Particularitatile limbajului la preadolescenti

Particularitatile limbajului la preadolescenti

Antrenarea in actvitatea scolara bogata,lecturile particulare,contactul cu mass-media, sunt factorii cei mai importanti ai dezv deosebite a limbajului la varsta adolescentei.

Se produce o crestere remarcabila a vocabularului pasiv, ajungand in medie la 14.000 de cuv la 14 ani.Aceasta permite preadolesc sa inteleaga multe mesaje, sa aiba acces la variate surse de informare.

Semnificatiile cuvintelor se precizeaza si mai mult si pot avea drept nucleu chiar notiunile stiintifice obtinute la diferite obiecte scolare. Pa sunt capabili sa identifice din context semnificatii secundare, sunt capabili sa inteleaga sensuri figurate ale structurilor verbale, pot folosi cu succes figuri de stil mai ales daca au aptitudini pt literatura.

Vorbirea adolescentului se deosebeste de cea a scolarului mic, avand un debit apropiat de al adultului, o mai mare fluenta, mai des dupa 11-12 ani, o mai buna organizare a ideilor in propozitii si fraze mai bogate. Nu mai exista dificult de pronuntie. In cadrul comunicarii cu colegii si prietenii incepe sa se manifeste preferinta pt argoul scolar care le creeaza impresia ca le sunt securizate astfel secretele si-i face sa se simta solidari in cadrul unui grup. Se manifesta deasemenea o preferinta penru superlative.Cand isi povestesc ceva totul este nemaipomenit,exceptional,nemaivazut,etc.

Vocabularul activ poate fi diferit de la individ la individ, de la elevii care traiesc intr-un mediu stimulativ si favorizant la cei din zonele nefavorizate si din familiile cu slab nivel cultural.

Dialogul cu egalii e mai lejer, din pacate incarcat si cu expresii triviale generate de expresia teribilismului. Dialogul e incarcat de superlative si e solidar cu efervescenta imaginativa care aluneca in neverosimil. Apare jargonul scolar, un tip acceptat in comunicarea din lectii si cu profii, dar tb tolerat in comunicarea informala pt ca are roluri importante in cresterea coeziunii grupale si in identificarea celor asemanatoare. Sunt folosite "licente" gramaticale voite (teribilism, imitatie). In dialogul cu adultii, la cei mai multi Pa se manifetsa structuri lingvistice literare si se respecta exigentele gramaticale + formule de politete.

Comunicarea in cls este elevata, controlata de normele gramaticale care, in acest stadiu se invata sistematic si in profunzime. Cand trebuie sa rasp in clasa, la probleme mai dificile, apare o anumita dificultate mai accentuata privind trecerea din limbajul intern in cel extern, manifestata prin aparitia mai frecventa a unor sunete parazitare sau a repetarii nejustificate a unor cuv.

Limbajul scris prezinta de asemenea, cateva schimbari caracteristice pt acest stadiu.In primul rand deprinderile de scriere se consolideaza mult si viteza creste de la cls la alta.La cls a v-a este inca mica si profesorii trebuie sa tina cont de acest lucru. Incep sa apara caract personale ale scrisului,producandu-se o treptata indepartare de modelele scrierii exersata mult in scolaritatea mica.

Se insusesc diferite forme de exprimare in scris, dar sunt mari diferente intre preadolescenti in ceea ce priveste resp lor efectiva. Cei care au inclinatii si aptitudini pt literatura, deja prezinta manifestari initiale ale unui stil de expunere ce le va deveni mai tarziu caracteristic.

Scrierea - se constata o crestere a vitezei de scriere de pana la 3 ori fata de cea a s.m, dar nu imediat. Incep sa se manifeste particularitatile individuale ale scrisului si desi se respecta un algoritm general al scrierii, apar particularitati de ritm, de conturare a literelor, in care se exprima particularitati temperamentale. In PA poate apare tendinta de a schimba scrisul, aparand deformari nedorite ale scrisului. Continutul celor scrise - se constata bogatia propozitiilor/frazelor, selectarea speciala a materialului verbal, structurarea de ansamblu in fctie de tipul de adresare in scris, pe care-l si invata sistematic. Reglajul gramatical si ortografic tb sa fie caracteristica de baza, dar sunt destui Pa ce insusesc superficial normele gramaticale/ortografice si fac greseli si acum, si mai tarziu.