Modelul umanist - experientialist

Sustinut de unul din initiatorii sai, Abraham Maslow, ca a treia forta in psihologie, (psihanaliza, behaviorism - si celelalte 2) modelul umanist este astazi foarte cunoscut. Mai apartin acestei orientari psihologi americani , ca si Carl Rogers, Charlotte Buchler, G.F.T. Bugental, sau din alte tari europene cum ar fi englezul J.Cohen , germanul A. Wellek, francezul Mark Pages si A de Peretti.

A.P.A. a formulat 4 reguli ale psihologiei umaniste:

centrarea atentiei pe experienta persoanei ca fenomen primar in studiul omului;

accent pe calitatile umane, cum ar fi : alegerea, creativitatea, valorizarea si autoactualizarea;

accent pe selectarea problemelor si procedeelor de cercetare , pe incarcatura de semnificatii;

preaocuparea pentru valorizarea demnitatii nu calitatii umane pt. Dezv. potentialului inerent oricarui individ, accent pe persoana care are o pozitie centrala.Aceasta fiind vazuta in procesul descopeririipropriei sale existente si in relatiile sale cu alte persoane si cu grupurile sociale.

Modelul umanist are in principal 2 directii teoretice :

a)       teoria nondirectiva si implicit consilierea centrata pe client/ persoana,

b)       analiza tranzactionala

A)     Consilierea centrata pe client

In centrul acestei conceptii se afla capacitatea umana, fiinta umana are capacitatea

latenta , daca nu o are manifesta de a se intelege pe ea insasi si de a-si rezolva problemele suficient pt a functiona adecvat. Exercitarea acestei capacitati reclama un context de relatii umanepozitive lipsite de amenintare sau de sfidare. Intrucat fiecare are nevoie de o imagine pozitiva in tranzactiile cu ceilalti , persoana dezvolta o imagine pozitiva conditionata (Carl Rogers). Ea se simte dmna de respect numai in anumite conditii in functie de valorile impuse din exterior, valorificare ce nu are nici o legatura cu ceea ce simte persoana cu adevarat. (I.Dafinoiu)

Scopul consilierii centrate pe client - este acela de a ajuta omul sa se autoevalueze

realist, sa se simta liber, autentic sa nu fie obligat sa-si . opiniile si atitudinile intime(profunde) pentru a mentine aprecierea persoanelor importante pentru el. Este ceea ce psihologii umanisti numesc libertatea experentiala. Aceasta libertate exista cand subiectul isi da seama de ceea ce ii este permis sa exprime (cel putin verbal): emotii, dorinte, asa cum le simte si independent de conformitatea lor la normele sociale si morale.

Etapele procesului de consiliere :

Clientul cere ajutor,

Consilierul explica relatia sa cu clientul,

Se creeaza o atmosfera permisiva, clientul este incurajat sa vorbeasca despre problemele sale, sa-si exprime sentimentele , trairile,

Sentimentele clientului sunt acceptate de consilier,

Apar primele sentimente pozitive,

Consilierul incurajeaza exprimarea acestor sentimente,

Clientul isi accepta propriul Eu,

Sunt clarificate principalele directii posibile de actiune ale clientului,

Clientul actioneaza in directia pozitiva,

Actiuneile pozitive sunt incurajate si sprijinite de consilier,

Comportamentul clientului arata atingerea unui anumit nivel de maturizare,

Relatia de consiliere este perceputa ca o experienta evolutiva.

Clientul cere ajutor

inca de la inceput , consilierul precizeaza ca nu el este cel care dispune de raspunsuri la problemele pe care le reclama clientul, dar ca situatia de consiliere in care a intrat il poate ajuta sa gaseasca singur solutii la problemele sale;

clientul este incurajat sa-si exprime sentimelete in legatura cu problema sa, sentimentele preponderente negative , de ostilitate si neliniste;

clientul se afla intr-o stare de incongruenta , este vulnerabil si anxios si mai ales traieste sentimentul ca nu corespunde imaginii pe care o are despre sine.

Este deosebit de importanta crearea unui climat afectiv-protector in care clientul sa simta

securitate, caldura, toleranta, respect, intelegere empatica si libertatea de a-si explora cele mai urate si ascunse sentimente ale prorpiului Eu.

Consilierul nu trebuie sa faca nici o incercare de a-lcritica pe client sau de a-l opri pe acesta in timp ce isi prezinta problemele; el trebuie sa manifeste o atentie pozitiva neconditionata acceptand toate experientele clientului intrucat ele alcatuiesc persoana unica pe care o are in fata sa.

Consilierul retraieste universul interior al clientului intr-o maniera empatica si incearca sa returneze catre acesta experientele astfel receptate.

Exprimarea unor sentimente pozitive fata de sine si fata de ceilalti

in aceasta etapa, clientul constientizeaza din ce in ce mai mult, vloarea propriei persoane, experientele si rolul lor in destinul sau ;

clientul va intelege ca ambivalenta este o parte a conditiei umane si el va fi capabil astfel sa-si accepte propria personalitate;

clientul are disponibilitatea de a accepta cel putin in principiu mesajul consilierului in legatura cu atitudinea pozitiva neconditionata a acestuia fata de el.

Cunoasterea de sine si intelegerea propriului Eu

clientul este mai deschis deja catre intelegerea experientei sale si mai putin defensiv;

devine din ce in ce mai capabil de a-si rezolva singur problemele;

functionarea sa psihica se amelioreaza si se dezvolta in sens optimal, creste consideratia fata de sine, dezvolta o toleranta crescuta si acceptata a celorlalti;

se percepe ca fiind apt sa-si controloze si sa-si dirijeze comportamentul cu atat mai mult cat si ceilalti il percep mai matur si adaptat social;

clientul devine o persoana care isi exprima mai plenar scopurile si valorile proprii.

Relatia de consiliere

Mai mult decat tehnicile terapeutice utilizate, relatia de consiliere este deosebit de importanta, relatiile interpersonale reprezinta cheia dezv. Individului.

Consilierea ofera o relatie care este astfel structurata incat va permite actualizarea resurselor, facilitarea dezvoltarii si maturizarii.

Conditii ale relatiei de consiliere (I. Holdevici) :

consilierul nu trebuie sa impuna clientului conditii in ceea ce priveste atitudinile ci numai in ce priveste comportamentul;

consilierul trebuie sa se abtina de a intreba, a dovedi, a interpreta, a sugera, a convinge, a asigura, a sfatui;

el va acorda clientului incredere pentru ca acesta sa-si I-a deciziile in mod independent;

consilierul trebuie sa se concentreze mai ales pe ceea ce simte clientul.

Carl Rogers sugereaza ca eficienta terapeutica nu consta in construirea unei relatii terapeutice eficiente, ci in efortul continuu de a mentine aceasta relatie bazata pe empatii, congruenta si imagine pozitiva neconditionata.

Tehnici de consiliere

A.    Tehnici de ascultare activa

pe parcursul relatarilor clientului, consilierul trebuie sa fie preocupat permanen de intrebari precum : Ce spune ?, Care sunt mesajele reale ale acestuia?

Concret aceasta preocupare va fi verbalizata prin afirmatii de tipul : "Se pare ca suferiti mult din cauza faptului ca ..".

In felul acesta consilierul manifesta interes sporit, multa atentie si solicitudine;

Tehnica ascultarii include atentia acordata unor semne nonverbale folosite nu pentru a exprima sentimente ci pentru a le ascunde.

B.    Tehnici de reflectare

a)     repetitia ecou

consilierul reia o secventa din relatarea clientului accentuand cuvintele si expresiile cheie astfel incat clientul este incurajat sa comunice, simte ca este acceptat, ca nu este singur.

Ex. : clientul : " eram atat de nefericit"

Consilierul : " erati atat de nefericit"

reformularea mesajului clientului utilizeaza alti termeni considerati echivalenti, este superioara in masura in care dovedeste un effort real de intelegere

Ex. : clientul : " eram atat de nefericit "

Consilierul : " vreti sa spuneti ca intamplarea respectiva v-a intristat foarte mult "

b)    repetitia pe alt ton

consilierul reia o parte din relatarea clientului dar pe un alt ton si cu o nuanta de umor, pentru a schimba viziunea sa asupra unor evenimente considerate negative.

C.    Tehnici de reformulare

dupa Dafinoiu " a reformula" inseamna a spune cu alti termeni intr-o maniera mai concisa si mai explicita    ceea ce clientul tocmai a exprimat,

reformularea este corecta si eficienta doar daca este acceptata de client,

pentru Rogers acordul cientului este criteriul principal al validarii reformularii, clientul este considerat expert in problema sa, cea mai informata persoana in legatura cu situatia pe care o traieste.

Procedee de reformulare

Reformularea - reflectare

consilierul subliniaza aspectele esentiale din relatarea clientului pastrand cadrul de referinta propus de client.

Reformulare ca inversare a raportului figura - fond

este un procedeu care se foloseste atunci cand clientul este nemultumit de modul in care a actionat intr-o anumita situatie,

ea permite sa se obtina o noua viziune asupra ansamblului fara insa a se adauga sau omite ceva

Reformularea - clasificare

procedeu complex prin care consilierul formuleaza ceea ce clientul a simtit dar nu poate exprima.

D. Tehnici de deschidere (de discutat la seminar)