METODOLOGIA CERCETARII

1. Obiectivele lucrarii

Obiective teoretice:

1. Evidentierea unei relatii intre orientarea valorica (religioasa si laica) si atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat;

2. Ierarhizarea atitudinilor fata de avantajele si dezavantajele relatiei maritale, coabitarii si celibatului;

3. Evidentierea unei relatii intre frecventarea bisericii si atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat;

4. Evidentierea unei relatii intre starea civila si atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat.

Obiective practice:

1. Masurarea atitudinii fata de relatia maritala, coabitare si celibat in functie de orientarea valorica;

2. Masurarea atitudinii fata de relatia maritala, coabitare si celibat in functie de frecventarea bisericii;

3. Masurarea atitudinii fata de relatia maritala, coabitare si celibat in functie de starea civila.

2. Ipotezele lucrarii:

1. Presupunem ca, atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat variaza in functie de orientarea valorica (religioasa si laica).

2. Credem ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat in functie de frecventarea bisericii.

3. Anticipam ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat in functie de starea civila.

Ipoteze de lucru

Presupunem ca:

Pentru ipoteza numarul 1

a)      Subiectii religiosi vor avea atitudini mai favorabile fata de relatia maritala, decat subiectii laici.

b)      Subiectii laici (credinciosi fara practicarea ritualului religios) vor avea atitudini mai favorabile fata de coabitare si celibat decat subiectii religiosi.

c)      Subiectii religiosi vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara relatiei maritale.

Pentru ipoteza numarul 2:

a)      Subiectii care frecventeaza mai mult biserica vor avea atitudini mai favorabile fata de relatia maritala decat subiectii care frecventeaza mai putin sau deloc biserica.

b)      Subiectii care frecventeaza mai putin sau deloc biserica vor avea atitudini mai favorabile fata de coabitare si celibat decat subiectii care frecventeaza mai mult biserica.

c)      Subiectii care frecventeaza mai mult biserica vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara relatiei maritale decat ceilalti subiecti.

Pentru ipoteza numarul 3.

a)      Persoanele care sunt casatorite, nu au partener si cele care au, dar nu intretin relatii sexuale vor avea atitudini mai favorabile fata de relatia maritala, in comparatie cu celelalte persoane.

b)      Persoanele care coabiteaza si cele care intretin relatii sexuale cu partenerul, dar nu locuiesc impreuna vor avea atitudini mai favorabile fata de coabitare si celibat in comparatie cu celelalte persoane.

c)      Persoanele casatorite care nu au partener si cele care au partener dar nu intretin relatii sexuale, vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara casatoriei in comparatie cu celelalte persoane.

d)     Persoanele care coabiteaza si cele care intretin relatii sexuale cu partenerul, dar nu locuiesc impreuna tind sa se declare laici si sa mearga mai rar la biserica.

3. Prezentarea metodei de cercetare si a lotului de subiecti

In aceasta lucrare am folosit metodele anchetei psihoindividuale pe baza de chestionar. Am ales aceasta metoda cu aceasta forma pentru ca astfel am sperat sa obtinem cat mai multe informatii despre ipotezele de la care am plecat. Am avut ca idee de plecare perspectiva ipotezelor emise si am elaborat un chestionar (anexa 1); titlul chestionarului este "Chestionar A-C", "A" de la cele trei tipuri de atitudini regasite in ipoteza, iar "C" de la casatorie, coabitare si celibat.

Instructajul subiectilor a constat in:

"Este vorba de un chestionar care surprinde atitudinea dumneavoastra fata de casatorie, coabitare si celibat. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite, ci numai pareri fata de aceste stiluri de viata. Va rugam sa cititi cu atentie fiecare intrebare si sa incercuiti varianta corespunzatoare parerii dumneavoastra sau sa notati ceea ce vi se cere. Va asiguram ca raspunsurile sunt confidentiale. Va multumim."

Timpul de aplicare este de 15-30 minute.

Pentru construirea chestionarului, anterior am intreprins o actiune pilot, avand la baza liste individualizate. Subiectilor li s-a solicitat sa specifice (in mod liber) avantaje si dezavantaje ale casatoriei, coabitarii si celibatului. Mentionez ca subiectilor li s-a cerut specificarea avantajelor si dezavantajelor unui anumit stil de viata (de exemplu casatorie) prin raportare la celelalte doua (in acest exemplu coabitare si celibat). Din listele individualizate au fost retinute avantajele si dezavantajele cu frecventa cea mai mare (anexa 2) realizand listele standardizate.

Chestionarul nu prezinta doar o simpla lista de intrebari asezate una dupa alta. Dimpotriva, intrebarile au fost asezate intr-o anumita ordine, considerata     a fi mai potrivita din perspectiva a doua probleme:

tema avuta in vedere;

caracteristicile populatiei investigate, astfel incat accesibilitatea subiectilor la continutul itemilor sa fie maximalizata.

Ca urmare, s-a tinut cont de nivelul de instructie si cultura al subiectilor pentru limbajul folosit. Astfel, s-a ncercat ca limbajul sa nu fie greoi, dar nici prea simplu, intrucat s-a avut in vedere o anumita categorie de subiecti.

In acelasi timp, s-a tinut cont in elaborarea chestionarului si de modul de administrare precum si de tipul de intrebari utilizate. In ceea ce priveste aplicarea instrumentului s-a utilizat autoadministrarea. Aceasta modalitate poate avea drept limita faptul ca subiectii iau cunostinta de ansamblul itemilor inainte de a da vreun raspuns si astfel poate aparea fenomenul de contaminare sau influentare a itemilor. In acest caz acest risc are o influenta foarte mica deoarece pentru tema in discutie este interesanta coerenta gandirii sustinuta de organizarea itemilor, in cadrul chestionarului. Fiind vorba de unele aspecte importante unele chiar foarte personale (itemul XXVI) ale vietii subiectilor si in privinta carora de obicei se manifesta o foarte mare sensibilitate, este mai bine sa fie eliminata influenta prezentei cercetatorului si asigurat anonimatul. De asemenea aceasta modalitate permite o mai buna concentrare asupra raspunsurilor din partea subiectilor.

In ceea ce priveste tipul de intrebari utilizate, acestea sunt: inchise, deschise, mixte, fiind vorba, deci, de un chestionar mixt. In cadrul intrebarilor inchise le-am folosit pe cele cu urmatoarele tipuri de raspuns: (Da/Nu/Nu stiu), scalate - cu sapte trepte, si cu raspunsuri in evantai - mai multe raspunsuri din care subiectul retine una sau doua care se potrivesc modului sau de a fi, a gandi sau pe care se ierarhizeaza in functie de valoarea acordata.

Pentru construirea chestionarului, mai exact pentru masurarea atitudinilor subiectilor fata de casatorie, coabitare si celibat s-a plecat de la modelul lui Fishbein si Ajzen (1980). Autorii acestui model au studiat relatia dintre credintele despre calitatile unui produs sau serviciu (bi - "b" vine de la eng. believe, respectiv intensitatea credintei) si evaluarea importantei credintelor (ei). Atitudinea (A0) fata de un produs este egala cu suma evaluarilor inmultite cu intensitatile credintelor (A0= a ei bi). De exemplu pentru un produs se inmulteste nota pe care consumatorul o da produsului pentru calitatea respectiva cu nota data calitatii pentru importanta ei la categoria din care face parte produsul "X" (M. Moldoveanu, D. Miron, 1995).

Pentru aplicarea modelului este necesar ca notele sa fie exprimate printr-o scala bipolara (de la -3 la +3) sau unipolara    (de la 1 la 7). Noi am folosit o scala unipolara pentru a nu influenta raspunsurile subiectilor odata cu folosirea unor cifre cu semn negativ. In acest model este important sa se utilizeze acelasi tip de scala si, ca urmare, in cadrul evaluarii am folosit tot o scala unipolara. Modificarea modelului s-a realizat prin faptul ca nota acordata atat in cadrul intensitatii credintelor, cat si al importantei evaluarilor poate sa fie acelasi pentru toate calitatile produsului in schimb noi am intrebuintat scalele in cadrul intensitatii credintelor prin acordarea notelor doar o singura data. S-a urmarit scopul de a realiza o diferentiere mai buna intre avantaje si dezavantaje si in acelasi timp o ierarhizare a lor.

Structura chestionarului este urmatoarea:

itemul I este o intrebare introductiva.

Deoarece acest item are legatura cu identificarea gradului de religiozitate al subiectilor, nu am mai folosit o intrebare de trecere.

itemii II - IV identifica gradul de religiozitate al subiectilor

itemii V - VIII se refera la problematica casatoriei

itemii IX - XII se refera la problematica relatiilor sexuale

itemul XIII este o intrebare de trecere

itemii XIV - XV se refera la acordul fata de formele coabitarii si ale celibatului

S-a cerut exprimarea acordului fata de fiecare forma a coabitarii si a celibatului pentru ca s-a plecat de la ideea ca un subiect poate fi de acord cu o anumita forma, dar nu neaparat si cu una din celelalte sau cu ambele.

itemii XVI - XVII se refera la avantajele si, respectiv, dezavantajele casatoriei

itemii XVIII - XIX se refera la avantajele si, respectiv, dezavantajele coabitarii

itemii XX - XXI se refera la avantajele si, respectiv, dezavantajele celibatului

itemii XXII se refera la evaluarea importantei credintelor care apar in calitate de avantaje si dezavantaje ale celor trei stiluri de viata

itemii XXIII - XXIV sunt intrebari de identificare privind sexul (XXIII), facultatea si sectia urmata (XXIV), familia de origine (XXV), starea civila (XXVI), religia (XXVII).

Prezentarea lotului de subiecti

Lotul de subiecti a constat in 135 de subiecti, dintre care:

15 subiecti au realizat listele individualizate cu avantajele si dezavantajele casatoriei, coabitarii si celibatului in cadrul actiunii pilot.

si 120 de subiecti au raspuns chestionarului "A-C".

Trebuie mentionat ca toti cei 135 de subiecti sunt de religie ortodoxa, iar ca nivel de instructie toti sunt studenti. In ceea ce priveste cei 120 de subiecti, din punct de vedere sociodemografic prezinta urmatoarele caracteristici:

varsta - intre 20 - 27 de ani;

sexul - 86 - sex feminin si 34 - sex masculin;

familia de origine:

105 subiecti provin din familii legal constituite;

45 din familii reorganizate

11 din familii descompletate prin divort sau prin decesul unuia din parinti.

Lotul de 120 de subiecti a fost destul de divers din punct de vedere al facultatii urmate. Astfel:

60 de subiecti au fost de la facultatea de Sociologie-Psihologie

14 de la Academia de Studii Economice

9 de la Teologie

8 de la Drept

8 de la Matematica

5 de la Medicina

5 de la Politehnica

4 de la Geografie

cate 1 subiect de la facultatile: Limbi straine, Aeronave, Farmacie, Stiinte Politice, Chimie, Agronomie, Actorie.

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru prelucrarea datelor a fost necesar sa se codifice raspunsurile. Notele brute s-au obtinut prin utilizarea cifrelor de la raspunsurile subiectilor. Exceptie au facut raspunsurile "Nu stiu" carora li s-a acordat valoarea 0 pentru a nu influenta raspunsurile "Da" sau "Nu".

Prelucrarea si interpretarea datelor o vom realiza pe ipoteze. Astfel, prin ipoteza nr. 1 s-a presupus ca atitudinea fata de casatorie, coabitare si celibat variaza in functie de orientarea valorica (religioasa si laica). Pentru a afla daca aceasta ipoteza se confirma sau nu, am folosit testul U. Mann-Whitney-Wilcoxon. El permite sa se precizeze daca doua serii de date au aceeasi distributie. Cu ajutorul acestui test am realizat comparatii intre cele doua grupuri de subiecti, respectiv religiosi (grupul 1) si laici (grupul 2).

Ca ipoteza de lucru am presupus ca subiectii religiosi vor avea atitudini mai favorabile fata de avantajele relatiei maritale in comparatie cu subiectii laici (anexa 4). Daca privim anexa 3 observam ca pragul de semnificatie statistica este mai mic de 0 , respectiv 0,01, in cazul atitudinii fata de avantajele relatiei maritale la cele doua grupe de subiecti. Deoarece media la subiectii religiosi este mai mare, respectiv 70 fata de 50,04 la subiectii laici, rezulta ca subiectii religiosi au o atitudine mai favorabila fata de avantajele relatiei maritale (anexa 3). Acest rezultat confirma partial ipoteza de lucru deoarece nu au aparut diferente semnificative la nivelul dezavantajelor casatoriei. Explicatia o vom oferi mai tarziu.

Dar, de ce subiectii religiosi valorizeaza mai mult relatia maritala? Avand un grad crescut de religiozitate, atunci esti adeptul ideilor propriei    religii. Se cunoaste faptul ca religia a valorizat intotdeauna institutia casatoriei si acest fapt se confirma si prin datele obtinute la itemul V, astfel pragul de semnificatie este mai mic de 0 (0 000), iar media obtinuta la subiectii religiosi (75,29) este mai mare decat a celor laici (45,71) (anexa 6). Din cercetare a mai rezultat faptul ca persoanele religioase isi doresc un numar mai mare de copii fata de persoanele laice (anexa 7). Astfel, pragul de semnificatie obtinut este de 0,010, media mai mare, de 67 fiind obtinuta de grupul persoanelor religioase. Un subiect, de exemplu a bifat raspunsul "Nu stiu", punand in paranteza "Cati vrea Dumnezeu", ceea ce arata ca intotdeauna dorinta proprie e subordonata "vrerii" lui Dumnezeu.

Codarea notelor brute la acest item a fost urmatoarea:

0 - Nu stiu,

1 - Nu-mi doresc copii,

2 - 1 copil,

3 - 2 copii,

4 - 3 copii si mai multi.

Alti itemi care se refera la problematica legata de casatorie sunt itemii VI si VII. Itemul VI se refera la varsta optima pentru relatia maritala in cazul barbatilor. Referitor la acest item a rezultat ca exista diferente semnificative intre cele doua grupuri de subiecti, pragul de semnificatie fiind de 0,000, in sensul ca persoanele laice sunt de parere ca varsta optima pentru casatorie in cazul unui barbat ar fi mai tarziu, in timp ce persoanele religioase considera ca varsta ar trebui sa fie mai frageda. In cazul varstei optime pentru casatorie, pentru o femeie se poate constata acelasi lucru, pragul de semnificatie fiind de 0,021. Deci referitor la varsta optima pentru casatorie lotul de subiecti si-a exprimat parerea astfel: subiectii religiosi considerand ca varsta optima ar trebui sa fie mai frageda, in timp ce subiectii laici considera ca ar trebui sa fie mai avansata (anexa 8).

Ipoteza 1.b consta in faptul ca subiectii laici (grupul 2) vor avea atitudini mai favorabile fata de coabitare si celibat decat subiectii religiosi. In continuare sa vedem in ce masura s-a confirmat aceasta ipoteza.

Daca privim anexa 4, constatam ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste atitudinea fata de avantajele coabitarii (pragul de semnificatie obtinut este de 0,011) si dezavantajele coabitarii (pragul de semnificatie obtinut este de 0,001) (anexele 5 si 9). Deci ipoteza de lucru 1.b s-a confirmat. De ce? Referitor la atitudinea fata de dezavantajele coabitarii constatam ca subiectii religiosi se opun mai mult fata de aceste dezavantaje decat subiectii laici. Acest lucru se datoreaza faptului ca unul din dezavantajele coabitarii este lipsa binecuvantarii bisericii, care a ocupat rangul 6 ca importanta (asupra acestui aspect vom reveni).

Referitor la atitudinea fata de avantajele celibatului, se constata ca subiectii laici valorizeaza avantajele celibatului mai mult decat subiectii religiosi.

In continuare este prezentata ierarhizarea atitudinilor fata de avantajele si dezavantajele relatiei maritale, coabitarii si celibatului pentru a evidentia diferentele care apar in atitudinile celor doua grupe de subiecti: religiosi si, respectiv, laici. In tabelul de mai jos sunt prezentate numai locurile 1 (cu cea mai mare medie) si 7 (cu cea mai mica medie) pentru avantajele si dezavantajele celor 3 stiluri de viata, iar celelalte sunt redate in anexele 10, 11 si 12.

Dupa cum se vede din tabel, exista diferente intre cele doua grupuri. Subiectii religiosi valorizeaza la maximum un avantaj ca binecuvantarea bisericii sau legitimitatea in fata lui Dumnezeu si il mentioneaza ca fiind primul dezavantaj acolo unde el lipseste.

Consideram ca au rezultat diferente semnificative doar pe unul din loturile atitudinilor, fie a avantajelor fie a dezavantajelor deoarece gradul de religiozitate exprimat de subiecti este intr-adevar ridicat, dar in acelasi timp el este modelat de nivelul de instructie, ceea ce nu mai face sa apara o diferenta radicala intre cele doua grupuri de subiecti. Cultura este cea care reduce diferenta, discrepantele dintre atitudini dar ea nu neutralizeaza diferentele. Astfel, se poate spune ca este interesant faptul ca s-au mentinut aceste diferente privind atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat si ca astfel ipotezele s-au confirmat partial.

In continuare, diferentele apar prin analiza raspunsurilor la itemii XIV si XV privind atitudinea fata de coabitare si celibat. Astfel in urma aplicarii testului U. Mann-Whitney-Wilcoxon s-au constatat diferente semnificative fata de toate formele coabitarii (pragul obtinut, de 0,000, este sub 0 ).

Ca urmare, subiectii laici sunt in mai mare masura de acord ca partenerii sa coabiteze:

a)      definitiv (media este egala cu 80,22% fata de 40,78% la subiectii religiosi)

b)      pentru o perioada variabila anterior relatiei maitale (media de 80,68% fata de 40,33%)

c)      succesiv unei casatorii nereusite (medie 83,64 fata de 37,36 la subiecti religiosi). (vezi graficul de mai jos)

Diferenta dintre medii privind acordul fata de formele coabitarii la

subiectii religiosi si laici

Dupa cum se observa din grafic, diferentele cele mai mari intre cele doua grupuri de subiecti apar la nivelul coabitarii succesive unei casatorii nereusite, apoi fata de cea anterioara casatoriei si in final fata de coabitarea definitiva.

In ceea ce priveste itemul XV, de asemenea s-au constat diferente semnificative fata de toate "formele" celibatului (prag de semnificatie obtinut de asemenea sub 0 , respectiv 0,000 la toate).

Este interesant faptul ca subiectii religiosi nu acorda prea multa importanta unui avantaj ca "statutul social recunoscut si drepturile legale" sau ca nu are importanta faptul ca prin coabitare rezulta "un nivel de trai mai bun rezultat din asocierea resurselor economice". De asemenea ei minimalizeaza faptul ca se pot perpetua rolurile traditionale in casatorie.

De asemenea intre cele doua grupuri de subiecti se constata si asemanari (nu putem vorbi despre atitudini identice deoarece mediile sunt diferite), adica un acelasi avantaj ocupa un acelasi loc la ambele grupuri (exemplu: g) statutul recunoscut si drepturile legale ocupa locul 7 la ambele grupuri) sau un acelasi dezavantaj se afla in aceeasi situatie (exemplu: b) riscul crescut pentru contaminarea cu boli cu transmitere prin contact sexual).

Daca privim la rezultatele subiectilor laici, la avantajele c) si e), putem spune ca la acesti subiecti tendinta de a-si mentine o autonomie personala, o implicare, am putea spune, "cu rezerva" (este vorba de o dorinta de a se implica, dar nu mai mult) sta la baza unui anumit stil de viata.

Din tabel se mai observa faptul ca subiectii laici nu mai valorizeaza avantajele care se refera la implicarea legii si nici invers, adica nici nu mai devalorizeaza astfel de dezavantaje. Probabil ca importanta data propriei persoane este mai mare si conteaza ceea ce au, nu mai conteaza ceea ce s-ar putea intampla, ceea ce conteaza este ce se intampla (anexa 10).

Subiectii laici sunt in mai mare masura de acord cu celibatul:

a)      definitiv (media obtinuta 83,98),

b)      pentru o perioada variabila anterior casatoriei (media 82,31),

c)      succesiv unei relatii maritale nereusite (media 86,80),

d)     succesiv vaduviei (media 87,02). (vezi graficul de mai jos)

Diferentele dintre medii privind acordul fata de "formele"

celibatului la subiectii religiosi si laici

Privind acest grafic, se observa ca acordul fata de aceste "forme" ale celibatului la cele doua grupuri difera. In ordine descrescatoare, aceste diferente apar fata de: celibatul succesiv vaduviei, apoi succesiv unei casatorii nereusite, definitiv si anterior casatoriei.

La nivelul acestui lot de subiecti, constatam ca acordul fata de celibat primeste la subiectii laici medii mai mari fata de acordul pentru coabitare, in timp ce la subiectii religiosi celibatul primeste medii mai mici fata de coabitare (anexa 11). Aceasta inseamna ca sentimentul libertatii este foarte important pentru subiectii laici, dupa cum am vazut odata cu ierarhizarea avantajelor celibatului.

Interesant este faptul ca, daca pentru subiectii laici creste gradul de toleranta fata de coabitarea si celibatul succesiv unei relatii maritale nereusite, pentru subiectii religiosi este exact invers, adica scade gradul de toleranta comparativ cu celelalte "forme".

Intreband un subiect de ce este mai putin de acord cu variantele succesiv unei relatii maritale nereusite si succesiv vaduviei, a raspuns "Pentru ca ai avut o relatie, nu trebuie sa apelezi la desfrau. Este un pacat, in cazul vaduviei sa-l nesocotesti pe cel cu care ai fost legat de Dumnezeu, numai pentru ca te-a despartit moartea". Consideram ca este o foarte buna explicatie pentru datele prezentate mai sus.

O explicatie a faptului ca subiectii religiosi sunt in mai mare masura de acord cu coabitarea ar fi faptul ca se realizeaza aceasta autocunoastere si intercunoastere absolut necesara pentru a "trai" cu cineva. Acest lucru se poate realiza si prin celibat, dar desigur nu in aceeasi masura, tinand cont ca, atunci cand exista anumite sentimente intre cei doi, ei, totusi, nu locuiesc impreuna. De cele mai multe ori, in cadrul coabitatului, persoana respectiva doar intretine relatii sexuale in absenta unui sentiment de dragoste fata de partener. In cazul coabitarii, exista totusi aceste sentimente si in principal sentimentul de dragoste.

Atat subiectii religiosi, cat si cei laici acorda importanta coabitarii si celibatului ca forme premergatoare casatoriei. Explicatia acestui fapt o constituie tocmai considerarea coabitarii si a celibatului ca forme care pregatesc relatia maritala.

Pana acum s-a mentinut consecventa subiectilor. Sa vedem daca in continuare aceasta va persista in gandirea lor. Ar trebui ca ipoteza 1.c sa se confirme. Prin aceasta ipoteza am presupus ca subiectii religiosi vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara casatoriei (anexa 4). Am aratat pana acum ca subiectii religiosi manifesta o atitudine mai favorabila fata de casatorie si mai putin favorabila fata de coabitare si celibat. Fiind demonstrat acest lucru, nu ar trebui sa mai vedem daca ipoteza 1.c s-a confirmat, pentru ca manifestand o asemenea atitudine, inseamna ca implicit acordul fata de relatiile sexuale in afara casatoriei trebuie sa fie cat mai mic sau chiar absent. Totusi, dupa cum am mai spus, dorim sa vedem daca subiectii au fost consecventi.

Astfel, vom interpreta datele oferite de itemii IX, X, XI si XII tot prin testul U. Mann-Whitney-Wilcoxon (anexa 4). In privinta tuturor acestor variabile dependente se constata diferente semnificative, pragul de semnificatii fiind sub 0 , respectiv 0,000. Astfel, constatam ca subiectii religiosi tind sa nu fie de acord cu relatiile sexuale inaintea casatoriei (la codarea raspunsurilor, s-a notat cu 1 - Da si cu 2 - Nu, iar Nu stiu cu 0.), media obtinuta la acesti subiecti fiind mai mare, de 77,88 fata de 41,81.

Itemul X se refera la ceea ce permit relatiile sexuale inaintea casatoriei. Conform mediei obtinute (80 ) se considera ca subiectii religiosi au o atitudine mai putin favorabila fata de relatiile sexuale inaintea casatoriei (anexa 1), deoarece subiectii laici au o medie mai mica (40,64) plasandu-se deci spre variantele situate in partea superioara. Trebuie sa mentionam ca 36 de subiecti au raspuns la acest item cu cifra 4, adica relatiile sexuale inaintea casatoriei sunt un pacat fata de Dumnezeu.

In concordanta cu ipoteza de lucru 1.c formulata, se constata ca subiectii laici sunt in mai mare masura de acord cu relatiile sexuale cu mai multe femei si cu mai multi barbati, deci mai toleranti fata de imoralitatea oamenilor (mediile obtinute sunt de 73,66 si respectiv 73,45, codarea raspunsurilor am realizat-o astfel: Nu stiu - 0, Nu - 2, Da - 1, deci mai mari decat ale subiectilor religiosi 47.34 si 47.55 (vezi graficul de mai jos).

Diferentele dintre medii privind imoralitatea

barbatilor si a femeilor la subiectii religiosi si laici

Ca urmare, putem spune ca ipoteza 1.c s-a confirmat in totalitate si deci subiectii religiosi au avut o atitudine mai putin favorabila fata de relatiile sexuale in afara casatoriei.

De asemenea, rezulta ca ipoteza 1 s-a confirmat partial, iar motivele au fost deja mentionate. Prin aplicarea testului U. Mann - Whitney - Wilcoxon s-au mai obtinut diferente semnificative la nivelul comportamentului religios (p = 0,000), credintei in Dumnezeu (p = 0,001), la nivelul rolului bisericii in societatea contemporana (p = 0,000) si starii civile (p = 0,054). Diferentele sunt semnificative situandu-se sub 0,05, cu exceptia ultimelei variabile, dar am luat in considerare si aceasta data fiind sub 0,05 pentru ca daca nu o consideram astfel s-ar putea sa comitem o eroare mai mare (eroarea z) decat daca am luat in considerare diferenta.

Asadar a rezultat ca persoanele religioase merg mai des la biserica, media fiind mai mica 39,50, comparativ cu 81,50 la subiectii laici. La codare, 1 a insemnat ca subiectul merge aproape in fiecare zi la biserica, in timp ce 6 ca nu merge la biserica. De asemenea aceleasi persoane cred mai mult in Dumnezeu (70 comparativ cu 50,20) si considera ca a crescut rolul bisericii in societatea contemporana (48,37 fata de 72,63). In ceea ce priveste starea civila, media fiind mai mare (66 , comparativ cu 54,53) inseamna ca au tins sa raspunda cu variante situate in partea inferioara in cadrul chestionarului (anexa 1). Deci ei nu doar afirma ca nu sunt de acord cu relatiile sexuale in afara casatoriei, dar ei nici nu le practica. De exemplu, o persoana religioasa a raspuns astfel: "Am prieten si nu voi intretine relatii sexuale cu el, pana cand nu ma voi casatori cu el". Initial chestionarul a fost aplicat la itemii XIII si XXVI fara varianta 5 ("a avea partener sau prieten fara a intretine relatii sexuale") la care subiectii religiosi au replicat: "Dar eu am prieten, dar nu am relatii sexuale cu el" si astfel am introdus varianta 5.

Ca sugestii, consideram ca nu era nevoie sa se puna conditia ca o nota sa fie acordata o singura data in cadrul ierarhizarilor, intrucat diferentele intre avantaje si respectiv dezavantaje apareau prin inmultirea intensitatii credintei (bi) cu evaluarea importanta credintei (ei).

In ceea ce priveste ipoteza numarul 2, s-ar putea crede ca este defalcata din ipoteza numarul 1. Totusi noi consideram ca nu e asa deoarece am pornit de la ideea ca pot exista subiecti care sa se declare religiosi si de fapt sa nu mearga la biserica si invers, respectiv persoane care sa mearga la biserica, dar care nu se considera religioase, desi studiile au aratat (vezi partea teoretica referitoare la religiozitatea in casatorie) ca exista o corelatie pozitiva intre gradul de religiozitate declarat, si frecventa la biserica. In primul caz nu poate fi vorba de persoane religioase, ci, eventual, credincioase. Apoi, pentru a te considera o persoana religioasa, trebuie sa existe o anumita frecventa la biserica, cat mai mare.

Un alt argument ar fi dorinta noastra de a vedea daca se mentine aceeasi relatie si la nivelul acestui lot de subiecti.

In cadrul chestionarului, itemul III este cel care exprima frecventarea bisericii. Variantele de raspuns sunt dispuse in ordine descrescatoare a frecventei la biserica (spre 1).

Ca urmare, pentru a vedea daca ipoteza numarul 2 se confirma sau nu, sau in ce masura se confirma, am aplicat mai intai coeficientul de corelatie Pearson. In urma aplicarii acestui coeficient, s-a obtinut valoarea de 0,572, ceea ce inseamna ca la nivelul acestui lot de subiecti, orientarea valorica religioasa se coreleaza cu frecventa la biserica. Deci persoanele care s-au apreciat ca religioase, merg mai des la biserica, fata de persoanele laice care merg mai rar la biserica. Din moment ce exista aceste corelatii, inseamna ca si ipoteza nr. 2 se va confirma partial, deci si ipotezele sale de lucru, deoarece ipoteza numarul 1 s-a confirmat partial.

Pentru a vedea in ce masura s-a confirmat ipoteza numarul 2 am aplicat testul K Kruskal-Wallis intrucat acesta este folosit atunci cand apar mai multe grupuri (K grupuri). Ca urmare, si testul U care se aplica doar pentru doua grupuri, precizeaza daca grupurile au aceeasi distributie (anexa 12).

Sa analizam ipoteza 2 pe ipoteze de lucru. Astfel, prin ipoteza a doua, s-a presupus ca subiectii care au o frecventa mai mare la biserica vor avea o atitudine mai favorabila fata de casatorie decat subiectii cu o frecventa mai mica a comportamentului religios. Se observa ca, referitor la problematica legata de casatorie, se obtin aceleasi rezultate. Adica ceea ce s-a obtinut pentru subiectii religiosi se obtine aici pentru subiectii cu frecventa mare la biserica, iar pe masura ce frecventa scade obtinem rezultatele subiectilor laici.

Cum pragul de semnificatie obtinut este mai mic de 0 putem sa exprimam diferentele care apar. In privinta atitudinii fata de avantajele casatoriei, putem spune ca prezinta o atitudine mai favorabila grupul 1 de subiecti (care merg aproape in fiecare zi la biserica) si apoi in ordine descrescatoare 2, 3, 4, 5, 6, deoarece mediile scad. Astfel de la medii de 79 a grupului 1 se ajunge la 5,00 la grupul 6. Poate ca ar trebui sa comparam rezultatele cu cele obtinute la grupul 5 (media 33 ), intrucat datele obtinute la grupul 6 nu sunt relevante, fiind vorba de o singura persoana. Intrucat am spus ca exista concordante intre rezultatele ipotezei 1 si 2, tinand cont ca la ipoteza 2 apare si ierarhizarea in functie de frecventarea bisericii (de la 1 la 6), atunci nu vom mentiona decat diferentele.

Astfel la nivelul itemului care se refera la importanta institutiei casatoriei, ierarhizarea se mentine de la 1 la 5, subiectul care nu merge la biserica obtinand o medie mai mare decat grupul 1 (89,50 fata de 84,93), deci institutia casatoriei este foarte importanta pentru el desi nu merge la biserica.

In ceea ce priveste ipoteza 2.b, se obtin diferente semnificative si in privinta atitudinii fata de avantajele coabitarii (p = 0,019). Se constata ca atitudinea cea mai favorabila o au cei din grupul 3, apoi 4, 1, 2, 5, 6. Ierarhizarea de la 1 - 6 nu se mai pastreaza, acest lucru reiesind si daca privim anexa nr. 10. In privinta atitudinii fata de avantajele celibatului, atitudinea cea mai favorabila o au cei din grupul 3, apoi in ordine descrescatoare grupurile 4, 5, 2, 1, 6.

In privinta atitudinii fata de dezavantajele celibatului si a acordului fata de formele coabitarii si celibatului apar rezultate similare. Astfel, cu cat scade frecventa la biserica (fara subiectul cu varianta 6), creste gradul de favorabilitate si gradul de acceptare fata de coabitare si celibat. Deci si in aceasta ipoteza s-a confirmat partial.

In ceea ce priveste ipoteza 2.c ce se refera la relatiile sexuale in afara casatoriei se confirma total. Ca urmare, subiectii cu o mai mare frecventa la biserica vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara relatiei maritale, decat ceilalti subiecti (pragul de semnificatie obtinut este sub 0 ).

Tot din aceasta prelucrare statistica mai apar urmatoarele diferente semnificative (p<0 ). Dupa cum era de asteptat, subiectii care merg la biserica mai des apar ca fiind mai credinciosi, iar ceilalti tind sa apara ca laici (grupurile 1 si 2 au obtinut medii mai mici: 30 si 36,51).

In continuare s-a aplicat testul Mann-Whitney-Wilcoxon pentru grupurile 2 si 3 pentru a vedea daca diferentele dinte ele sunt semnificative. Se mentioneaza faptul ca nu s-a aplicat testul si pentru celelalte grupuri deoarece grupurile aveau un numar redus din acest punct de vedere. Apar cateva diferente si vor fi precizate doar     acestea.

Astfel, intre persoanele din grupul 2 (merg la biserica ori de cate ori este o sarbatoare religioasa) si din grupul 3 (merg atunci cand sunt marile sarbatori religioase) nu mai apar diferente semnificative in privinta numarului de copii doriti; dar nici in privinta credintei in Dumnezeu.

In ceea ce ce priveste rolul bisericii in societatea contemporana apar urmatoarele diferente semnificative din punct de vedere statistic (p obtinut este egal cu 0,007); grupul 3 considera mai mult decat grupul 2 ca a crescut rolul bisericii.

In concluzie, ipoteza 2 ca si ipoteza 1 s-a confirmat partial. O explicatie a faptului ca nu exista o suprapunere totala a rezultatelor celor 2 ipoteze, pe langa explicatia conferita ipotezei nr. 1, poate fi data de faptul ca exista subiecti laici care au o frecventa destul de mare la biserica (varianta nr. 3). Aceasta varianta a fost aleasa si de catre subiectii religiosi. A fost necesar sa se arate ca exista o corelatie pozitiva intre orientarea valorica si frecventarea bisericii si in acelasi timp sa aratam in ce masura se confirma ipoteza 2 pentru a fi siguri ca acest lucru se verifica si la nivelul acestui lot. Faptul ca nu exista o suprapunere totala demonstreaza importanta punerii acestei probleme.

La nivelul acestui lot de subiecti, in privinta tipului de stare civila preferat in timpul studiilor universitare, se constata urmatoarele:

Se observa ca stilul de viata preferat pentru perioada studiilor universitare este coabitarea, desi el difera de starea civila actuala a subiectilor.

Prin ipoteza numarul 3 am presupus ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste atitudinea fata de casatorie, coabitare si celibat in functia de "stare civila". Prin aceasta, intelegem stilul de viata actual ales de subiecti. Se stie faptul ca tot ceea ce facem ne reprezinta, ne exprima, determina formarea "constructiilor noastre personale" prin care vedem si interpretam lumea. Este vorba de o reactie in lant in care cauza determina aparitia unui anumit efect, care devine cauza pentru un alt efect. Tot asa conceptiile noastre despre posibilitatile de a avea un anumit stil de viata influenteaza stilul nostru de viata prin care noi ne modelam conceptia despre el.

Pentru a analiza datele necesare ipotezei numarul 3 s-a folosit testul K Kruskal-Wallis, fiind vorba de 5 grupuri care definesc starea civila (vezi anexa nr. 1), dupa care am folosit testul U. Mann-Whitney-Wilcoxon pentru compararea mediilor grupurilor luate cate doua.

Asadar, prin ipoteza numarul 3.a, s-a urmarit daca persoanele care actual se prezinta cu urmatoarea stare civila: casatorite, fara partener sau cu partener dar cu care nu intretin relatii sexuale vor avea atitudini mai favorabile fata de relatia maritala, in comparatie cu persoanele care actual coabiteaza sau au un partener cu care intretin relatii sexuale, dar nu locuiesc impreuna.

La nivelul atitudinilor fata de avantajele si, respectiv, dezavantajele casatoriei apar diferente semnificative, pragul de semnificatie obtinut fiind de 0,003 si 0,029. Se constata astfel ca, atitudinea fata de avantajele casatoriei este cea mai favorabila la grupul 5 (persoane care au partener dar nu intretin relatii sexuale), apoi in ordine descrescatoare, de la media 70,00 la grupul 5, se ajunge la 66,30 la grupul 4, la 52,44 la grupul 1, 49,17 la grupul 3, pentru ca atitudinea cea mai putin favorabila fata de avantajele casatoriei sa fie prezenta la grupul persoanelor care coabiteaza (media 35,80).

In privinta dezavantajelor relatiei maritale, se opune cel mai mult fata de acestea grupul persoanelor care intretin relatii sexuale, dar nu locuiesc impreuna si apoi tot in ordine descrescatoare grupurile 4, 5, 2, 1. Deci persoanele casatorite au obtinut media cea mai mica (40 ), ceea ce inseamna ca, in concordanta cu starea lor civila de persoane casatorite, considera ca dezavantajele relatiei maritale sunt in mai mica masura luate in considerare.

In continuare, constatam ca importanta casatoriei este apreciata ca fiind cea mai mare la grupul persoanelor casatorite, iar cea mai mica la grupul 3 (vezi tabelul de mai jos):

In urma compararii grupurilor intre ele prin testul U. Mann - Whitney - Wilcoxon, diferentele mentionate sunt semnificative statistic in mod partial (pentru ilustrare am introdus anexa nr. 13). Important este ca diferentele se mentin pe una din laturile care se refera la problematica legata de casatorie.

Prin ipoteza de lucru 3.b am presupus ca persoanele care coabiteaza si cele care intretin relatii sexuale cu partenerul dar nu locuiesc impreuna vor avea atitudini mai favorabile fata de coabitare si celibat in comparatie cu celelalte persoane. In urma aplicarii testului K Kruskal - Wallis se obtin o serie de diferente semnificative statistic. Astfel, pragul de semnificatie obtinut este de 0,007 in privinta atitudinii fata de avantajele celibatului si 0,024 pentru atitudinea fata de dezavantajele celibatului. Prin compararea mediilor constatam ca persoanele care    au un partener, dar nu intretin relatii sexuale, se opun cel mai mult fata de dezavantajele coabitarii, avand media cea mai mare, 68,48. In ordine descrescatoare, atitudinea fata de dezavantajele coabitarii se prezinta astfel: grupul 4 obtine media 63 ; grupul 3 media 52,10; grupul 3, media 49,98; iar grupul persoanelor care coabiteaza obtine media 39,78, adica se opun cel mai putin fata de dezavantajele casatoriei, starea lor civila.

In privinta atitudinii fata de celibat vom analiza atitudinea fata de avantajele si, respectiv, dezavantajele celibatului. Avantajele celibatului sunt cel mai mult valorizate de catre cei care adopta un stil de viata care implica relatii sexuale, respectiv grupul 3, iar cel mai putin valorizate sunt de catre cei care adopta un stil de viata care are la baza valori diferite, daca nu chiar contrare, respectiv de catre cei casatoriti (vezi graficul de mai jos):

In concordanta cu atitudinea fata de avantajele celibatului, dezavantajele celibatului sunt cel mai evidentiate de cei casatoriti (media 63 ), iar cel mai putin de catre cei ce coabiteaza (media 38,72). Este interesant faptul ca persoanele care practica celibatul cu relatii sexuale, desi valorizeaza cel mai mult avantajele celibatului, totusi considera in mai mare masura decat celelalte grupuri ca sunt prezente anumite dezavantaje (vezi graficul de mai jos):

In privinta formelor coabitarii si ale celibatului, datele statistice arata o foarte interesanta constanta a subiectilor. Este vorba de faptul ca se mentine o ordonare a grupurilor de subiecti in legatura cu toate formele coabitarii si celibatului. Astfel, prezentam atitudinea fata de formele acestora in ordine descrescatoare, adica de la mai favorabila (rang 1), pana la cel mai putin favorabila (rang 5) in tabelul de mai jos:

Dupa cum se observa, grupul 5 este in cea mai mare masura de acord cu toate formele coabitarii si celibatului iesind pe primul loc la toti itemii care cereau acordul fata de coabitare si celibat.

Din punct de vedere statistic, legat de aceasta ipoteza de lucru, diferentele dintre grupuri sunt de asemenea partial prezente (anexa 13).

Prin ipoteza de lucru 3.c s-a presupus ca persoanele casatorite, care nu au partener si cele care au partener, dar nu intretin relatii sexuale, vor avea atitudini mai putin favorabile fata de relatiile sexuale in afara casatoriei, in comparatie cu celelalte persoane. Pragurile de semnificatie obtinute sunt sub 0,05. Din analiza datelor rezulta ca grupul 5 este in cea mai mica masura de acord cu relatiile sexuale inaintea casatoriei (media obtinuta este cea mai mare, 74,00), urmeaza grupul 4 cu media 70,00, grupul 1 cu media 57,65, grupul 2 cu media 37,26, iar grupul 3 este in cea mai mare masura de acord cu relatiile sexuale inaintea casatoriei. In concordanta cu acest item, la itemul X care se refera la ceea ce permit relatiile sexuale inaintea casatoriei, ordinea grupurilor se mentine aceeasi, ceea ce inseamna ca:

grupul 5 ofera raspunsuri care sunt codate cu mai multe puncte (anexa nr. 1), ca de exemplu "sunt un pacat fata de Dumnezeu"

grupul 1 ofera raspunsuri codate cu mai putine puncte, ca de exemplu "permit o mai buna cunoastere a partenerilor".

In ceea ce priveste imoralitatea barbatilor si a femeilor, constatam ca gradul de toleranta fata de relatiile sexuale cu mai multe femei sau barbati ale femeilor si barbatilor este cel mai mare la relatiile sexuale inaintea casatoriei (grupul 3), scazand apoi la grupurile 2, 1, 4, pentru ca persoanele care nu practica sa le considere imorale. Aceasta ipoteza de lucru s-a confirmat total.

Ipoteza 3.d se refera la faptul ca s-ar putea ca persoanele care coabiteaza si cele care intretin relatii sexuale dar nu locuiesc impreuna tind sa se declare laici si sa mearga la biserica mai rar. Pragul de semnificatie obtinut este de 0,000 la itemii legati de aceasta problematica, deci diferentele sunt semnificative. Ipoteza se confirma, iar in privinta frecventei la biserica constatam ca cel mai frecvent merg la biserica persoanele din grupul 5, apoi in ordine descrescatoare grupurile 4, 1, 3 si cel mai putin persoanele care coabiteaza. De asemenea, se mai constata ca aproximativ aceeasi ierarhie se mentine si in privinta rolului bisericii. Aceasta inseamna ca persoanele care au partener, dar nu practica relatii sexuale inaintea casatoriei, considera ca a crescut rolul bisericii in timp ce grupul 3 care practica relatii sexuale considera ca nu a crescut. Din punct de vedere statistic, prin testul U. Mann - Whitney - Wilcoxon nu toate diferentele mentionate sunt semnificative intre grupuri, dar le retinem, deoarece prin aplicarea testului K ele au aparut ca semnificative, in comparasi cu alte variabile masurabile.

Rezulta ipoteza 3 s-a confirmat partial, neexistand diferente semnificative pentru toate variabilele investigate. Cauza ar putea fi cea mentionata la ipotezele 1 si 2. Lipsa diferentelor dintre grupuri s-ar putea cauza inegalitatilor dintre grupuri, ca si numarului redus.

Totusi se poate observa ca persoanele care au partener(a) cu care intretin relatii sexuale si nu locuiesc impreuna au atitudinea cea mai favorabila fata de coabitare si celibat, urmand apoi persoanele care coabiteaza. Atitudinea fata de coabitare si celibat este cel mai putin favorabila la persoanele care au partener(a), dar care nu accepta relatii sexuale cu acesta (aceasta). Aceasta se intampla deoarece nu sunt de acord cu relatiile sexuale inainte sau dupa casatorie, ele reprezentand un pacat in fata lui Dumnezeu, in consonanta cu orientarea lor valorica, respectiv religioasa.

CONCLUZII

Cercetarea a permis abordarea unei teme mai putin studiata pana acum, respectiv problematica religiozitatii, ca factor care influenteaza atitudinea fata de relatia maritala si formele sale alternative.

Obiectivul principal al lucrarii a fost evidentierea unei relatii intre religiozitate si atitudinea fata de relatia maritala, coabitare si celibat, folosind metoda anchetei pe baza de chestionar.

Religiozitatea subiectilor a fost analizata prin:

orientarea lor valorica

frecventarea bisericii

stilul de viata care sa se afle in consonanta cu valorile lor, respectiv, a fi casatorit, a nu avea partener si a avea partener, dar fara a avea relatii sexuale cu el.

Pornind de la acest obiectiv principal, s-a constatat ca subiectii au o atitudine mai favorabila fata de relatia maritala si mai putin favorabila fata    de coabitare si celibat. Subiectii care frecventeaza mai mult biserica adopta atitudini similare cu subiectii cu o orientare valorica religioasa si au o atitudine mai favorabila fata de relatia maritala si mai putin favorabila fata de coabitare si celibat. Subiectii care frecventeaza mai mult biserica adopta atitudini similare cu subiecti cu orientare valorica religioasa.

De asemenea s-a mai constatat ca persoanele cu urmatoarea stare civila: cu partener, dar fara a intretine relatii sexuale, fara partener si persoanele casatorite au atitudini mai favorabile fata de problematica legata de casatorie si mai putin favorabila fata de problematica legata de coabitare si celibat. Aceste persoane sunt cele care s-au declarat a fi religioase si, deci, care au o frecventa crescuta a participarii la serviciul religios.

De ce religiozitatea face sa apara o atitudine mai putin favorabila fata de formele alternative ale relatiei maritale? Pentru ca este vorba de relatiile sexuale pe care le implica acestea. Religia nu este de acord cu relatiile sexuale in afara relatiei maritale; ele sunt considerate un pacat in fata lui Dumnezeu.

Ca urmare, persoanele religioase adopta anumite stiluri de viata care nu contrazic valorile promovate; in timp ce persoanele care se implica in stiluri de viata precum coabitarea sau celibatul cu relatii sexuale valorizeaza tocmai propriul stil de viata sau stiluri asemanatoare si au atitudini mai favorabile fata de acestea.

Printre limitele acestei lucrari se afla modalitatea de codare a raspunsurilor chestionarului, respectiv ar trebui sa se realizeze o codare in sens crescator a variantelor de raspuns pentru a usura interpretarea rezultatelor la anumiti itemi. De exemplu in cazul itemului care identifica frecventarea bisericii, codarea trebuia realizata invers numerotarii variantelor de raspuns.

De asemenea o sugestie pentru imbunatatirea chestionarului, pe care deja am mentionat-o, este inlaturarea conditiei de ierarhizare a avantajelor si dezavantajelor relatiei maritale, coabitarii si celibatului, intrucat diferentele dintre subiecti in privinta atitudinilor sunt certe si atunci se putea realiza ierarhizarea acestor atitudini fara aceasta conditie care ingreuneaza elaborarea raspunsurilor.

Cercetarea ar trebui aprofundata, in sensul analizarii problemei din cadrul acestei lucrari pe un lot de subiecti mai numeros si care sa fie caracterizat de mai multe nivele de instructie si educatie al subiectilor deoarece am observat pe parcursul cercetarii de fata faptul ca nivelul ridicat de instructie al subiectilor a modelat religiozitatea subiectilor, a facut sa existe un anumit grad de toleranta fata de formele alternative ale relatiei maritale.

BIBLIOGRAFIE

1. Baciulescu, Rodica - 1994, Sexualitatea in Revista de Psihologie, Numar special, Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti

2. Boudon, R.; Besnard, P.; Cheskaoui, M. 1996, Dictionar de sociologie Larousse, Univers Enciclopedic, Bucuresti

3. Broderick, C. B. - 1998, Marriage and the Family, Prentice Hall, New Jersey

4. Cartana, C.; Tone, Teodora - 1994, Tendinte in evolutia familiei in Romania in Sociologia Romaneasca, Nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

5. Chelcea, S.; Margineanu, I.; Cauc, I. - 1998, Cercetarea sociologica. Metode si tehnici, Editura Destin, Deva

6. Cobianu, M. B. - 1994, Norme sociale si valorile familiale ale tranzitiei in Sociologiea Romaneasca, Nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

7. Cristea, D., Tratat de psihologie sociala, Ed.ProTransilvania, Bucuresti, 2000

8. Druta, F. - 1998, Psihosociologia familiei, S.C. Romcartexim S.A., Bucuresti

9. Fulea, Maria - 1994, Coordonate demografice si sociale ale familiei rurale in Sociologia Romaneasca, Nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

10. Gerarld, L. R. - 1979, The Family in Social Context, Oxford University Press, New York

11. Ghebrea, Georgeta - 1993, Familia si tranzitia la economia de piata. Modalitati de abordare in revista Calitatea Vietii, anul 4, nr. 2/3, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

12. Ghebrea, Georgeta; Tessier, R. - 1994, Cuplul si familia romaneasca: mentinerea precara a familiei traditionale in Sociologia Romaneasca, Nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

13. Gilles, F. - 1998, Dictionar de sociologie, Societatea Stiinta si Tehnica S.A., Bucuresti

14. Gilles, F. - 1994, Se poate vorbi de o criza a familiei? in Sociologia Romaneasca, Nr. 5, Ed. Academiei Romane, Bucuresti

15. Lamanna, M. Ann; Riedmann, Agnes - 1985, Marriages and Families. Making Choices Thronghout the Life Cycle, Wadsworth Publishing Company, Belmont