Stefan Tenecki

Stefan Tenecki

A studiat pictura la Kiev, dar si la Academia din Viena. Este apreciat ca un creator de frunte al expresiei baroce, cu simt pentru colorit si modelare plastica. Pictura sa poarta toate caracteristicile stilului "de tranzitie" de la arta traditionala bizantina la cea baroca.

In Arad, a locuit pe actuala strada Balcescu la nr. 10 și a fost un cetațean de vaza al orașului.

Stefan  Tenecki s-a nascut la Arad, in anul 1720. A fost casatorit cu Maria, fiica lui Stojko Mihajlović, un cetatean de vaza al Aradului. Stefan si Maria au avut zece copii, dintre care doi, Atanasije si Mihajlo au ales meseria tatalui lor.

Ca si pictor al mai multor episcopi aradeni, Stefan Tenecki a fost un exemplu al sistemului baroc. Observand talentul acestui tanar pictor, episcopul aradean Isaja Antonović l-a trimis sa studieze la scoala de pictura de la Kiev. Dupa ce si-a terminat studiile la Kiev, a continuat sa-si perfectioneze arta la Academia de pictura de la Viena. Dupa terminarea Academiei, a dezvoltat o intensa activitate ca si pictor de icoane si in acest fel s-a aliniat printre cei mai importanti si influenti pictori a celei de-a doua jumatati a secolului al XVIII-lea din aceasta zona.

Dorind sa mentina un echilibru intre traditie si deschiderea catre naturalismul picturii baroce contemporane, Stefan Tenecki adesea inchidea icoanele in forme reliefate prin voluminozitate, dar stia sa incerce si lucruri noi. Aceste caracteristici ale picturii sale atrageau clienti din locuri indepartate. Dupa cum apreciaza Miodrag Jovanović in monografia "Pictura eparhiei din Timisoara", cea mai importanta lucrare a lui Stefan Tenecki estepictura realizata in naosul bisericii manastirii Krusedol, prin care a marcat suprematia definitiva a barocului ucrainean in mitropolia Carlovatului."[1] Ca si un reprezentant de frunte al generatiei "maestrilor de tranzitie" care "pe mai departe sunt indrumati sa mentina echilibrul intre modelele evului mediu tarziu si deschiderile catre neutralitatea picturii baroce contemporane, Tenecki cel mai adesea isi inchidea icoanele sale intr-un solid invelis de modelare plastica si ornamente plastice."

Stefan Tenecki si-a manifestat opera sa creatoare In Arad si pe valea Muresului, dar si in alte locuri, in regiunea Srem in Serbia de azi, in Banat si chiar si in Transilvania. Timp de cincizeci de ani in aceste locuri si-a lasat in urma amprentele dibaciei sale exceptionale.

In afara bisericilor ortodoxe, mai putem gasi picturile lui Stefan Tenecki si in bisericile uniate din Transilvania. Adica, in ciuda puternicei subordonari fata de catolicism, in bisericile unite cu Roma nu au fost schimbate multe aspecte ale ritualului religios si mobilierului. A fost mentinut iconostasul, cu tot cu tematicile si aranjamentul lor identic ca si in bisericile ortodoxe.

In biserica unita din Blaj, Stefan Tenecki a demonstrat cel mai mult "maniera rasariteana", in raport cu alte multe opere, lucrate pentru biserici ortodoxe romanesti si sarbesti. Noua decoratie picturala de pe zidul bisericii din Blaj nu a distrus impredia despre maretia acestei biserici. Iconostasul inchide intr-un mod triumfal spatiul din altar, iar picturile de pe pereti nu strica autenticitatea a ceea ce a fost creeat in secolul al XVIII-lea. La Blaj,in anul 1765, Stefan Tenecki s-a pomenit in mijlocul conflictului dintre ortodocsi si uniati. In acest oras mitropolitul Pavle Nenadović a reusit sa opreasca convertirea romanilor la uniati si sa instaleze administratia mitropoliei Carlovatului. Nemultumiti de conservatorismul si slaba pregatire a pictorilor catolici, uniatii, care aveau pretentii mai mari si mijloace materiale, au insistat sa angajeze un pictor dintre cei mai buni, si l-au ales pe Stefan Tenecki.

Intr-un Blaj cu o bogata traditie bisericeasca, Tenecki avea o misiune importanta. Trebuiau pictate 108 icoane, lucru care in istoria artei picturale reprezenta o exceptie. "Stefan Tenecki, pictor aradean", cum se prezenta, nu a lasat deoparte nici una din figurile importante ale istoriei bisericesti: Sfantul Ioan Botezatorul, Sfantul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Isus Hristos, Sfantul Vasile, Sfanta Treime.

Creatia sa si-a manifestat-o si in Siria de azi, fostul Vilagos. In anul 1769, credinciosii ortodocsi de aici i-au incredintat lui Stefan Tenecki pictarea iconostasului .

La chemarea comunitatii ortodoxe din Lipova, in anul 1785 Stfan Tenecki a acceptat pictarea bisericii de acolo. A pictat aici 65 de icoane, printre care amintim: Rastignirea, Sfintii Prooroci, Sfintii Apostoli, Cina cea de taina. In icoanele Lipovei, Tenecki a confirmat ca-si merita locul in istoria picturii romanesti si sarbesti a epocii baroce[3].

Cea mai puternica influenta vestica in maniera de a picta a lui Stefan Tenecki se manifesteaza in executia iconostasului nanastirii din Arad Gai. Tinand cont de faptul ca manastirea este construita intr-un stil baroc, pictorul isi putea permite sa adopte un stil apropiat scolii italiene. In acest fel icoanele sunt sub influenta picturii traditionale.

Stefan Tenecki a lasat mostenire urmasilor o bogata activitate picturistica: iconostasul bisericii ortodoxe sarbe din Stari Becej, Serbia (1752), iconostasul manastirii Bezdin (1753), icoanele evanghelistilor pentru altarul bisericii Safantului Ioan din Arad (1757), icoanele bisericii ortodoxe sarbe din Opatovac, Serbia (1758), iconostasul bisericii ortodoxe sarbe din Pesta (1760), iconostasul bisericii ortodoxe sarbe din Stari Slankamen , Serbia, (1764), icoanele manastirii Krusedol, Serbia (1766), icoanele bisericii ortodoxe romane din Galsa (1769), iconostasul si icoanele de pe tavan din biserica ortodoxa  Sfantul Petru si Pavel (a lui Sava Tekelija) din Arad (1771), iconostasul bisericii ortodoxe sarbe din Ruma, Serbia (1772), icoanele bisericii ortodoxe romanesti din Minis (1775), icoanele bisericii ortodoxe sarbe din Pecica (1777), unele icoane al bisericii uniate din Arad (1779), icoana "Cina cea de taina" din biserica ortodoxa sarba din Sanicolaul Mare (1780), icoana "Sfanta Treime" din biserica lui Tekelija din Arad (1784), iconostasul bisericii ortodoxe din Sentes (1786), iconostasul bisericii ortodoxe romanesti din Nadab (1792) si iconostasul bisericii uniate din Certigi (1798) .

Si in ceea ce priveste pictura laica Stefan Tenecki si-a demonstrat talentul: "Calaretul curut" si "Calaretul imperial", lucrari facute probabil ca o parte a unei lucrari mai ample avand ca tema rascoala lui Rakoci.

Spre deosebire de portretul lui Petru cel Mare, perioada in care pictorul era in formare, portretul episcopului Isaija Antonović demonstreaza calitatile sale maturizate in ceea ce priveste pictura, atat in ceea ce priveste executia fetei si a mainilor, cat si a fundalului.

Autoportretul sau reprezinta cea mai mare realizare a lui Stefan Tenecki in ceea ce priveste pictura laica. In cartea "Kad Moris proteče kroz pero" Cand Muresul curge prin pana) Stevan Bugarski si Ljubomir Stepanov amintesc: "Artistul este pictat pana la brau, imbracat in vesminte senatoriale festive, cu o pana de scris in mana dreapta, cu paleta si pensule in mana stanga. Chipul sau este mai inaintat in varsta dar vioi, viguros, iar privirea patrunzatoare. Culorile dominante sunt rosu inchis, cafeniu si gri. Ca si la portretele contemporane ale pictorilor vienezi atentia este indreptata asupra partilor sensibile: fata si mainile, in timp ce bustul este in umbra, abia deosebindu-se de fundal."[5]

Prin creatia sa, Stefan Tenecki a avut o contributie importanta in ceea ce priveste intarirea legaturilor culturale si spirituale dintre oameni de diferite categorii etnice si religioase.

"Ca si pictor, Stefan Tenecki face parte dintre artistii orientati spre individualism; el nu este ca altadata zografii, un pictor pribeag, ci un cetatean distins al unui oras privilegiat, care a acceptat numeroase realizari ale picturii baroce si si-a edificat propriul stil de tranzitie dintre arta traditionala si cea moderna. Legat de gusturile si pretentiile clientilor (romani si sarbi, ortodocsi si uniati) el a gasit modalitati ca pensula sa sa ramana deosebita iar talentul sau sa se desavarseasca."[6]

A murit in anul 1798 la Certigi in Transilvania in timp ce picta iconostasul bisericii.

In Galeria Maticei Srpska se afla 24 de lucrari ale lui Stefan Tenecki. Acestea prezinta personaje importante dintre nobili si militari, personalitati ale bisericii si teme religioase.