Animale pasari | Casa gradina | Copii | Personalitati | Poezii | Povesti |
Notiuni de genetica la Betta splendens
Oamenii au uneori aparitii meteorice pe un forum.
Si eu am plecat odata de aicisi nici acum nu ma simt prea bine sa vad ca
topicuri legate de muzica acvaristilor prospera mai ceva ca topicurile legate
de 'acvaristica' acvaristilor. Nu as vrea sa fiu acuzat iarasi de
elitism ( desi nu ar fi primaprobabil nici ultima oara ) dar, cand vad la ce
nivel ne jucam aici de-a pestii, marturisesc ca ma apuca un dor de ducasi un
sentiment de inutilitate.
Totusi, ce ramane in urma plecarii unui om pe un forumeste ce a lasat scris. Asa s-a intamplat si in urma plecarii mele de acum un an cand abordam un subiect de pionierat ( si foarte controversat pe atunci ) CO2-uldar care a folosit peste timp chiar daca eu nu mai prestam pe forumcaci ce e scris nu zboara.
Cam cu 3 luni de zile in urma ne bucuram cu totii de reusita unei colege pe care o felicit inca odata in calitatea-i de 'mamica' de Betta, dupa aia m-am gandit ca avem si un ilustru moderator cu numele asta dar de fapt, la noi in tara, marile realizari ale acvaristicii, asa inapoiata cum a ajuns sa fie, se masoara in reproduceri intamplatoare.
Intamplator s-au intalnit un mascul si o femela intr-un acvariu si intamplator numarul de Betta 'fara pedigree' din Romania a mai crescut cu, sa zicem, 100 de bucaticare o sa dea si ei pui la randul lorsi tot asa.
Bineinteles bucuria de a fi responsabil de vietile a 100 de gagalici nu poate sa ne-o confiste nimenidar brusc am realizat ca la descrierea, altminteri foarte amanuntita (pe zile), a cum se reproduc 2 Betta, lipseste ceva
Unde era descrisa munca de selectie prin care au fost alesi parintii reproducatori ? Unde era planificarea genetica, riguros facuta ? Unde era noua varietate scoasa pe piata, care sa asigure eventual si ulteriorul succes economic ?
Fara sa fie un repros la
adresa acelei colege mi-am dat seama ca partea asta a fost ignorata si m-am
gandit ca, daca as adauga la ce a scris ea si niste notiuni elementare despre
genetica, culori samd, pe care cativa dintre cei care au mancat o paine de pe
urma reproducerii de Betta, le stiu inca de pe vremea acvaristicii de dinainte
de '89, nu o sa se supere nimeni.
Asa ca am sa scriu cate ceva despre ceea ce ar trebui sa avem in vedere cand
gandim sa mai aruncam pe piata inca 100 de 'gagalici' nevinovate si
la care bucuria de a le fi avut poa' sa fie dublata si de bucuria de a detine
niste exemplare valoroase :
CULOAREA
Bineinteles ca in masura covarsitoare culoarea este o chestiune de gust si din
acest motiv prea multe nu se pot scrie despre asta, dar se pot face niste
sugestii despre cum poate fi selectata o anumita culoare. Majoritatea pestilor
care se gasesc la noi pe piata nu sunt monocolori, de cele mai multe ori au o
culoare dominante si alte cateva distribuite intamplator pe corp.
De obicei sunt pesti dupa care intorci capul si care sunt frumosi de observat
intr-un acvariu comun. Totusi, daca sunteti interesati sa faceti o treaba
serioasa si sa cautati exemplare cu care sa porniti o linie, merita efortul de
a cauta exemplare care sa fie colorate uniform cu o singura culoare atat pe
corp cat si pe aripioare.
Cateva varietati de Betta
se gasesc acum pe piete, exemplare care provin din import. Avem exempare cu
corp inchis si aripioare aproape transparente sau mai des putem gasi numitul
Cambodgian betta (denumire adoptata in romana dupa Cambodian) cu corp
roz-galbui deschis si aripioare rosii sau albastre, este ceea ce se numeste in
literatura de specialitate un betta bicolor.
Aceasta versatilitate de culori poate aparea insa chiar si intamplator intr-un
grup de pui, chiar daca nu ne-o dorim. Asa s-a ajuns la concluzia ca trebuie
gasite care sunt culorile de baza la betta pentru a se vedea in ce fel si cum
pot fi ele combinate.
Galben, rosu, negru si albastru sunt aceste culori.
Trebuie retinut ca aceste
culori sunt determinate de un anumit tip de "celule de pigment" care sunt
dispuse in straturi succesive si la adancimi diferite in, ceea ce popular putem
numi, pielea pestelui.
Ce trebuie sa cunoastem:
.Celulele de pigment galben (xanthofore) sunt dispuse in
straturile de adancime
.Celulele de pigment rosu (eritrofore) sunt pozitionate in
straturi suprapuse peste cele de pigment galben
.Celulele de pigment negru (melanofore) sunt suprapuse peste celulele de pigment rosii si peste celulele cristaline (guanofore) care produc albastrul sau verdele
Asadar cand vorbim de
Cambodgian Betta constatam ca pe corp nu exista celule de pigment sau avem doar
xantoforele care dau culoarea galbena, aripioarele avand dispuse alt tip de
celule .
ROSU are claritate si este o culoare de profunzime ceea ce face ca unul dintre cele mai stralucitoare culori de rosu din lumea pestilor de apa dulce, sa fie intalnit la Betta. Daca peste acest strat este depus un strat de melanofore, in functie de densitate, pot aparea rosu sangeriu, un rosu ca de rosie, sau chiar maron. Cu cat rosul este mai inchis, cu atat daca am avea posibilitatea sa privim la microscop am observa ca sunt mai multe melanofore dispuse peste eritrofore. La fel si in cazul rosu-violet, cand peste stratul de baza de celule eritrofore este dispus un strat de guanofore.
ALBASTRU apare de cele mai multe ori sub forma a doua tipuri
de albastru :albastru inchis si albastru otel( sau metal gun ).
Albastru inchis este o culoare din care, in ciuda faptului ca este o culoare de baza, prin incrucisarea a 2 betta albastri inchis nu vor iesi decat cativa pui albastru inchis, restul fiind verde si albastru otel. Incrucisarea a 2 Betta albastru otel va da intodeauna pui in proportie de 100% cu culoarea parintilor.
NEGRU: de cand ma ocup de pesti nu am vazut cu ochii mei decat
de 2 ori culoarea asta in Romania. Pentru cei care nu au avut sansa sa nu
spere cum ca ar fi vorba de un negru de tip Black Molly. In plus intesitatea
negrului apare si dispare in functie de starea pestelui. Este o culoare mai
dificila decat toate celelalte si, nu de putine ori, apare in combinatie cu
alte culori. De aia cel mai bine poti sa constientizezi culoarea adevarata doar
in timpul reproducerii.
GALBENUL este intalnit sub multe forme, de la galben pal pana
la un galben aproape portocaliu. Se poate chiar ca aripioarele sa fie galben
pal iar corpul galben sa fie mai inchis. De cele mai multe ori la noi apar
galbeni cu aripioare colorate diferit. Cu toate astea exista un trofeu special
care se atribuie celui mai galben curat betta.
ALBINO. Carl IMMEKE, in Miami, Florida 1967 a raportat primele
exemplare cu ochii rosii, se pare ca au mai aparut inca cateva exemplare
ocazional dar, de fiecare data au fost exemplare neviabile si nefertile care au
decedat relativ rapid.
Dar nu numai culoarea este ceva de urmarit atunci cand vrem sa reproducem
Betta.
FORMA
Forma aripioarelor este ceva ce trebuie urmarit cu mare atentie caci in
concursurile de Betta am observat exemplare cu un colorit exceptional dar care
erau descalificate pentru forma nereusita a aripioarelor.
Pe la inceputul anilor 2000 au aparut (in sfarsit la noicaci in strainatate
varietatea a fost scoasa in 1960) si la noi Betta double-tailed, alaturi de
cateva exemplare superbe de Crown Tail.
Cat de repede au aparut, la fel au si disparut de pe piata ,caci cei care au
cumparat masculii nu au stiut ce sa faca cu ei. In plus, dintr-o smecherie
tipic asiatica, nu se prea vand si femele double -tailed. Astfel cunoasterea
geneticii ar fi ajutat un pic ca sa mai putem gasi si astazi pe piata aceste
minunate exemplare, care pe langa faptul ca au caudala bifurcata au si o
dorsala mai mare, ce porneste pe corp mai din apropierea capului decat la
varietatile simple.
Ca mai toate lucrurile rare, double-tailed este un caracter recesiv, deci in
urma reproducerii acest caracter tinde sa fie eliminat. Daca cineva ar fi avut
inspiratia sa treaca peste dezamagirea ca nu au existat si femele la vanzare si
ar fi mers mai departerisca sa se confrunte in prima faza cu cea de a 2
dezamagire .
Prin incrucisarea unui mascul doble-tailed cu o femela simpla ar fi aparut puii in proportie de 100% simpli.
Din pacate, din cate stiu eu, nici pana aici nu s-a ajuns pentru ca, daca s-ar fi ajuns, tot ar fi fost un succes.
In generatia a 2 a prin incrucisarea puiilor-frati intre ei ar fi aparut procent de 75% simpli si 25% double-tailed.
Este cunoscut ca varianta salbatica avea la Betta aripioarele mici atat la masculi cat si la femele si acesta este caracterul dominant. Ceea ce cunoastem noi azi drept Betta splendens este rezultatul unei selectii si a unor incrucisari repetate care au dus la aparitia masculilor de Betta cu aripioare lungi, caracter dominant comparativ cu double-tailed.
Daca am vorbit de recesiv si dominant la formele aripioarelor, trebuie sa vorbim de acest lucru si cand ne referim la culori unde, cu un minim de preocupare si de cunostinte de genetica, putem sa controlom noi frumusetea si culoarea puilor.
Revin la culoarea neagra (care m-a fascinat intotdeauna la Betta) caci am vrut sa fiu pregatit daca vreo data o sa imi pice in mana asa ceva:
Negru Normal ( Betta negru
multicolor). Este acel betta care, peste pigmentul negru, mai are depuse si
alte straturi cu culori diferite. Distributia culorii negre este pe tot corpul
cu exceptia unei portiuni insemnate de pe caudala si abdomen. Este mai larg
raspandit.
Melano(betta negru) difera de celalalt prin faptul ca melanina este mult mai
dens distribuita. Din pacate acesti Betta ce par negri sunt mai rar intalniti
caci melanismul este un caracter recesiv ce este inhibat de negrul normal,
multicolor care este un caracter dominant.
Asta inseamna ca reproducerea dintre un melano-betta cu un negru normal
progeniturile vor arata dpdv. fenotip ca parintii normali.
Din fericire, zestrea genetica a puilor nu e data de fenotip ci de bagajul genetic venit dispre parinti: genotip. Daca o sa rasfoiti vreo revista de specialitate o sa vedeti ca prin 'strainezia' cand apare un meserias cu un Betta nou, dupa ce ii trage o poza de te lasa cu gura cascata, dedesubt baga repede si niste litere mari sau mici conjugate cu semne de minus si plus intr-o aparenta lipsa de sens.
Daca as vrea sa exprim in
limbaj genetic ce am vrut sa spun mai sus ar aparea cam asa:
Folosind simbolul '+' pentru a reprezenta caracterul dominant al unui
betta normal negru si 'm'- caracterul recesiv al unui melano inseamna
ca daca spre exemplu incrucisam un mascul melano cu o femela negru normal ar
arata cam asa :
mm X ++ =
+m ceea ce inseamna ca avem puii care vor arata fenotipic identic cu mama dar
care, genotipic vorbind, au si caracterul melano recesiv. Astfel ajungem la
intrebarea fireasca spre a obtine mai multe exemplare melano cum putem proceda
?
Se vor incrucisa puii intre ei si astfel conform unei scheme genetice ecuatia
v-a arata astfel :
+m X +m = 25% ++, 50% +m si 25% mm (care
reprezinta procentul din pui ce vor fi melano negruacel betta negru pur
pentru care ne muncim atat de mult). Deci asta inseamna ca din ipoteticii
100 de puiuti de betta noi avem de fapt doar 25 de puiuti care sunt exact cum
ne-am dorit noi.
Ca orice lucru mai dificil de obtinut se naste in jurul sau legende. Astfel
printre cei care au incercat sa scoata primii melano se pare ca a fost un tip
de printr-o puscarie din Statul Indiana. Nu au iesit cum a vrut el dar
incercarile sale au adus pe lume precursorii marilor schimbari in lumea acestei
specii. Caci din asa numitii betta-marmorati sau patati au aparut ulterior si
negri melano dar si cam tot ce a insemnat mutatie genetica importanta.
Omul isi crestea pestii in
inchisoare, in borcanele de la untul de arahide si in cestile de aluminiu de la
ceaiiar ce a scos acolo a revolutionat o specie definitorie pentru
acvaristica. Culmea e ca, acum legea Statului Indiana nu mai permit cresterea
de 'pet' in parnaie
Fara sa am intentia sa plictisesc, de ce este important in fond de stiut ce
gene au puiutii nostrii ? Oricand sunt convins ca va aparea un 'suflet
milos' cu ton moralizator care o sa imi spuna ca el e multumit/a cu simpla
realizare a unei reproduceri si ca tot restul est polologhie facuta cu rolul de
a epata.
In fond daca am reusit sa inmultesc un Betta ce importante are cat ++ are spre exemplu, sau cat mm ?
In general oamenii care
studiaza amanuntit ce exemplare arunca spre reproducere nu o fac pentru ca ar
fi rude bune cu Josef Mengele, sau pentru ca le place sa se joace de-a
Doamne-Doamne ci pentru ca acest lucru poate sa previna si anumite fenomene
nedorite.
Oare ce o sa mai spuneti despre 'bestiile de geneticieni' acum, cand
veti afla ca, de pilda, femelele melano negru pure nu produc decat icre care nu
vor ecloza in veci, indiferent de faptul ca sunt incrucisate cu un mascul
melano sau normal ?
Fiecare specie are micile ei mari secrete. Fiecare culoare are hachitele ei la
un Betta. Toate celelalte culori ascund alte 'probleme' care, in
functie de caracterul dominant sau recesiv al genelor transmise, au in acelasi
pachet si alte caractere, utile sau nu.
Nu-i asa ca vi s-a intamplat si voua sa vi se umple la infinit un cuib de icre
din care sa nu iasa nici a 2-a, nici a 10-a oara nimic . ?
Nu-i asa ca a aparut un tip sfatos care v-a indicat infertilitatea masculului ?
Si daca nu era chiar asa de simplu ?
Daca acelasi mascul presta corespunzator in alta parte ?
In concluzie, haideti sa admitem ca fara genetica, daca ne apucam de reproducerea unor Betta si nu numai, (genetica la guppy precum si la alti vivipari a produs tratate intregi) nu mai putem spune ca avem o imagine de ansamblu a unei reproduceri, fie ea si la pesti banali cum este cazul speciei de fata.
Fara selectie poate vom
avea satisfactia unei serii de pui, dar niciodata nu vom avea o linie stabila,
cu care sa putem continua si din care sa reusim si alte serii de pui.
Nu stiu daca acest articol va servi vreo data cuiva, sau daca macar va
ambitiona pe cineva in a face o treaba ca la carte de acum incolodar macar
eu mi-am facut datoria si am onorat promisiunea facuta grupului ce a participat
la intalnirea duminicala de ieri.
Tot acest mini-articol (caci a vorbi despre genetica si culori la aceasta
specie ar necesita multe alte pagini) nu ar fi putut fi scris fara lecturarea
cartilor unor pasionati cum ar fi Steve Saunders, Gene Lucas si Walt Maurus,
lectura pe care o recomand si voua cu caldura.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate