Dezvoltarea memoriei si imaginatiei in preadolescenta

Dezvoltarea memoriei si imaginatiei in preadolescenta

Noul nivel al scolaritatii, solicitarile si exigentele din activitatea scolara,dar si alte situatii in care se poate afla preadolescentul dezvolta in mod deosebit volumul memoriei. Elevii de la gimnaziu trebuie sa asimileze multe si variate cunostinte. Aceleasi solicitari duc la cresterea caracterului activ si voluntar al memoriei preadolescentului. Deja din scolaritatea mica s-au format unele procedee de memorare, iar in cursul ciclului gimnazial acestea se consolideaza,dar se formeaza si altele care-i permit elevului sa intervina in organizarea si resistematizarea celor ce vor fi memorate.

Ciclul gimnazial se incheie cu un examen semnificativ, cel de capacitate,si dorinta de reusita se conjuga cu posibilitatea de a intensifica voluntar actele de invatare si atentia corespunzatoare. La 11-13 ani unii cercetatori considera ca memoria spontana atinge un varf, ceea ce sustine si mai mult efortul preadolesc de a se adapta cerintelor scolare.

Gandirea,care inregistr o transformare calitativa, pemite sa fie memorate relativ usor continuturile de invatare mai generale si mai abstracte specifice acestui nivel scolar. La fel, spre sfarsitul stadiului se accentueaza capac de a organiza pe criterii logice cunostintele si astfel sa sporeasca eficienta invataturii.

Pastrarea e la randul sau facilitata de aceste caracteristici ale memoriei. La acestea se adauga si faptul ca preadolescentii constientizeaza importanta repetarilor si apeleaza la ele mai ales in fata unor evaluari importante sau pentru examenul de capacitate.

In ceea ce priv reproducerea, ea e totusi mult mai legata de maniera in care au fost organizate informatiile in timpul intiparirii, existand inca putine posibilitati de reorganizare in mers, in raport cu sarcina de rezolvat. Acest aspect se manifesta cu deosebire in prima parte a acestui stadiu.

Memoria - se constata ca intre 11-13 ani se atinge un varf al M spontane, cu posibilitatea de a memora fara un scop prealabil un nr mare de stimuli. Caracteristica sprijina adaptarea PA la noul nivel scolar ce pp o crestere semnificativa a volumului de cunostinte si a diversificarii lor. Se produce o crestere si a volumului M, deosebind PA de s.m. Creste ponderea memorarii voluntare cu deosebire in sarcini scolare. Se realizeaza o legatura mult mai buna cu G si M logica creste, si totodata se constituie atitudini cognitive specifice constand in a prefera memorarea logica in detrimentul celei mecanice. Creste capacitatea de a organiza si sistematiza dupa criterii logice materialul de memorat. Incepe sa se manifeste o performanta crescuta a M, in ceea ce priveste ideile abstracte, descreste asimilarea imaginilor. Creste caracterul activ al M prin insusirea unor noi procedee mnezice care pp: gruparea materialului in jurul unor concepte cheie; extragerea usoara a ideilor principale si ierarhizarea ideilor subordonate; folosirea constienta a unor procedee mnemotehnice.

Pastrarea materialului - PA constientizeaza valoarea repetarilor si le organizeaza singuri

Reproducerea - domina in forma ei voluntara, dar PA nu reusesc sa reorganizeze altfel materialul memorat, sa subordoneze mai bine actul reproductiv la sarcina cognitiva.

In general, preadolesc se caract prin imaginatie bogata.

Imaginatia reproductiva care este antrenata in activitatea scolara are ca sursa, pe de-o parte, un volum de cunostinte in crestere si pe de alta parte o stimulare constanta din partea cadrelor didactice mai ales daca acestea initiaza si desf invatare creativa in cls sau in cercuri pe materii. Aceasta forma a imaginatiei este, totodata, legata mult de lecturile extrascolare caracteristice acestei varste.

Imaginatia creatoare se caracterizeaza prin aceeasi expansiune favorizata atat de posibilitatile generale cognitive, cat si de trebuintele mai accentuate de autorealizare. Preadolescentii incearca pe cont propriu sa faca machete, modele, montaje electrice,functionale sau sa se auto-afirme in pictura,in compozitii literare,etc. Imaginatia creatoare ii face sa alunece spre fantezie si aceasta este caracteristica acestei varste. Aceasta reprezinta o disponibilitate mentala care va fi favorabila in urm stadii pt manif creativitatii.

Legatura dintre I si G este relativ fragila si de aceea Pa aluneca foarte rpd in neverosimil. Pa inregistreaza o crestere a fluiditatii imaginative si a ideilor si ceva mai restransa a cresterii flexibilitatii si originalitatii. Se investeste cu succes in compozitii, poezie, in domenii artistice si spre sfarsitul stadiului si in domeniul tehnic. Incepand cu mijlocul PA e antrenat si visul de perspectiva odata cu inceputul proiectivitatii (construirea idealului de viata).