Pernis apivorus - viesparul

Pernis apivorus - viesparul

Descrierea. Penajul vazut de sus este uniform brun intunecat, la mascul cu capul brun-cenusiu, iar ventral pe fond alb cu pete brune; exista forme ventral mai intunecate, brune, sau mai deschise, aproape albe, chiar nepatate.

Coada prezinta o bandare terminala lata, intunecata, si la baza doua dungi intunecate, subtiri.

Biotopul. Apare de la ses pana in zona montana preferand alternanta intre teren deschis si padure (atat de rasinoase cat si de foioase) sau liziera padurii.

Mlastini apropiate sunt de asemenea puncte de atractie. Evita zone agricole intinse si padurile inchise.

Hrana. Este foarte diferita de cea a celorlalte rapitoare cu pene fiind mixta, animala si vegetala. Prada este identificata preponderent la panda, din puncte proeminente schimbate des in zbor sau pe jos, parcurgand sute de metri, sarind dupa insecte; doar rareori le prinde in zbor. Se poate indeparta in cautarea hranei pana la 3,5 km de cuib.

Proportia cea mai insemnata din hrana o detin insectele si printre acestea toate speciile de viespi (mai rar de albine sau bondari). Abordeaza cuiburile lor prin scormonire si sapare cu ciocul pana la adancimi de 40 cm si din faguri extrage larvele si pupele cu ciocul (poate consuma si adulti cu sau fara ac). Celelalte insecte sunt prinse pe jos sau din zbor (coleoptere, ortoptere, libelule, si larvele altor ordine). Regulat prinde si pasari - preponderent pui slab zburatori sau chiar din cuib pana la marimea unei gaite precum si amfibii (diferite specii de broaste) si reptile (soparle si serpi). In ani cu putine cuiburi de viespi si vreme umeda proportia pasarilor si amfibiilor (vanate de altfel regulat) creste; incidental consuma rame si melci si pre toamna in proportii mici fructe si bace (cirese, prune etc.). Frecvent bea apa.

Reproducerea. Nu se cunosc date privind maturitatea sexuala si tipul cuplului - se pare ca perechile sosesc primavara formate. Prezinta o teritorialitate foarte pronuntata care se manifesta pana la cca 1500 m de cuib. Raza de actiune se poate intinde pana la 3,5 km. Executa in tot cursul anului jocuri aeriene.

Poate construi cuiburi noi sau poate reconditiona alte cuiburi (cele proprii din alti ani sau cele ale altor specii). Cuiburile se gasesc exclusiv pe arbori situati preferabil in liziera, in partea superioara a coroanei, si sunt confectionate de ambele sexe, preponderent din ramurele lungi, subtiri, iar deasupra captusite cu ramurele inca verzi.

Diametrul extern este de 65-90 cm, cel intern de 25-30 cm si inaltimea de 25-40 cm.

Depune la sfarsitul lunii mai - inceputul lunii iunie la interval de 3-5 zile, cel mai adesea 2 oua care prezinta pe fond galbui o patare bruna-ruginie atat de puternica incat, de regula, nu se mai vede culoarea fondului.

Ambele sexe clocesc incepand cu primul ou timp de 28-31 de zile. Puii semialtriciali parasesc cuibul dupa 33-40 de zile inca nezburatori si incep sa zboare dupa 40-48 de zile familia destramandu-se curand. De regula se dezvolta ambii pui.

Creste un singur rand de pui si poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie strict migratoare care ierneaza in padurile Africii Ecuatoriale. Soseste in a doua parte a lunii aprilie si pleaca in septembrie-octombrie.