STAGIUL TERMINAL

STAGIUL TERMINAL

Pe masura ce omul inainteaza in varsta, se centreaza tot mai mult pe ideea stagiului terminal, dat fiind faptul ca, pe de o parte, moartea este conceputa ca un fenomen natural, iar pe de alta parte, expectatia obiectiva si subiectiva de viata tinde sa se dilate. Oricum, apare in multe cazuri o teama de moarte care provoaca o stare de neliniste. Mediul de viata, atmosfera si climatul afectiv influenteaza sistemul atitudinal al batranului fata de moarte.

Desi putin cercetat, stagiul terminal poate fi impartit astfel:

-moartea biologica, moartea psihologica si moartea sociala.

Moartea biologica se concretizeaza in procese fiziologice si anatomice de degradare progresiva ce duc la sistarea functionalitatii organismului. In general, moartea biologica se produce prin incetarea batailor inimii, a activitatii electrice a creierului si a respiratiei.

Aspectul omului decedat impresioneaza adeseori. La unii se constata o fizionomie mai putin placuta, dar la cei mai multi se instaleaza o relativa seninatate. Cercetarile efectuate mentioneaza opinii diferite cu privire la durerea din ultimele momente. Dupa unii autori, durerile fizice devin extrem de puternice, iar altii considera, dimpotriva, ca in fazele finale se instaleaza un fel de stare euforica, deoarece suferintele sunt anulate de moartea diferitelor organe. In fine, a treia categorie de autori considera ca sensibilitatea se diminueaza treptat pentru ca si degradarea se produce treptat.

Moartea psihologica se exprima prin disolutia comportamentului, a cinstiintei de sine si a relatiilor cu cei din jur. Exista muribunzi care fac eforturi enorme de a-si conserva identitatea si integritatea constiintei, in timp ce altii presimt moartea si au momente de luciditate cu exprimarea unor dorinte finale si cu accentuate note de resemnare.

Moartea sociala cuprinde inregistrarea mortii, inmormantarea, rezolvarea mostenirii materiale si spirituale a celui sau a celei ce a murit, ritualuri funerare, comemorari si reculegeri.

Dintr-o alta perspectiva, se poate vorbi de moartea neasteptata, provocata de un eveniment neprevazut si care intrerupe cursul vietii prematur, moartea intentionata, cand persoana isi pune capat zilelor, moartea neintentionata provocata de unele boli fatale si moartea subintentionata, la care individul contribuie direct, intr-un anumit timp (prin consum de alcool, droguri).

In fapt, oamenii traiesc in memoria celor din jurul lor, prin ceea ce fac si prin ceea ce spun, prin arta, prin copii si prin operele lor.

Modificarilor anatomice, fiziologica si psihologice, specifice sinectutii, li se asociaza trairile legate de pensionare ce produc o stare emotionala ce este incompatibila cu un comportament echilibrat. Interventia psihologului poate determina o percepere a situatiei si prin intermediul psihoterapiei, persoanele din varsta a treia manifestand disponibilitati pentru instalarea unei vieti echilibrate si armonioase care duce la conservarea dorintei de a trai.