Stevan Aleksić

Stevan Aleksić

Stevan Aleksić, reprezentant al picturii moderne, a studiat la Academia de Pictura de la Munchen.

S-a nascut la Arad, in anul 1876 ca cel mai tanar membru al familiei Aleksić. A absolvit scoala generala si liceul la Arad, iar in anul 1896, ca si bursier al fundatiei aradeanului Petar Bozić de pe langa Matica Srpska se inscrie la Academia Artistica de la Munchen, Germania, unde a studiat cu profesorul Nikola Gizis, un cunoscut pictor al societatii bavareze si a celei grecesti. Era foarte interesat de pictura figurativa, portrete, mai ales cu conainut bisericesc.

In anul 1900, dupa terminarea studiilor se intoarce la Arad și se dedica picturii bisericești. In aceasta perioada a pictat iconostasul bisericii ortodoxe din Deska, Ungaria, lucrare inceputa de tatal sau. In biserica lui Tekelija din Arad a restaurat picturile celor patru evangheliști, pictura realizata de bunicul sau, Nikola. El insuși a adaugat pe altar "Jertfa lui Avraam", pe bolta bisericii a pictat "Proorocul Moise" și "Hristos inconjurat de ingeri".

Stevan Aleksić și-a ciștigat o solida reputație in aceasta perioada, lucrand la infrumusețarea bisericii ortodoxe din Ciacova, unde a pictat pe bolta o frumoasa pictura reprezentandu-l pe Hristos iar in colțuri a pictat evangheliștii. Alte picturi realizate aici sunt: Sfanta Treime, Nașterea lui Hristos, Jertfa lui Avraam, Hristos pe mare, Inalțarea Maicii Domnului, Hristos, Rastignirea, Coborarea de pe cruce și altele[1].

La Vukovar, astazi in Croația a pictat iconostasul mausoleului familiei Paunović.

Fiind deja cunoscut, in anul 1904 a fost chemat ca, impreuna cu cunoscutul pictor sarb Paja Jovanović, sa lucreze la biserica Soborniceasca din Novi Sad. A lucrat și decorațiile de pe pereții bisericii. Picturile realizate Stevan Aleksić sunt: Simbolul Sfantului Duh, Hristos, Evangheliștii, Ochiul care nu dormiteaza, Moise inconjurat de prooroci.

A mai pictat apoi la Modoș, Serbia in anul 1906 iconostasul și bolta bisericii ortodoxe sarbe. In anul 1907 a lucrat la iconostasul și cateva picturi pe pereții șii bolta bisericii manastirii din Beșenova.

Pleaca apoi la Pancevo, astazi in Serbia, unde a desfașurat cea mai ampla și roditoare activitate a carirei sale. Aici picteaza peste șaptezeci de portrete ți cateva compoziții mari cu conținut istoric. In altar pe peretele dinspre rasarit picteaza "Sfanta Treime", pe peretele nordic "Ștefan Prvovenčani privește zidirea Zičei", pe peretele sudic "Cina lui Lazar". In naos a pictat "Hristos Pantokrator"; a pictat un rand de medalioane cu figurile marilor sfinți creștini, iar intre ferestre a pictat cei doisprezece apostoli și parinții bisericii. A pictat și compoziții istorice, dintre care amintim: "Incoronarea lui Stefan Prvovenčani", "Stefan Dečanski capata vederea", "Arderea moaștelor Sfantului Sava".

Intre anii 1909-1914 a realizat lucrari asemanatoare celor din Pančevo. A pictat in acest timp in bisericile ortodoxe sarbe din: Lukarevac, Jarkovac, Kumane, Klenk, Becicherecul Mare (Zrenjanin, Serbia).

In perioada 1900-1910 Stevan Aleksić a realizat și portrete pompoase ale unor oameni de vaza. Amintim aici "Portretul mamei artistului", "Portretul soției Stefanija", din anul 1905, respectiv 1906.

Alte lucrari care trebuie amintite sunt: "Boemii veseli"-1901, "Banațenii veseli"-1911, "Invingatorul"-1918 (a atras atenția tuturor la expoziția de la Timișoara).   A realizat și autoportrete. A expus lucrari și la Seghedin, Sombor, și la Belgrad in 1912. Dupa terminarea razboiului, la sfatul fratelui sau Ivan, a fost gata sa se mute la Belgrad, dar pana la urma a renunțat la acest gand din cauza starii lui precare de sanatate. Inaintea morții a lucrat picturi de dimensiuni monumentale, ca de exemplu cele cinci mari compoziții destinate sufrageriei manastirii ortodoxe sarbe de la Bezdin.

"Stevan Aleksić poate fi incadrat intre reprezentanții școlii de pictura Muncheneze, format in tradițiile realismului academic, cu senzații de simbolism, cu accentuari expresioniste."Srbi u Ar, 237

Din cauza izolarii in care era obligat sa traiasca, a contactului limitat cu lumea, a fost impiedicat sa fie mai la moda, dar totuși el a fost un pictor autentic și a urmat in esența curentele picturii moderne de la inceputul secolului XX. A murit in anul 1923 la Modoș.

Stevan Aleksić a fost ultimul pictor al "dinastiei" aradene Aleksić, un reprezentant de seama al picturii moderne sarbe dar totodata și aradene, in care realismul se amesteca cu romantismul și impresionismul. El este apreciat ca un "pictor al compozițiilor monumentale cu conținut religios"[2].

In galeriile Maticei Srpska se afla 60 de lucrari ale lui Stevan Aleksić, reprezentand diverse personalitați și motive religioase.

In anul 1965 in galeriile Maticei Srpska a fost prezentata "Expoziția lucrarilor lui Stevan Aleksić.

In anul 1978 la Muzeul Popular din Belgrad a fost pregatita expoziția numita "Opera pictorului Stevan Aleksić".

In anul 1989 galeria Maticei Srpska a pregatit expoziția "Stevan Aleksić (1876-1923).