MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

COMPETENTA GENERALA

• Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor in procesul

de invatare

VALORI SI ATITUDINI

• Valorificarea cat mai selectiva a informatiilor necesare in activitatea de invatare
• Identificarea tehnicilor simple de invatare si a solutiilor pentru depasirea dificultatilor proprii de invatare

CONTINUTURI

• Managementul informatiilor
• Managementul invatarii

DELIMITARI CONCEPTUALE

" Inteligenta omului este un mare suveran al vastului univers.Fara gandirea umana nu exista in imensa Natura decat un conflict tumultos de vibratii ,uneori minuscule alteori colosale.Seful de orchestra al creatiei este inteligenta umana".

Charles Richet,1927

L'intelligence et l'homme

In psihologia veche putem intalni un alt inteles cu mult mai general: INTELIGENTA ar fi totalitatea functiilor intelectuale. Pe de alta parte, inteligenta a fost legata si de functiile sensibilitatii,si anume de agerimea simturilor,de usurinta si precizia miscarilor,de finetea cu care se percep cele mai mici deosebiri intre cele mai mici senzatii.Viata simturilor este,desigur o conditie esentiala a functiilor intelectuale,si variatiile ei se resimt de acestea din urma;dar de o dependenta stransa,care sa explice insasi inteligenta,nu poate fi vorba.

J.Piaget a descris dezvoltarea inteligentei printr-un numar de stadii care se divizeaza,la randul lor,in substadii.Copilul trece prin fiecare dintre aceste stadii,succesiv si cu viteze diferite.Aceste stadii sunt:

stadiul inteligentei senzorio-motorii(0-18luni/2ani-cand inteligenta copilului isi are originea in perceptie si actiune.El absoarbe toate informatiile pe cale senzoriala(vizual,auditiv,tactil)si motorie.Principala achizitie a perioadei este permanenta obiectului,capacitatea copilului de asi reprezenta obiectele si in absenta lor;

stadiul preoperational(2-7/8ani)-cu substadiul gandirii simbolice si preconceptuale (2-4ani) si substadiul gandirii intuitive(4-7ani).

In substadiul gandirii simbolice,copilul poate sa-si reprezinta mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul simbolurilor.

In substadiul gandirii intuitive,gandirea copilului este influientata de intuitie,dar nu rationeaza decat asupra configuratiilor percepute.

stadiul operatiilor concrete(7-8/11-12ani)pune in evidenta faptul ca reversibilitatea gandirii se manifesta in jurul varstei de 8ani.Copilul poate concepe acum ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa,care permite revenirea la starea anterioara.Va sesiza,treptat conservarea substantei,a greutatii si a volumului.La 8ani,conservarea substantei,la 9-10 ani conservarea greutatii,iar la 11-12 ani ,a volumului.De la un mediu cultural la altul,varstele la care se achizitioneaza conservarea pot fi diferite,dar ordinea de achizitie este constanta.

stadiul operatiilor formale (11/12-15/16ani) evidentiaza un progres substantial al gandirii copilului.Gandirea formala este si o gandire ipotetico-deductiva care permite examinarea consecintelor ce decurg in mod necesar dinipoteze.Specificstadiului este logica propozitiilor,combinatorica,permu-

tari,combinari,coordonarea reversibilitatilor, prin inversiune si prin reciproci-

tate;acestea sunt cele mai importante achizitii ale acestei perioade.

Sistemul cognitiv al omului a evoluat permanent.Daca activitatea umana nu s-ar putea desprinde de actual ,de acel obsedant "aici" si "acum",daca omul n-ar dispune de capacitatea de a opera mintal cu obiectul in lipsa lui si notiunea,viata lui ar fi daca nu imposibila,de buna seama extrem de dificila.Astfel omul este capabil sa uzeze si sa utilizeze informatiile ce au ca suport de intrare, mecanismele primare: senzatii,perceptii reprezentari fiind "poarta cunoasterii".Mecanismele intelectuale,rationale si logice reprezentate de gandire,memorie,limbaj si imaginatie completeaza sistemul de procese si relatii superioare ,depasind experienta senzoriala,dar bazandu-se pe ea in "facultatea cunoasterii".

Dupa opinia psihologului American J.P.Guilford, intelectul presupune continuturi(figurative,simbolice,semantice,comportamentale),operatii (evaluari, gandire divergenta,gandire convergenta,,memorare, cunoastere) si

produse(unitati,clase,relatii,sisteme,transformari,implicatii).

Sistemul psihic uman este de natura informationala,omul traind intr-un univers informational,trebuind sa-si formeze si perfectioneze permanent mecanismele de receptare a informatiilor,de stocare ,de prelucrare si de interpretare a lor,de combinare si recombinare si pe cele de valorificare a informatiilor.

Dat fiind ca este importanta nu duar informatia ci si modul de operare cu ea,este de amintit caracterul informational-operational al psihicului.

De indata ce copilul isi formeaza gandirea formala,gandirea logica si abstracta,pe baza de judecati si rationamente,toate celelalte mecanisme si functii sunt "ridicate" la noi niveluri calitativ superioare celor anterioare.

- de prelucrare primara a informatiilor

- senzatii

- perceptii

informational - - reprezentari

operationale - de prelucrare secundara a informatiilor

- gandire

- memorie

- imaginatie

Meca-    ENERGIZANTE-afectivitatea si motivatia

nisme ale

SPU

- comunicarea

reglatoare - limbajul

- atentia

- vointa

integratoare (personalitatea)

Mecanismele psihice intelectuale prezinta relatii de interactiune nu duar cu cele de prelucrare primara a informatiilor,ci si ele intre ele.Produsele gandirii si imaginatiei sunt stocate si reactualizate,repuse in circuit de catre memorie;la randul ei,memoria ajuta la elaborarea si construirea produselor gandirii si imaginatiei.

La intrebarea : Care este continutul informational al memoriei?ce anume reflecta memoria? Raspunsul a fost:Trecutul.Astfel,memoria sudeaza elementele anterioare de cele care vor urma.Iata de ce,jocul cuvintelor,povestile,lecturile pot construi o baza personala a intelesului semantic.Limbajul bine dezvoltat si stabilirea conexiunilor cu celelalte functii psihice,sunt asigurate de implicarea interactiva,de unde rezulta ca ,copiii au nevoie sa se joace cu cuvintele si sa rationeze cu ajutorul lor.

I.MANAGEMENTUL INFORMATIILOR

Omul nu traieste intr-un univers pur fizic,ci intr-un univers simbolic.Limba,mi-

tul,arta,si religia sunt diferitele fire ce alcatuiesc tesatura simbolica.Orice progres uman in gandire si experienta intareste acesta tesatura.Definitia omului ca animal rational nu si-a pierdut deloc valabilitatea printre tentatiile lui Homo videns(fiinta care vede),pentru ca alaturi de limbajul conceptual,exista un limbaj al sentimentului,alaturi de limbajul logic sau stiintific,declansand sentimente si afecte.Ori daca ne gandim la aceasta forma de comunicare,adusa de viata moderna,comunicarea prin imagini si publicitate,nu putem constata decat o <regresiune culturala> cand fenomenul imaginii, impiedica alte forme de comunicare si evolutie spirituala,pierzandu-se gustul pentru lectura,pentru executarea unor modalitati artistice-sculptura,pictura, pentru perceperea unor lucrari muzicale.Rolul cuvantului a fost luat de imagine;ori imaginea nu mai ofera posibilitati interactive,ea pasivizeaza complet puterile mentale ale omului.

In fata imaginii,copiii sunt absorbiti de fluxurile si fasciculele luminoase,de sunetele fascinante,ei nu mai sunt provocati sa puna intrebari,nu-si mai activeaza universul de simboluri.

Surse de informare

Asimilarea si prelucrarea informatiilor vor tine de:

ATRACTIVITATEA SI CREDIBILITATEA SURSEI

STABILIREA CONSTIENTA A SCOPULUI

MOBILIZAREA SI CONSUMAREA UNUI EFORT VOLUNTAR

TRAIRILE POZITIVE ASOCIATE

FORMA MESAJULUI- volumul ,accesibilitatea ,familiaritatea,semnificatia mesajului,caracterul agreabil sau dezagreabil

UTILITATEA INFORMATIILOR

CARACTERISTICILE PERSOANEI-gradul de implicare si activism/pasiune

Pentru a ne reaminti o informatie,aceasta trebuie mai intai encodata(traducerea informatiei),apoi stocata si in final reactualizata.De exemplu,encodarea este procesul de transformare a informatiei in reprezentari mintale;stocarea-mentinerea informatiei;recuperarea-readucerea in constiinta a informatiei retinute.

Biblioteca si lectura

Biblioteca este singurul "templu",menit sa "sfinteasca" inteligenta umana,"autoritatea" veridica a sursei de informare ce garanteaza temeiul informatiilor din punct de vedere stiintific.

Elevii au nevoie de calauzirea personala a adultilor catre un astfel de "templu",prin lectura consolidandu-se atat exigentele de ordin sintactic prin semne si reguli bine determinate cat si exigentele de ordin semantic ,care sa reflecte un inteles si sa trimita la un sens.Astfel,jocul cu cuvintele,povestile,lecturile, pot construi o baza personala a intelesului semantic,stabilind conexiunile cu celelelte functii psihice.

Experienta povestilor este ideala, copiii invatand in mod gradual sa reflecteze la propria experienta,cand vor putea descoperii prin aceasta,puterea pe care o are limba prin potentialul ei simbolic de a crea si explora lumi alternative.

Povestile,pot conduce la instaurarea unui univers afectiv de neegalat precum si la ceea ce stimuleaza memoria anticipativa si modul intuitiv de gandire.

Cuvintele devin purtatoare de intelesuri,mesagere ale altei lumi,ele permit comunicarea ,dialogul, cu o alta minte,cu o realitate tainica.

Vizionarea TV. si performantele intelectuale

Televizorul nu favorizeaza conversatia sau implicarea copilului in rezolvarea unor probleme,nici vorbirea interna,experienta Tv nu este una interactiva ci dimpotriva ea pasivizeaza complet puterile mentale ale omului.Cel putin,la varsta mica,copilul nu mai este provocat sa puna inrebari si sa se implice in conversatie;comunicarea cu televizorul este una monologica si impersonala.

In fata televizorului copiii,nu isi pun intrebari,nu cauta solutii,nu vorbesc si

nici nu asculta uneori;ei sunt absorbiti in interiorul fluxului de imagini si sunete fascinante.

Televiziunea,este capabila de a ne modela comporatmentul,sau a ne forma anumite atitudini.Frecventa crescuta a vizionarii a unor scene violente, accentueaza cu regularitate: comportamentele agresive,sexualitatea si magicul

determinand invatarea prin experimentare a unor astfel de conduite.De aceea trebuie urmarita cu atentie expunerea la emisiunile TV.,respectand si codurile de varsta pentru evitarea mesajele de influientare negativa.

Calculatorul-internetul si jocurile video

Internetul, considerat "reteaua retelelor",asigura raspandirea informatiilor la nivel mondial,baza de date si informatii in toate domeniile de activitate,mediul de interactiune virtual ce asigura o comunicare rapida intre cele mai nebanuite zone ale Globului."Reteaua retelelor",un instrument prodigios bun la toate: transmite imagini, dar si texte scrise, se deschide dialogul intre utilizatorii care se cauta si interactioneaza,si permite aprofundarea aproape nelimitata a oricarei curiozitati.

Pentru a ne orienta intr-o asemenea abundenta,trebuie sa facem distinctia intre trei posibilitati de folosire:

i)        o utilizare strict practica;

ii)      o utilizare pentru divertisment

iii)            o utilizare educativ-culturala

Teoretic,internetul ar trebui sa promoveze o crestere culturala.In practica s-ar putea intampla chiar contrariul,invingand randurile celor "activi",ale celor carora le place sa dialogheze si sa caute.

Potentialitatile internetului sunt aproape infinite,iar asta atat in rau cat si in bine.Ele sunt si vor fi pozitive atunci cand utilizatorul va folosi instrumentul pentru a dobandi informatii si cunostinte,adica atunci cand va fi insufletit de interese intelectuale autentice,de dorinta de a stii si de a intelege.

RECOMANDARI METODOLOGICE

"Ce stiu "?-fisa de lucru nr1

"Baza mea de date"-fisa de lucru nr.2

Se vor prezenta fisele de lucru in fata grupului explorand comparativ asemanarile si deosebirile surselor,in concordanta cu valorile si stilurile personale.

"Coltul de documentare"-fisa de lucru nr3

Tema pe care o studiez:

II. MANAGEMENTUL INVATARII

Invatarea-conditii optime pentru invatarea eficienta

Invatarea ,este definite ca o activitate sistematica,dirijata ,desfasurata intr-un cadru organizat(institutii specializate de instruire si educatie), orientate in directia asimilarii de cunostinte si a formarii structurilor psihice si de personalitate.

Invatare trebuie sa duca nu la simple acumulari de informatii,ci la formarea unor capacitati de orientare,de gandire si creativitate,la flexibilizarea structurilor cognitive si atitudinale,pentru a permite o adaptare optima la schimbarile rapide cu care ne confruntam

Una dintre cele mai importante activitati ale ale gandirii este intelegerea.Gan-

direa nu poate fi conceputa in afara intelegerii in afara sesizarii si corelarii atributelor esentiale ale obiectelor si fenomenelor.

Momentul intelegerii este echivalent cu incadrarea noilor cunostinte in cele vechi A intelege,inseamna:

A sesiza existenta unei legaturi intre setul noilor cunostinte si setul vechilor cunostinte gata eleborate;

A stabili efectiv, uneori si rapid natura si semnificatia acestei legaturi;

A incadra si incorpora noile cunostinte in cele vechi,care in felul acesta se modifica si se imbogatesc.

Prin faptul ca memoria umana intipareste,conserva, si reactualizeaza mijlocit,inteligibil si selectiv experienta anterioara a omului si a societatii in care traieste,ea asigura continuitatea ,consistenta,stabilitatea si finalitatea vietii psihice a individului.Ea este cea care sudeaza elementele anterioare de cele care vor urma.

Sistemul intelectual uman dispune de sisteme de prelucrare a informatiei/

sistem de prelucrare a semnelor si simbolurilor.Iata de ce ,gandirea produce modificari de substanta ale informatiei cu care opereaza.

Daca celelalte mecanisme psihice,produc modificari superficiale,natura informatiei ramanand aceeasi,gandirea modifica natura informatiei,ea face saltuil de la neesential la esential,de la particular la general,de la concret la abstract,de la exterior accidental la interior-invariabil.

Psihologul danez Lange,scria ca "viata psihica fara memorie,este doar un ghem de impresii senzitive,adica un prezent fara trecut dar si fara viitor".

Gandirea antreneaza toate celelalte disponibilitati si mecanisme psihice,in realizarea procesului cunoasterii;nu duar pe cele de ordin cognitiv,cum s-ar parea la prima vedere ci si pe cele afectiv-motivationale si volitiv reglatorii.

Centralitatea gandirii,ca factor implicat in cunoastere,intelegere si invatare,se explica si prin capacitatea ei de a-si reintroduce propriile produse(IDEI,CON-

CEPTII,TEORII),in circuitul informational,devenind un declansator al unor noi procese intelectuale.

Deprinderi de studiu eficient

a)organizarea continuturilor de invatare

In organizarea activitatii instructiv-educative a elevilor in clasa cat si in afara ei,trebuie sa se tina seama numai de ce au facut cat si de ce pot face.Capacitatea ce lucru a organismului atat sub aspect fizic cat si psihic nu este nelimitata.Ea depinde de o serie de factori printre care,particularitatile de varsta,care determina volumul si dificultatea cunostintelor,durata lectiilor si a pauzelor

,metodele folosite etc.Printre factorii facilitatori ce asigura memorarea amintim

doua mari categorii:

Factori ce tin de particularitatile materialului de memorat;

Factori dependenti de particularitatile subiectului care memoreaza

Factori ce tin de particularitatile materialului de memorat:

Natura materialului-cercetarile au aratat ca se intipareste mai usor un material intuitiv-senzorial(imaginile),decat cele simbolic-abstracte(cuvintele);un poem,un fragment in proza,cu sens si inteles se retine mai usor decat grupaje de litere fara sens.

Organizarea materialului-in timpul invatarii intervin doua tipuri de inhibitie,care actioneaza succesiv.

-inhibitie progresiva interna(actiunea stimulilor precedenti asupra stimulilor care urmeaza)

-inhibitie regresiva interna(constand in actiunea interferenta a stimulilor finali asupra celor precedenti).

Astfel se justifica retinerea mai accentuata a notiunilor de la inceputul si sfarsitul unei serii,cu uitarea masiva a informatiilor plasate in mijlocul unei serii.

Volumul materialului-eficienta memorarii este strict dependenta de lungimea materialului.Numarul de repetitii necesar memorarii unui material este cu atat mai mare,cu cat materialul este mai amplu;lucru sustinut de doua legitati:daca materialul de memorat creste in progresie aritmetica,timpul de memorare creste in progresie geometrica.Iar a doua lege,in conditii egale de exersare,materialul lung se aminteste mai bine decat materialul scurt,pentru ca dificultatea unei sarcini nu este proportionala cu lungimea ei.

Familiaritatea materialului-adica faptul ca un stimul intalnit sau utilizat frecvent in plan verbal sau actional,este considerat ca fiind familiar.

Semnificatia materialului-cercetarile au demonstrat ca un material semnificativ,se memoreaza mult mai bine ,decat altul putin sau deloc semnificativ.

Caracterul agreabil sau dezagreabil al materialului,influienteaza productivitatea memorarii

b)dozarea efortului si a perioadei de relaxare

Cercetarile legate de invatare au scos in evidenta ca progresul in invatare tine si de particularitatile si implicatiile subiectului prin implicarea urmatorilor factori:

Starea subiectului-sanatate/odihna sau boala

Experienta subiectului in invatare

Motivatia celui implicat in invatare

Atitudinile si inclinatiile acestuia

Gradul de realizare a scopurilor propuse

Vechimea procesului de memorizare

Modul de invatare

Implicarea in activitate

Repetare

Organizarea sarcinii de catre subiect   

Efortul depus zilnic de elevii in primii ani de invatamant,sub forma de activitate fizica si intelectuala,este resimtit de sistemul nervos si de aparatul sau locomotor asa incat dupa masa de prinz ,1-2 ore de somn sunt binevenite si suficiente pentru refacerea fortelor sale in vedereareluarii activitatii.

Pornind de la dezideratul ca orele de educatie fizica constituie un factor de inviorare a organismului elevilor dupa o perioada statica si de concentrare intelectuala,este de evitat amplasarea acestora la prima ora de curs,deoarece elevii nu sunt pregatiti pentru a face fata unui efort fizic celui presupus;si nici la ultima ora de curs,deoarece efectul de inviorare pentru activitatea intelectuala urmatoare,se anuleaza,elevii plecand acasa dupa ultima ora.

c)     odihna

Oboseala survine dupa o activitate fizica sau intelectuala ,mai mult sau mai putin indelungata si se manifesta prin scaderea randamentului si aparitia unei stari afective sau atitudini negative fata de respectiva activitate.

Oboseala intelectuala se insoteste de scaderea atentiei,de inhibitia functiilor psihice si reducerea perceptiilor senzoriale.Se reduce capacitatea functionala a vederii,a auzului, ceea ce face ca reactiile la stimulii auditivi si vizuali sa aiba o perioada de latenta mai lunga.

Oboseala est insotita de instabilitate,depresie,frica,lipsa de initiativa,neliniste sau apatie,scaderea poftei de mancare,cefalee,palpitatii,,dureri abdominale,

paloare,dureri musculare.

Astfel se impun:

RESPECTAREA UNUI PROGRAM DE SOMN;

RESPECTAREA UNUI PROGRAM DE MASA(si a continutului meselor)

RESPECTAREA UNUI RAPORT ADECVAT INTRE INVATATURA SI ODIHNA

PLANIFICAREA REGULATA A ODIHNEI PENTRU INDEPARTAREA OBOSELII

SUPRAVEGHEREA PRAGULUI DE ADAPTABILITATE LA CLASA I

SUPRAVEGHEREA ACTIVITATILOR SCOLARE DE PARINTI SI A CELOR EXTRASCOLARE

Omul este o fiinta sociala si comportamentul sau este influientat atat de cei aflati in imediata sa apropiere(grup-clasa-familie),cat si de normele,traditiile si si atitudinile grupului social etnic sau religios din care face parte.

SUGESTII METODOLOGICE

Aplicatiile ce urmeaza au in vedere dezvoltarea climatului socio-afectiv al clasei si interactiunea elevilor,factori ce influienteaza procesul de invatare,actionand ca un fenomen de energizare ce poate facilita fixarea notiunilor noi.

. Prin joc se afirma eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care le desfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decat cea a jocului. Mai tarziu, el se poate afirma si prin activitate scolara. Activitatea scolara se valorifica prin note, acestea se sumeaza in medii, rezultatul final al invatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii, pe cand jocul se consuma ca activitate creand bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.Pornind de la premisa ca ,cu cat sunt mai mult impreuna si desfasoara activitati placute,elevii se valorizeaza mai bine,relatia de comunicare este mai buna in grupul din care face parte si randamentul scolar printr-o imagine de sine pozitiva ,creste.

"Scoala "

Intelegem din exemplele anterioare rolul foarte important al memoriei in marile comportamente ale vietii omului:cunoastre si invatare,intelegere si rezolvare de probleme,inteligenta si creativitate,care nu exlude rolul si participarea celorlalte functii si mecanisme psihice a laturi de aspectele afectv-volitiv-motivationale.

Fisa A

colonel    rom violeta

cabana    cupru bronz

trandafir narcisa burghiu

coliba    hotel bere

zinc    capitan bujor

votca aluminiu fierastrau

cort    vin cui

dalta    caporal sergent

Fisa B

elefanti -calcau

-speriati    -mici

-flacari    -aparare

-iepurasi    -picioare

-cenusii    - lipsiti

-violete    -mari

BIBLIOGRAFIE

Baban A.,Petrovai D.,Lemeni G.-2002-Ghidul profesorului-Consiliere si Orientare-Editura Humanitas-Bucuresti

Bogorin V.,Tudose R.,"Jocul de-a viata"-Exercitii pentru orele de dirigentie

Editura EIKON,Cluj-Napoca

M ZLATE-Psihologia mecanismelor cognitive-Editura Polirom -2000-

C.Radulescu-Motru-Curs de psihologie,Editura ESOTERIA-1996

MODUL 5

CALITATEA STILULUI DE VIATA

COMPETENTA GENERALA

• Adoptarea comportamentelor de siguranta in situatii de risc sau criza

VALORI SI ATITUDINI

• Promovarea    unui stil de viata sanatos

CONTINUTURI

• Calitatea vietii personale

Profesor Psiholog Gabriela Stoenescu

Profesor/metodist Daniela Barbu

DELIMITARI CONCEPTUALE

Argumente care insotesc deciziile de a actiona in situatii dificile

Rezolvarea de probleme,este una dintre cele mai importante abilitati de dezvoltare personala a copiilor si adolescentilor.Aceasta abilitate, le

permite elevilor sa faca fata intr-un mod adaptativ situatiilor de criza, sa ia decizii responsabile si sa evite si sa evite implicarea in comportamente de risc. Multe dintre comportamentele de risc au ca functie"rezolvarea" problemelor emotionale si a conflictelor intr-un mod total neadaptativ.

Acest model de abordare a problemelor ii face pe tineri sa fie nepregatiti pentru situatiile de viata si sa adopte compotramente negative,de risc pentru sanatatea lor mentala si fizica.

Rezolvarea de probleme presupune luarea unei decizii.

Problemele pot fi clasificate in functie de gradul de definire sau structura,de specificitate si de importanta.

a)Dupa gradul de definire,exista:

-probleme bine definite-"Am teza saptamana viitoare si am de citit un text"

-probleme slab definite"Sunt nemultumit de mine".

b)Dupa gradul de specificitate,sunt:

-probleme specifice-"Trebuie sa imi aleg rochia cu care merg la banchet"

-probleme generale-"As vrea sa ma imbrac,cat mai la moda"

c)Dupa criteriul importantei,exista:

-probleme minore-"Mi-am uitat cartea la prietena mea"

-probleme majore-"Am picat examenul de capacitate"

Exista un mare numar de teorii care se ocupa in amanunt de modul in care se iau deciziile. Unele dintre acestea sunt oarecum descriptive, in timp ce altele sunt mai degraba prescriptive. Un exemplu bine cunoscut este asa-numitul "model al asteptarilor" elaborat de Vroom (1964). In conformitate cu acest model, indivizii incearca sa ia deciziile in asa fel incat sa ajunga la rezultatele cele mai dorite si sa evite rezultatele indezirabile. De fapt, ei incearca sa obtina cea mai inalta "compensatie". Tocmai de acea modelul mai este numit si "modelul compensatoriu".

Cand un individ trebuie sa ia o decizie, este de asteptat sa se gandeasca la mai multe "rezultate" care pot fi importante. Pentru fiecare dintre acestea, individul face o evaluare, stabilind cat de dezirabile sunt. Dezirabilitatea unui rezultat se numeste "valenta".

Alternative de rezolvare a problemelor:implicatii

Copiii trebuiesc incurajati in identificarea cat mai clara a elementelor unei situatii problematice.Cu cat aceste probleme sunt mai bine definite cu atat mai usor se vor gasi solutii de rezolvare.Problemele slab definite vor conduce la solutii rezolutive neclare,sau vor persista prin absenta reperelor rezolutive.Evaluarea tipului de problema este un proces individual.

Etapele rezolvarii de probleme sunt:

-Recunoasterea problemei

-Definirea problemei

-Generarea unor soluti alternative

-Luarea deciziei

-Punerea in aplicare a solutiei alese

-Evaluarea consecintelor aplicarii solutiei

Dezvoltarea abilitatii de a face fata presiunii grupului este esentiala in formarea si mentinerea comportamentelor care promoveaza un stil de viata sanatos.

Exista doua tipuri de presiune a grupului:

Presiune pozitiva a grupului-care te poate influienta sa:

-participi la activitati scolare(sport,activitati extrascolare,cercuri artistce)

-sa-ti realizezi scopuri personale-(sa ai performante bune la o anumita disciplina);

-sa ai un stil de viata sanatos

Presiunea negativa a grupului-care te poate influienta

-sa nu mergi la scoala sau la anumite ore

-sa ii insotesti in cercuri dubioase

-sa nu-ti asculti parintii

-sa distrugi bunuri commune,sau proprietatile altora

-sa te izolezi de colegi

-sa incepi sa fumezi

-sa practice violente verbale.

Etapele dezvoltarii abilitatii de a face fata presiunii grupului si comportamentelor de risc

1.Analizarea sitatiei

• Unde esti
• Cu cine esti?
• Ce fac prietenii sau colegii tai?
• Cum reactioneaza ei?
• Ce simti tu in legatura cu ce se intampla?
• Ce ai dorii tu sa faci?

2.Analizarea consecintelor comportamentului.

• Cum te vei simti,dupa ce vei lua o decizie,influientat de coleg/a?
• Vei avea o problema cu parintii/profesorii sau chiar politia daca iei decizia comuna cu colegii?
• Decizia aleas iti va afecta sanatatea?
• Daca vei lua decizia cu prietenii,vei dezamagii persoanele importante pentru tine?

Care sunt toate consecintele pozitive si negative posibile ale comportamentului tau?

3.Stabilirea unei decizii proprii

• Ia o decizie in functie de ceea ce este bine pentru tine
• Ia decizia analizand mai multe alternative pe care le-ai avea,si efectele pe care le-ar produce asupra respectului de sine.

4.Exprima-ti decizia fata de prietenii sau colegii tai

Cand decizia ta este NU,presiunii grupului,spune simplu

nu multumesc

-nu sunt interesat

-am altceva de facut

-nu-mi face placere sa fac acest lucru

-am o idée mai buna/am ceva mai bun de facut

-am decis sa nu mai fac acest lucru

Daca nu se respecta aceste afirmatii poti spune

-nu,te rog nu mai incerca

-am spus deja ,nu!asa ca nu mai insista

--trebuie sa plec

Dupa ce spui NU presiunii grupului..

-te simti multumit de tine

-castigi respectul altor personae

-iti imbunatatesti relatiile cu parintii

-iti stabilesti niste principii,niste valori

-nu ai probleme si ii ajuti si pe ceilalti sa nu aibe

Cand cedezi presiunii grupului

-nu mai ai incredere in tine pentru ca altii au decis in locul tau

-pierzi respectul altor persoane care vad ca nu esti independent

-ii ranesti pe parintii tai

-acumulezi tensiuni,stress,chiar te poti imbolnavi

-ai probleme la scoala,cu parintii sau politia.

Surse de stres-potentiali factori stresori

Stresul-reprezinta o reactie fizica,chimica sau emotionala care rezulta din tensiunea mentala sau cea a trupului,ca urmare a solicitarilor.Daca este controlat cum trebuie ,stresul poate fi o forta energizanta care ne da puterea sa mergem mai departe.Dar prea mult stres ne scad performantele;energiile noastre pot fi epuizate din cauza cererilor excesive de suprasolicitare.

Principalele surse de stres:

Schimbarea scolii,a clasei

Schimbarea locuintei

Probleme de comunicare cu colegii,profesorii su parintii

Rezultate scolare nesatisfacatoare

Dezastre naturale:CUTREMUR,INUNDATII

Starea de sanatate fizica si psihica

Starea financiara precara

Neconcordanta dintre erinte si posibilitati personale

Autocunoasterea insuficienta

Conflictele intre valorile personale si cerintele adresate de mediul familial,de prieteni,scoala etc

Metode de combatere a stresului

Practicarea regulata a exercitiilor de relaxare

Cautarea suportului social-prieteni,familie

Practicarea unor hobby -sport,muzica teatru,lectura

Umorul

Practicarea regulata a exercitiilor fizice

Stilul de viata sanatos

Managementul timpului

Comunicarea asertiva

Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare de probleme si luarea deciziilor

Psihoterapia tulburarilor de comportament,se defineste ca un proces interactional constient si planificat ce-si propune sa influienteze tulburarile de comportament si starile de suferinta,cu ajutorul unor tehnici intemeiate pe teorii ale comportamentelor normal si patologic.Psihoterapia urmareste restabilirea echilibrului neuropsihic perturbat si readaptarea scolara,inteleasa drept un prim pas facut in directia reintegrarii in colectiv,a socializarii.

Bibliografie

1.C.Radulescu-Motru-1996-Curs de psihologie-Ed.ESOTERIA,EDITURA VOX,EDITIA a IIIa

2.Emili ALBU-Aramis- 2002-Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti-Prevenire si terapie

3.Colectia EDUCATIA 2000+Consiliere si Orientare -Ghidul profesorului,

ADRIANA BABAN,DOMNICA PETROVAI,GABRIELA LEMENI

RECOMANDARI METODOLOGICE

MODUL 4

PLANIFICAREA CARIEREI

COMPETENA GENERALA

Dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei

VALORI SI ATITUDINI

Exersarea competentelor si evaluarea performantelor scolare in determinarea traseului educational al unui elev

CONTINUTURI

Competente,deprinderi si domenii de interes in proiectarea viitorului

Profesor Psiholog Gabriela Stoenescu

Profesor/metodist Daniela Barbu

DELIMITARI CONCEPTUALE

Aptitudini,interese si valori

Aptitudinile, reprezinta potentialul unei persoane de a invata si de a obtine performanta intr-un anumit domeniu.Dezvoltata prin invatare si

exersare,aptitudinea devine abilitate ,iar prin aplicarea in practica siautomati-zare,abilitatea devine deprindere.Aceasta inlantuire de transformari ilustreaza procesul prin care aptitudinea devine operationala ,transformandu-se din potential in realitate.

Fiecare persoana are anumite aptitudini .Orice insusire sau proces psihic privit din perrspectiva randamentului devine aptitudine. De exemplu,perceptia detaliilor ,memoria ,spiritul de observatie sunt considerate aptitudini,atunci cand ele constituie premise pentru realizarea cu succes a unor activitati.Cand se cere unei persoane sa-si prezinte aptitudinile sau abilitatile,persoana raspunde la intrebari de genul:CE STIU SA FAC? CE POT SA FAC? LA CE MA PRICEP CEL MAI BINE?

Interesele,ca elemente configurative ale motivatiei oricarei persoane completeaza "spatiul" cauzalitatii si a energiilor interioare alaturi de dorinte,aspiratii,idealuri,trebuinte,conceptia despre lume si viata etc.

Interesele reprezinta preferintele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunoastere sau activitati.Ele constituie unul din elementele importante de decizie in cariera .Preferintele pentru anumite domenii de cunoastere si activitati favorizeaza conturarea alegerilor in jurul motivelor,dand omului constiinta alegerii libere.Chestiunea alegerii prin prisma fortei motivationale este legata de dezvoltarea eului,a personalitatii

Caracteristicile de personalitate reprezinta patternurile tipice de gandire, comportament si relationare pe care le manifesta o persoana.Cum in viata practica oamenii se cunosc intre ei dupa faptele lor voluntare si cum la producerea acestor fapte dispozitiile de temperament si de caracter au o influienta covarsitoare,temperamentul,aptitudinile si caracterul cu frecventa cu care se repeta anumite atitudini,este tocmai personalitatea insasi.

Valorile reprezinta convingerile bazale ale unei persoane ; ele descriu ceea ce este important in viata,in munca,in relationarea cu ceilalti.Alaturi de interese acestea sunt etaloane,prin care persoanele se raporteaza la oportunitatile de cariera.

Valorile noastre sunt ideile ,lucrurile in care credem,cu care suntem de acord,nesatisfacerea lor producandu-ne mahnire ,descurajare,nemultumire.

Din nastere nimeni nu este profesionist.Profesionisti nu devin decat anumiti oameni si in anumite conditii.Exercitiul adanceste functia,iar adancirea functiei aduce un interes crescut pentru exercitiu.

Inteligenta,in mersul ei obisnuit,nu tinde catre specializarea profesionala;

aptitudinile se castiga printr-un fel de biruinta asupra mersului obisnuit al inteligentei.

Motivatia sta la baza actiunilor noastre

Majoritatea indivizilor au de obicei cateva motive pentru actiunile pe care le intreprind.Actiunile noastre nu se declanseaza daca nu intervine un imbold,o trebuinta,o dorinta care sa ne dinamizeze.Motivatia este "cauza interna" a comportamentului si alegerilor noastre.Din configuratia motivatiei fac parte:

-trebuintele

-impulsrile

-intentiile

-tendntele

-dorintele

-motivele

-interesele

-convingerile

-idealurile

Din aceasta cobinatie fiecare personalitate umana isi cladeste cursul experintei sintetizand astfel valorile si aspiratiile personale.Se cristalizeaza:

-sensul vietii-pregatirea pentru viata

-scopul vietii-(sa caute bogati sau sa elucidze mari probleme stiintifice)

-modelul de viata(cum intelege sa traiasca?!)

Activitatea umana

In sens larg,activitatea este un raport,o relatie intre organism si mediu, in care are loc un consum energetic,cu o finalitate adaptativa(ex.invatarea).

Importanta activitatii in viata omului este enorma;prin activitate,omul se adapeaza conditiilor interne si externe la un nivel din ce in ce mai inalt.Activitatea este cauza si efect pentru dezvoltarea biopsihosociala a omului si este traita ca o nevoie psihica.

Diversele forme de activitate pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

dupa produsul obtinut-predominant materiala

-predominant spirituala

dupa procesul psihic implicat-cogniiva

-afectiva

-volitiva

dupa locul ocupat in sistemul relatilor inividului

-principala/dominanta

-secunara/subordonata

dupa evolutia ontogenetica-joc

-invatare didactica

-munca productiva

-creatie

In structura psihologica a personalitatii sunt incluse:

Miscarile-actele de raspuns la inflientele mediului.

Operatiile- sunt mijloace de realizare a actiunii lor.Nu dispun nici de scop nici de motivatie proprie.Exemple:apucare,separare,eliminare,etc

Actiunile-siruri de operatii si miscari.Au scop propriu si sunt si sunt subordonate activitatii de la care imprumuta motivatia.Activitatea se caracterizeaza prin prezenta unui scop si motiv este totdeauna voluntara.

Activitatea apare ca manifestare a intregii personalitati umane,factor determinant dar si rezultanta a dezvoltarii fiintei umane.

Activitati individuale si de echipa

Nevoia de interactiune cu egalii lor este primordiala in a intelege spiritul de echipa dar si pentru a-si percepe si realiza propria identitate,dupa cum spunea Wallon.

Adaptarea comportamentului in functie de ceilalti,este o premisa a lucrului in grup,copiii incercand astfel sa-si "egaleze" comportamentul cu al celorlalti. . Elevii vor fi familiarizati cu termini si atitudini de grup:

respect si incredere in sine si in ceilalti

recunoasterea si respectarea unicitatii fiecarei persoane

receptivitatea la emotiile celorlalti

adaptare si deschidere la opiniile celorlalti

responsabilitate si disponibilitate pentru deciziile grupului

valorizarea grupului si a activitatii proprii in grup.

Activitatile individuale presupun:

initiativa

creativitate

perseverenta si efort voluntar

autoanaliza

spirit autocritic

incredere in sine

valorizare selective a informatiilor

motivatie si flexibilitate

originalitate

Persoanele care se indoiesc de abilitatile lor

• evita implicarea in sarcini dificile
• au un nivel scazut de aspiratie
• in fata dificultatilor au tendinta de
• a reduce efortul si sunt predispusi
• la abandonarea sarcinii stabilita
• in fata unui obstacol isi subesti-
• meaza capacitatile proprii

Autoeficacitatea-reprezinta convingerile oamenilor despre propriile abilitati necesare pentru atingerea obiectivelor si indeplinirea sarcinilor propuse.Cunoasterea de sine este cheia reusitei si finalizarii unei sarcini.

Autoeficacitatea influientaza modul de a gandi al persoanei ,procesele motivationale,procesele afective cu un rol important in selectia si angajarea elevilor in activitatile ulterioare.

Imaginatia ca proces predilect al creativitatii

Imaginatia este procesul cognitiv de elaborare a unor imagini si proiecte noi pe baza combinarii datelor din experienta anterioara.

Prin intermediul imaginatiei,omul isi poate proiecta ,prefigura s anticipa produsul activitatii ,inainte de realizarea lui concreta.Imaginatia are rol energizator si stimulator in procesul activitatii practice.

Activarea si valorificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul gandirii.

CREATIVITATEA-sustinuta de imbinarea dintre aptitudinile generale si cele speciale, este un produs al intregului sistem de personalitate.

A crea inseamna a produce ceva nou in opozitie cu ceva vechi,uzual,banal. Orice om dispune de un potential creativ si fiecae dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai mute aspecte ale acestui potential creativ.

O compunere scrisa de un elev talentat dar in graba ,duar pentru a nu merge la scoala cu tema nefacuta(motivatie extrinseca) se va deosebi radical de o alta scrisa de un elev care in afara unor aptitudini pentru literatura ,considera ca a scrie compuneri este un dintre cele mai placute sarcini(motivatie intrinseca).

Printre cele mai importante atitudini care sustin procesul creativ si fara de care aptitudinilenoastre creative pot stagna putem numi:

-Incredere in fortele proprii

-Interesele cocnitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa

-Receptivitatea fata dea nou

-Perseverenta in cautarea solutiilor

-Simtul valorii si atitudine valorizatoare

-Cultivarea originalitatii

RECOMANDARI METODOLOGIC

Biblliografie:

Baban A-Cluj-Napoca-2003-"Consiliere educationala-Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere"

Lemeni G.,Miclea M. "Consiliere si orientare -ghid de educatie pentru cariera"Editura ASCR,Cluj-Napoca

"Consilierea in scoala "-Ghid pentru profesorii consilieri"-Baiasu Nadia,Predonescu Eusebiu- Editura CONPHIS-Rm.Valcea -2001