Psihologia multimilor

PSIHOLOGIA MULTIMILOR

- prezentare generala -

"Intram intr-o adevarata era a multimilor" afirma Gustave Le Bon in una din cartile sale, numita "Psihologia multimilor", iar aceasta afirmatie revolutioneaza cu atat mai mult cu cat schimbarile aparute  o data cu inceputul epocii moderne se produc datorita acestor "mase inconstiente si brutale". "Soarta natiunilor nu se mai hotaraste in consiliile principilor", spune autorul, "ci in sufletul multimilor". Scopul cartii este asadar prezentarea trasaturilor multimilor, ajutand la clarificarea anumitor evenimente sociale, care sunt altfel de neinteles.

Gustave Le Bon (1841-1931), medic si sociolog francez, s-a numarat printre notabilitatile intelectuale pariziene. Printre lucrarile sale se numara "Legile psihologice ale evolutiei popoarelor", "Psihologia socialismului", "Psihologia educatiei". Cartea care i-a adus insa o notorietate internationala este "Psihologia multimilor" (1895), datorita careia Le Bon este considerat un precursor al acestei laturi a psihologiei.

Riguros structurata si organizata, fiind usor de parcurs, opera lui Le Bon aduce o serie de

idei inovatoare vizavi de notiunea de multime si elemente de psihologia mulimilor. Succesul

acestei carti se datoreaza, printre altele, originalitatii autorului, lucrarea fiind indrazneata,

caustica si inteleapta totodata. Este greu de spus daca in final concluziile sale sunt bazate pe o

intuitie personala, ca in cazul afirmatiei: "Multimile sunt feminine, iar cele mai feminine sunt

multimile latine". Oricum se simte in intreaga lucrare suportul studiilor efectuate de autor in

cadrul altor discipline. Cunostintele sale despre psihologia individului, notiunile de

antropologie si istoria civilizatiilor s-au dovedit deosebit de utile in sustinerea afirmatiilor cu

privire la psihologia multimilor, care se pare ca ascundea multe aspecte ignorate anterior de alti

specialisti din domeniu. Le Bon se inspira totusi din lucrarile lui Tarde si Sighele. Insa, dupa cum

afirma intr-o nota atasata introducerii, autorul nu se limiteaza la analiza psihologiei multimilor

criminale precum procedeaza cei doi autori. Le Bon isi sustine ideile apeland si la alte nume

importante din istoria sociologiei precum sociologul Herbert Spencer, istoricul si filosoful Taine,

sociologul Tocqueville.

In carte se pune accentul pe o prezentare generala a caracteristicilor multimilor, printre care se numara impulsivitatea, sugestibilitatea, mobilitatea, credulitatea , intoleranta, conservatorismul. Un rol important in intelegerea psihologiei multimilor si a modului in care ele actioneaza, Le Bon il acorda factorilor indepartati, precum neamul, traditiile, timpul, educatia si a factorilor apropiati, imaginile, cuvintele, iluziile, experienta, ratiunea. De remarcat este frecventa cu care Le Bon utilizeaza conceptul de "neam" caruia ii acorda o deosebita importanta in analiza diferitelor aspecte legate de psihologia multimilor. Totodata autorul a considerat necesara dedicarea unui capitol special prezentarii conducatorilor multimilor si a mijloacelor lor de convingere. Este un aspect deosebit de important, pentru acesti conducatori, care au detinut si detin inca aceasta pricepere a manipularii multimilor, folosita in atingerea scopurilor personale, au mobilizat masele de oameni credincioase lor, ducand astfel la rasturnari insemnate in istoria civilizatiei. Un astfel de conducator a fost Napoleon Bonaparte, pe care Le Bon il da exemplu de multe ori in lucrare si despre care a afirmat ca a cunoscut foarte bine psihologia multimilor franceze. Acest fapt este incontestabil, gandindu-ne numai la numarul impresionant de soldati pe care i-a convins sa lupte pentru cauza sa in si pe care i-a trimis la moarte curata in campania din Rusia. Armata sa intrunea toate caracteristicile unei multimi, lipsita de ratiune si supusa orbeste iluziilor create de conducatorul ei. Se pare insa ca Napoleon s-a inselat in ceea ce priveste multimile spaniole si rusesti, ceea ce i-a adus declinul.

Le Bon afirma ca, prin ideile lor, multimile sunt mereu cu mai multe generatii intarziere fata de savanti si filosofi. Insa acest lucru le confera inferioritate pana la un anumit punct. Si aceasta deoarece spre deosebire de mintile luminate,au creat modificarile ce erau in conformitate cu sentimentele lor, la acele nivele la care savantilor le-au trebuit zeci de ani pentru a le influenta.

Pe tot parcursul lucrarii autorul isi sustine afirmatiile prin exemple din istoria omenirii, prin fapte concrete, plauzibile, ceea ce face aceasta carte accesibila chiar si cititorilor ce nu au o baza de notiuni de psihologie sau sociologie. Cartea se adreseaza asadar tuturor celor care vor sa ajunga la esenta marilor framantari sociale din orice loc si epoca. Pe langa faptul ca este accesibila, cartea se remarca si prin actualitate, in sensul ca ofera raspuns si la intrebari legate de fenomene sociale specifice epocii contemporane. Spre exemplu, "reusita" reclamelor comerciale atat de intens practicate in zilele noastre isi gaseste o explicatie deosebit de logica in faptul ca afirmarea repetata a unor texte simple, duce in final la contagiune si la implementarea ideii in inconstient. Dupa o vreme, uitand cine este de fapt autorul acestei idei ajungem sa o credem. Tot prin contagiune se transmit si tulburarile cerebrale, explicandu-se astfel, transmiterea nebuniei de la pacient la medicul psihiatru.

Dupa parerea mea cartea "Psihologia multimilor" de Gustave Le Bon cuprinde adevaruri demne de luat in considerare atat pentru domeniul psihologiei, cat si pentru cel al sociologiei si al altor domenii de activitate si cercetare aparute in secolul XX , ce urmaresc explicarea si studierea fenomenelor sociale.