehensibil. Termenul este cunoscut sub denumirea de ,,vorbitul in limbi". Se intilneste in schizofrenie. Tulburarea nu este considerata patologica daca este asociata cu practici ale religiei penticostale.
• Disocierea semantica consta in detasarea cuvintului de continutul sau semantic care sfirseste in pierderea legaturii dintre semnificat si semnificant. Se intilneste in schizofrenie, demente.
• Condensarea semantica consta in fuzionarea variatelor concepte intr-unul singur. Se intilneste in schizofrenie.