SARCINA INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

SARCINA INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Replici de genul : "Ce, esti tu mai destept decat altii? Lasa-i pe cei care sunt genii sa descopere lucruri noi!", nu-si mai au rostul in zilele noastre.Teoria " omului de geniu" a facut loc conceptiei potrivit careia creativitatea este o trasatura general umana , deoarece tot ce depaseste in viata de toate zilele limitele rutinei si cuprinde macar un dram de noutate, poate fi numit "proces creator".

Modalitatile de realizare a unui produs nou si valoros pentru societate sunt variate purtand amprenta personalitatii creatoare. Procesul de creatie in general - in stiinta in particular - nu urmeaza un tipar unic.

Unele din cele mai cunoscute demersuri ale procesului creator sunt: a) prepararea; b) incubatia; c) iluminarea si d) verificarea.

Sa luam de exemplu un cercetator stiintific care cauta sa creeze un vaccin nou impotriva unei maladii incurabile.Pentru a parcurge cu succes etapele mentionate anterior, mai multi factori adiacenti pot converge la reusita actiunilor sale.

Modalitatile pe care le supun atentiei dumneavoastra sunt urmatoarele:

Rolul decisiv al familiei in sustinerea activitatilor intreprinse de cercetator;

Suportul material oferit in vederea atingerii scopului propus;

Voluntariat oferit la testarea finala a produsului nou obtinut.

Detaliez in cele ce urmeaza modalitatile de interventie pe care le consider rezonabile in directia dezvoltarii creativitatii:

O componenta hotaratoare in faza procesului de creatie stiintific o are

familia respectivului cercetator.In faza de preparare a procesului creator, cat si

pe parcurs, el are o mie si una de idei, una mai divergenta decat alta.Este un personaj neinteles de majoritatea cunoscutilor, preocuparea sa fiind obsedanta pentru cei din jur, nemaiavand nici un alt subiect de conversatie.

Daca are suportul familiei si poate definitiva in tihna raspunsurile la

intrebarile sale, linistea conferita ii va da incredere in munca sa, nu se va considera inutil in viata de familie.Nu conteaza ca in aceasta perioada uita sa mearga la piata, lasa televizorul sa mearga in gol, sau ca neglijeaza intrunirile de familie!!

Esuarea tentativelor experimentale ii vor genera cercetatorului multe frustrari, comportamentul lui se va schimba pe parcurs.Posibil sa devina pentru o anumita perioada de timp mai introvertit, putin distrat, insa asta nu inseamna ca familia nu e importanta pentru el.In aceste momente trebuie ca membrii familiei sa fie solidari cu acesta, pana trece de pragul critic si ajunge cu cercetarile sale in faza de iluminare.

Bineinteles ca cercetatorul poate fi ajutat si in faza de incubatie, cand anumite idei abandonate de el pot fi puse din nou pe tapet de membrii familiei, care sunt la curent cu munca sa, daca acesta este deschis la dialog.

De asemenea, nu neglijam nici aspectul timpului limitat petrecut cu familia, atunci cand eventuala munca in echipa reclama prezenta acestuia in laborator o perioada mai indelungata.

2. Importanta majora in finalizarea cu succes a experimentelor cercetatorului o are si suportul material disponibil, sau care-i poate fi pus la dispozitie.

Ma refer la posibilitatea realizarii experimentelor sale intr-un laborator

modern, dotat cu echipamente de ultima generatie.Aici intervine anturajul: prieteni, familie, rude, care prin faptul ca au incredere in munca sa, se zbat sa-i caute sponsori pentru obtinerea fondurilor necesare experimentelor ce vor urma.

Aceasta sponsorizare se poate obtine ori prin contactarea unor potenti oameni de afaceri dispusi sa investeasca intr-un success viitor, ori cu sprijinul nemijlocit al statului.Conteaza ca cercetatorul sa aiba la dispozitie suficiente fonduri care sa-i permita o continuitate a experimentelor planuite de el.

In stransa legatura cu cele afirmate mai sus, sprijinul material va asigura si accesul direct la informatia de ultima ora in domeniul cercetat de el: noi tulpini in care a degenerat virusul pe parcurs, simptomele, perioada de incubatie etc.cat si medicamentele cu care a fost ameliorata, rezistenta la ele.Acest lucru il poate face atat in mod direct: participare la conferinte si seminarii interne si internationale, cat si prin diverse alte materiale informationale:carti de specialitate, DVD-uri, internet de mare viteza,etc.

3. Voluntariatul oferit la testarea finala a vaccinului nou obtinut.

La sfarsitul unui experiment, dupa ce s-a testat cu succes valabilitatea

vaccinului obtinut pe anumite specii de animale-cobai, cercetatorii de regula experimenteaza pe propria piele noul remediu, pentru a nu pune in pericol viata nimanui.Totusi, pentru ca vaccinul sa fie valabil la scara larga, el trebuie testat pe toate grupele sanguine existente, astfel incat sa existe certitudinea ca nu da reactii adverse.

Inchei aici, cu convingerea ca fiecare din noi am avut, macar o data in viata o idée creatoare, care sa ne confere bucuria iesirii din rutina si totodata din anonimat, chiar daca ea nu a fost brevetata sau publicata!

CREATIA

1.PROCESUL DE CREATIE INDIVIDUAL

Creativitatea,este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti,nu doar o capacitate psihica autonoma.Este efectul conlucrarii unor efecte psihice variate in onditii favorabile,nu o dimensiune in plus a personalitatii.Creativitatea se face prin referire la produsele creatiei;ele dau in ultima instanta marca personalitatii creative.

Creativitatea individuala este vitala pentru dezvoltarea individului,constituie premisa creativitatii sociale,indispensabila oricarei societati sau culturi.

Luam de exemplu,un copil talentat la desen.Parintii si invatatorii au obligatia sa-l tina sub observatie din momentul in care au depistat aceasta calitate a copilului.Aceasta abilitate poate fi dezvoltata si cultivata in timp lasand copilul sa-si exerseze din ce in ce mai mult indemanarea.Acesta trebuie incurajat si laudat chiar pentru a capata incredere in sine si in talentul sau.

Dupa evaluarea lucrarilor copilului si constarea abilitatii sale deosebite,se trece la pasul urmator si anume inscrierea lui la diferite cercuri de profil,unde el va activa sub supravegherea si indrumarea unor profesori de specialitate care il vor ghida si forma in continuare.

Nu trebuie neglijat nici un copil cu abilitati deosebite pentru ca se pot pierde talente nedescoperite la timp sau si mai grav nedezvoltate corespunzator.De multe ori se risipesc aceste calitati din neglijenta adultilor (parinti sau profesori) care nu iau in serios talentul acestora,nici dorintele copiilor de a face activitati care le plac si le aduc bucurii.

Desi dificultatile teoretice cu care se confrunta incercarile de desfasurare ale creativitatii sunt importante practica stiintifica normala este mult mai usor de stabilit.

2. PROCESUL DE CREATIE COLECTIV

Creativitatea stiintifica de grup nu o exclude pe cea individuala, dimpotriva,o include si o valorifica.Grupul va fi intotdeauna superior individului numai daca asigura valorificarea maxima a tuturor membrilor.Putem lua de exemplu o echipa de handbal,in care jucatorul individual se deschide la un moment dat "imixtiunilor" coechipierilor sai,ceea ce confera procesului creatiei particularitati specifice.Un capitan de echipa este un bun coordonator al acesteia,este atent la indicatiile antrenorului si incurajeaza colegii de joc.Acesta da dovada de fair-play si cere acelasi lucru coechipierilor.Mobilizeaza echipa si tine ridicata starea de spirit.Munca individuala,schimbul de experienta si de idei sunt la fel de vitale pentru creatie si succesul echipei.

Colectivul vehiculeaza o cantitate mult mai mare de informatie decat cel individual.Unirea ideilor proprii cu ale colectivului,munca in comun ofera oamenilor solutii avansate care optimizeaza procesul individual al creatiei.Produsul creativ astfel,apartine intregii colectivitati iar el este socotit proprietatea grupului

3. PROCESUL CREATIEI STIINTIFICE

Modalitatile de realizare a unui produs nou si valoros pentru societate sunt variate purtand amprenta personalitatii creatoare. Procesul de creatie in general - in stiinta in particular - nu urmeaza un tipar unic.

Unele din cele mai cunoscute demersuri ale procesului creator sunt: a) prepararea; b) incubatia; c) iluminarea si d) verificarea.

Sa luam de exemplu un cercetator stiintific care cauta sa creeze un vaccin nou impotriva unei maladii incurabile. In faza de preparare, cercetatorul sesizeaza problema, analizeaza datele problemei, enunta si testeaza diferite ipoteze rezolutive. Face tentative repetate de rezolvare a problemei utilizand deprinderile si cunostintele achizitionate. Deci studiaza istoricul bolii, dezvoltarea ei, noi tulpini in care a degenerat pe parcurs, simptomele, perioada de incubatie etc.cat si medicamentele cu care a fost ameliorata, rezistentala ele, apoi asociaza alte posibilitati de a gasi o alta solutie, alte substante pentru a creea un nou vaccin pentru eradicarea bolii. Urmeaza experientele nenumarate pentru gasirea solutiei si rezolvarea problemei. Esuarea tentativelor rezolutive genereaza frustrarea omului de stiinta care il impinge la a doua faza la cea de incubatie. Aceasta este utila, daca activitatea constienta premergatoare a fost suficient de sustinuta si eficace. In preconstient converg doua procese de gandire: primar si secundar.

Procesul de gandire primar, este metaforic, analogic, intregul prin parte sau partea prin intreg. Acesta,pune in lucru memoria episodica.

Procesul de gandire secundar, desemneaza gandirea logica, guvernata de principiul realitatii. Aceste tipuri de gandire sunt idealizari, ele nu exista niciodata in forma pura ci doar ca extreme ale unui continuum. Aceasta, inseamna ca manifestarea lor nu e legata de faza incubatiei. In aceasta faza convergenta lor - cu preponderenta procesului de gandire primar - este mai mare. Imagistica, analogiile procesului primar sunt sintetizate, modelate, de procesul de gandire secundar. Rolul inconstientului in faza de incubatie nu este acela de a favoriza convergenta gandirii logic-conceptuale cu cea analogic-metaforica. Inconstientul sterge ipotezele incercate in faza de preparare care nu au dat satisfactie, favorizand ipotezele neglijate in aceasta faza.

Deci, cercetatorul nostru lasa deoparte toate experientele nereusite si ratarile din laborator si reia totul tinand cont de aceasta data de acele ipoteze care nu pareau plauzibile si importante la inceput.

Faza de iluminare (de inspiratie, de intuitie) desemneaza momentul in care acesta gaseste brusc in campul constiintei. Aceasta s-ar putea sa vada problema dintr-un punct de vedere total diferit. El gaseste solutia ideala pentru prepararea vaccinului. Acest fenomen de iluminare (intuitie) nu este neaparat obligatoriu.

Verificarea este faza in care cercetatorul nostru testeaza vaccinul gasit pentru boala incurabila logic si experimental, mai intai pe animale pentru verificarea reactiilor adverse si numai intr-un final pe oameni.