Teoria personalitatii criminale – psihologie judiciara

TEORIA PERSONALITATII CRIMINALE – PSIHOLOGIE JUDICIARA

De ce unii „le comit”, de ce unii nu?

Intrebarea 1: Intre delincvent si nondelincvent, exista o diferenta de grad, sau nu?

Intrebarea 2: Exista un program delincvential?

Intrebarea 3: Cat de intima este zona de toleranta la frustrare?

Intrebarea 4: Cum abordam, definim periculozitatea delincventilor?

Periculozitatea este ceva in viitor.

Jean Pinatel a facut ordine in toate acestea si a spus ca „nucleul personalitatii criminale este format din 4 elemente”.

ELEMENTELE NUCLEULUI PERSONALITATII CRIMINALE – Jean Pinatel:

1.EGOCENTRISMUL ;

2.LABILITATEA;

3.AGRESIVITATEA;

4.INDIFERENTA.

1.EGOCENTRISMUL :

Egocentrismul este tendinta de a raporta totul la sine si care se manifesta in cativa indicatori:

-Individul se considera „centrul universului”, „buricul pamantului”;

-Reactii la frustrare prin invidie sau gelozie;

-Este manios cand este ofensat (chiar la lucruri marunte);

-Este permanent banuitor.

-Deseori este despotic, dominator;

-Orgoliu nemasurat (ca el nu este nimeni);

-Idei de persecutie;

-Lipsit de generozitate;

-Insensibil moral;

-Puternice sentimente de injustitie suportata.

Toate acestea deriva din egocentrism.

1.1. FACTORUL EGOCENTRISM – CATEGORIILE SI TIPURILE DELINCVENTILOR:

Diversitatea delincventilor este destul de mare. Delincventii se impart in doua categorii:

Categoria I – DELINCVENTI CARE APARTIN TIPURILOR DEFINITE:

Tipul de delincvent a) – BOLNAVII MINTALI;

Tipul de delincvent b) – CARACTERIALII;

Tipul de delincvent c) – PERVERSII;

Tipul de delincvent d) – DEBILII MINTALI.

Categoria II – DELINCVENTI IN AFARA, DINCOLO DE TIPURILE DEFINITE:

Tipul de delincvent a) – PROFESIONISTII;

Tipul de delincvent b) – CRIMINALOIZII;

Tipul de delincvent c) – OCAZIONALI.

1.1. Categoria I – DELINCVENTI CARE APARTIN TIPURILOR DEFINITE:

Tipul de delincvent a) – BOLNAVII MINTALI:

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

La un paranoic gasim: -suspiciuni,

-delir de persecutie,

-este plin de sine, este cel mai important om din lume,

-intra in tot felul de competitii si comparatii,

-nu se interneaza,

-este intr-o panda permanenta.

La isterici: -cenestopatii senzatii fara obiect

-cabotinism actor slab de mana a doua, teatralism ieftin.

La epileptici: -reactii agresive.

La hipocondriaci: -obsesia bolii.

Tipul de delincvent b) – CARACTERIALII:

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

Mitomanie – minte de placere pentru a manipula, pentru a se da important, chiar si atunci cand nu este nevoie sa minta.

-Sunt mici obsesivi tiranici in plan conjugal, profesional, politic.

-Sunt intoleranti.

-Nu au scrupule.

-Urmaresc doar succesul personal.

-Pot provoca sugestie colectiva intr-o banda sau intr-o firma.

-Au o vanitate patologica (pot comite delicte doar pentru a-si satisface gusturile sau a fi ostentativi.

Tipul de delincvent c) – PERVERSII:

-Sexuali,

-Morali.

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

La perversii sexuali: -sunt narcisici,

-se aleg ca obiecte erotice,

-homosexualii se aleg pe sine.

La perversii morali: -fac rau din placere,

-sunt cruzi si brutali,

-sunt opozanti si indeamna la rebeliune.

Tipul de delincvent d) – DEBILII MINTALI:

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

Mint dar minciunile lor sunt mici dar pot deveni agresivi daca nu sunt luati in considerare.

1.1.Categoria II – DELINCVENTI IN AFARA, DINCOLO DE TIPURILE DEFINITE:

Tipul de delincvent a) – PROFESIONISTII:

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

-sunt tipi autoritari,

-perseverenti,

-banuitori,

-sunt intr-o stare permanenta de vigilenta,

-sunt aventurosi si sfidatori.

Tipul de delincvent b) – CRIMINALOIZII:

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

-au o extrema vanitate,

-insensibili moral.

Tipul de delincvent c) – OCAZIONALI (pseudo-delincventi):

Manifestari ale egocentrismului la delincventi:

-soferul imprudent

-pseudojustitiarul.

1.2.FACTORUL LABILITATEA:

INDICATORI DIN PUNCT DE VEDERE AL PSIHOLOGIEI JUDICIARE:

Manifestari ale labilitatii la delincventi:

-Sunt imprevizibili.

-Sunt total lipsiti de prevedere.

-Viitorul indepartat pentru ei nu exista.

-Sunt ametiti de ideea de impunitate.

-Nu sunt influentati de experienta trecuta care de multe ori este negativa, nu invata din greseli.

-Intensitatea ideii criminale le ocupa tot campul spiritual.

-Cred in previziuni si in magie.

-Extrem de sugestibili (prima impresie pentru ei este foarte importanta).

-Se consoleaza repede.

-Au placerea lucrurilor materiale.

-Cameleonismul (Se umileste in fata sefului dar se da cu cei mai tari si ii umileste pe cei mici).

1.3.FACTORUL AGRESIVITATEA:

In psihologic se poate umbla – invatul are si dezvat, dar cand cauza este in biologic, nu se mai poate face nimic.

Agresivitatea este un instinct bun, este un instinct in slujba vietii, stabileste o anumita ierarhie, apara teritoriul, apara descendentii.

Exista animale care au un instinct de distructivitate ( ucide fara utilitate si isi ucide si proprii membri): sobolanul negru si omul.

Aratarea dintilor semnifica supunere.

Animalele de prada, care vin pe lume cu arme de atac: ochi buni, nas bun, colti, gheare, etologii spun ca vin in acelasi timp pe lume si cu un instinct de inhibitie care ii face sa nu-si atace propria specie. Omul, nefiind animal de prada, deci nevenind pe lume dotat cu arme de atac, nu vine nici cu acel instinct innascut de inhibitie care sa-l faca sa nutsi atace propria specie. Nimic din interiorul nostru nu ne impiedica, nu ne poate opri.

Probabil agresivitatea trebuie explicata punand problema distructivitatii – pe care trebuie s-o constientizam, s-o intelegem, sa ni se explice.

Cu agresivitatea inca se poate discuta, inca se pot da povete, dar cel mai rau lucru este indiferenta afectiva.

1.4.FACTORUL INDIFERENTA AFECTIVA:

Indicatori:

-Nu pot intelege imoralitatea faptei.

-Nu au mila pentru suferinta altuia, ba chiar rad.

-Au atractie morbida spre actiuni antisociale fara a fi provocati.

-Sunt usor de sedus (de promisiuni, castiguri).

-Autolegitimitatea – le construiesc plecand de la insensibilitatea lor morala (isi legitimeaza, justifica comportamentele plecand de la insensibilitatea lor morala).

-Afectiv sunt reci.

-Au o placere morbida de a face pe altul sa sufere.

-Frecvent au un sentiment de injustitie suportata puternic.

-Deseori „asista” la degradarea lor morala.

-Se bucura, se simt mandri ca sunt autorii loviturilor „cutare” sau „cutare”.

Indiferenta afectiva merge mana in mana cu banalitatea scrierilor.

Indiferenta afectiva merge mana in mana cu murdaria, igiena precara. Astfel de indivizi sunt vesnic murdari pe maini, nespalati, cu lucrurile patate.