THOMAS JEFFERSON (1743-1826)

THOMAS JEFFERSON

Thomas Jefferson, al treilea presedinte al Statelor Unite ale Americii si autorul Declaratiei de Independenta, s-a nascut in 1743, in Shadwell, Virginia. Tatal lui era in acelasi timp functionar si un plantator prosper, care i-a lasat fiului o avere considerabila. Jefferson a urmat cursurile Colegiului William & Mary timp de doi ani, dar 1-a parasit fara sa fi obtinut diploma. Jefferson si-a consacrat urmatorii sapte ani practicarii avocaturii si cultivarii plantelor. A devenit si membru al camerei inferi­oare a parlamentului local.

Primul eseu important al lui Jefferson, Privire sumara asupra drep­turilor in armata britanica, a fost scris in 1774. in anul urmator, s-a numarat printre delegatii Virginiei la al II-lea Congres Continental, iar in 1776 a elaborat prima varianta a Declaratiei de Independenta. Spre sfirsitul anului il regasim in adunarea legislativa a Virginiei, unde a jucat un rol insemnat in adoptarea unor reforme majore. Doua din cele mai importante propuneri legislative au fost Statutul Virginiei pentru libertatea religioasa si Propunere pentru extinderea cunoasterii, care se ocupa de invatamintul public.

Propunerile privitoare la educatie includeau: scoala publica elementa­ra la indemina tuturor; o universitate de stat in care cei mai dotati sa poata primi o instruire superioara; un sistem de burse. Planul lui educational nu a fost adoptat de statul Virginia la vremea respectiva, desi proiecte simi­lare existau in mai toate statele.

Statutul libertatii religioase este demn de atentie, pentru ca pledeaza pentru o toleranta religioasa absoluta si pentru separarea completa a statu­lui de Biserica, (inainte, Biserica Anglicana fusese oficializata in Virginia.) Propunerea lui Jefferson a intimpinat la inceput o puternica opozitie, dar in cele din urma a fost adoptata de legislativul din Virginia (1786). Aceleasi idei si-au gasit expresia in declaratiile drepturilor din alte state, iar mai tirziu si in Constitutia Statelor Unite.

Jefferson a fost guvernator al Virginiei intre 1779 si 1781. A urmat retragerea sa din viata politica, pe parcursul careia a scris singura sa carte,

isemnari despre statul Virginia. Lucrarea contine, printre altele, o eclaratie fara echivoc a lui Jefferson, in care acesta condamna institutia laviei. in 1782, sotia lui Jefferson s-a stins din viata. (Fusesera casatoriti mp de zece ani si avusesera sase copii.) Desi inca destul de tinar, Jefferson s-a mai recasatorit.

Curind, Jefferson a revenit in politica si a intrat in Congres. Acesta a doptat o propunere a lui pentru introducerea sistemului monetar zecimal. )ar propunerea similara privind sistemul zecimal de greutati si masuri 'nainte chiar de aparitia sistemului metric) a fost respinsa. A mai formu-at o propunere de abolire a sclaviei in noile state, insa a fost invins la un ^rot diferenta.

in 1784, Jefferson s-a dus in Franta, intr-o misiune diplomatica. Acolo . devenit curind succesorul lui Benjamin Franklin ca ambasador al State-or Unite. A stat in Franta cinci ani, pe parcursul carora, in absenta sa, a 'ost conceputa si ratificata Constitutia Statelor Unite. Jefferson s-a numarat irintre partizanii adoptarii unei Constitutii, dar, ca multi altii, credea cu arie ca aceasta ar trebui sa contina si o declaratie a drepturilor.

Jefferson s-a intors in America la sfirsitul anului 1789 si a fost numit curind primul secretar de stat. in Cabinet a izbucnit un conflict intre efferson si Alexander Hamilton, care era secretarul Trezoreriei si ale ;arui conceptii politice se deosebeau radical de acelea ale lui Jefferson. In iara, suporterii lui Hamilton s-au organizat si au format un Partid Federa­list. Suporterii ideilor lui Jefferson s-au reunit si ei si au alcatuit Partidul 'emocrat-Republican, care in cele din urma a devenit cunoscut sub nu­nele de Partidul Democrat.

in 1796, Jefferson a candidat pentru presedintie, dar a fost intrecut de ohn Adams. Conform prevederilor constitutionale de pe vremea aceea, el a devenit vicepresedinte, in 1800 a candidat din nou si de data aceasta 1-a invins pe Adams.

Ca presedinte, Jefferson a fost moderat si conciliant cu fostii oponenti, creind astfel un valoros precedent in Statele Unite. Din punctul de vedere al efectelor de durata, cea mai notabila actiune guvernamentala din timpul mandatului sau a constituit-o cumpararea Louisianei, care a dublat practic suprafata Statelor Unite. Aceasta achizitie, reprezentind, poate, cel mai mare transfer de teren pe cale pasnica din istorie, a permis transformarea Statelor Unite intr-o mare putere, constituindu-se intr-un eveniment de o mare importanta in perspectiva. Dar Jefferson n-a fost singurul artizan al acestei tranzactii. Liderul francez, Napoleon Bonaparte, prin decizia cru­ciala de a vinde Louisiana Statelor Unite, a purtat principala raspundere pentru acest transfer. Daca ar trebui sa recunoastem vreun merit special unui american, acesta n-ar fi Jefferson, care nu si-ar fi imaginat niciodata o tranzactie de o asemenea anvergura, ci mai degraba trimisilor americani la Paris, Robert Livingston si James Monroe care, profitind de acea ocazie

extraordinara, si-au depasit mandatul diplomatic si au negociat achizitionarea enormului teritoriu. (Este de remarcat ca Jefferson, care si-a scris propriul epitaf, nu a inclus acea tranzactie printre principalele sale realizari.)

Jefferson a fost reales in 1804; totusi, in 1808 a decis sa nu mai candideze, consolidind astfel precedentul stabilit de George Washington. Jefferson s-a retras in 1809, iar singura lui activitate guvernamentala ul­terioara a constituit-o contributia la infiintarea universitatii Statului Vir-ginia (oficializata in 1819). Si-a vazut, deci, implinit o parte din progra­mul propus legislaturii din Virginia cu patruzeci si trei de ani in urma. Jefferson a murit pe 4 iulie 1826, la a cincizecea aniversare a Declaratiei de Independenta, dupa optzeci si trei de ani plini, bine folositi de viata.

Pe linga harul politic, Jefferson avea si multe alte talente. Cunostea cinci sau sase limbi straine; era interesat de stiintele naturale si de matema­tica; a fost un fermier plin de succes, care s-a angajat in cultivarea stiintifica a pamintului. De asemenea, a fost si fabricant, inventator de mica anver­gura si un arhitect inzestrat.

Datorita calitatilor personale atit de neobisnuite ale lui Jefferson, este usor de supraestimat impactul lui asupra istoriei omenirii, in stabilirea adevaratei lui importante, ar trebuit sa luam in considerare Declaratia de Independenta, deoarece conceperea acesteia este apreciata ca o realizare iesita din comun. In primul rind se impune precizarea ca Declaratia de Independenta nu este parte a sistemului legislativ al Statelor Unite; importanta ei preliminara rezida in afirmarea idealurilor americane. Mai mult, ideile exprimate in ea nu-i apartineau lui Jefferson, ci derivau in mare parte din scrierile lui John Locke. Declaratia nu era filozofie originala, si nici nu fusese conceputa in acest sens; mai degraba isi propunea sa fie o exprimare concisa a gindurilor deja impartasite de multi americani.

Razboiul incepuse, de fapt, in aprilie 1775 (cu mai bine de un an de zile inaintea Declaratiei de Independenta), cu bataliile de la Lexington si Concord, in lunile care au urmat acestor batalii, coloniile americane au fost puse in fata deciziei cruciale: sa ceara independenta totala sau sa incheie un compromis cu guvernul englez? in primavara lui 1776, la Congresul Continental circula mai ales a doua varianta. Nu Jefferson, ci mai degraba Richard Henry Lee, din Virginia, a fost cel care a propus, pe 7 iunie, declararea independentei formale a coloniilor fata de Marea Bri-tanie. Congresul a decis sa amine votul asupra rezolutiei depuse de Lee si a numit un comitet, condus de Jefferson, pentru a elabora un document public incluzind considerentele care ar fi justificat obtinerea independentei. (Ceilalti membri ai comitetului au fost destul de intelepti sa-1 lase pe Jefferson sa conceapa aproape singur intreaga Declaratie.) Congresul a discutat din nou motiunea lui Lee pe l iulie, iar in ziua urmatoare a aprobat-o in unanimitate. Votul din 2 iulie a fost cel care a continut decizia

cruciala de declarare a independentei. Abia ulterior s-a pus in discutie textul lui Jefferson. Acesta a fost adoptat de Congres (cu citeva modi­ficari) doua zile mai tirziu, pe 4 iulie 1776.

Chiar daca Declaratia de Independenta nu a fost chiar atit de importanta pe cit crede lumea, oare celelalte realizari ale lui Jefferson nu il indreptatesc sa figureze in aceasta carte? in epitaful lui, Jefferson a mentionat celelalte doua fapte pentru care ar fi vrut cel mai mult sa nu fie uitat. Una dintre acestea, infiintarea universitatii din Virginia, desi meritorie, desigur, cu greu poate fi considerata suficienta pentru a-i permite sa fie considerat unul dintre cei mai insemnati oameni din istoria omenirii. Cealalta realizare, scrierea Statutului Virginiei pentru libertatea religioasa, este insa cu adevarat semnificativa. Desigur, ideile generale ale libertatii religioase fusesera exprimate de citiva filozofi proeminenti inaintea lui Jefferson, inclusiv de John Locke si Voltaire. Totusi, statutul lui Jefferson¹ depasea cu mult ideile lui Locke. Mai mult, Jefferson a fost un politician care a reusit sa-si vada propunerile inglobate in acte legislative, iar propunerea sa a influentat si alte state, atunci cind acestea si-au conceput sistemul de drepturi civile.

Toate acestea conduc spre alta intrebare, in ce masura este Jefferson raspunzator pentru introducerea Legii Federale a Drepturilor? Desigur, el era un reprezentant al celor care voiau sa existe o asemenea lege; se

numara chiar printre liderii intelectuali ai acelui grup. Dar Jefferson, care a lipsit din tara din 1784 si pina la sfirsitul lui 1789, nu a fost in masura sa lupte pentru aceasta lege in perioada imediat urmatoare Conventiei Constitutionale; rolul principal in trecerea amendamentelor prin Congres a fost jucat de James Madison. (Congresul a adoptat amendamentele pe 25 septembrie 1789, inainte ca Jefferson sa se intoarca in Statele Unite.)

S-ar putea afirma ca nu actiunile oficiale ale lui Jefferson, ci mai degraba atitudinile lui au avut cel mai puternic impact asupra Statelor Unite. Totusi, este greu de spus in ce masura erau ideile lui Jefferson cu adevarat acceptate de poporul american. Multe persoane care onoreaza numele lui Jefferson sustin totusi idei politice contrare. De exemplu, Jefferson credea cu tarie in ceea ce numim astazi "guvern restrins'. O fraza caracteristica (luata din discursul lui inaugural) este urmatoarea: " un guvern intelept si cumpatat, care va opri oamenii sa-si faca rau unul altuia, care le va lasa libertatea facind apel la ingeniozitate si dorinta de a progresa' Este posibil ca viziunea lui Jefferson sa fie cea corecta, dar alegerile din ultimii cincizeci de ani au aratat ca majoritatea publicului american nu s-a lasat convinsa de cuvintele lui. Un al doilea exemplu il constituie opozitia manifestata de Jefferson fata de ideea ca ultimul cuvint in materie de interpretare a Constitutiei sa apartina Curtii Supreme, care putea deci sa declare o lege neconstitutionala, chiar daca fusese trecuta prin Congres. El credea ca aceasta ar incalca principiile guvernarii democratice.

Paragrafele de mai sus ar putea crea impresia ca Thomas Jefferson e prea putin important si deci nu ar avea ce cauta in aceasta carte. Dar o prea mare atentie acordata detaliilor poate determina pierderea din vedere a esentialului, asa cum cineva nu mai zareste padurea din cauza copaci­lor. Daca facem un pas inapoi si aruncam o privire de ansamblu spre cariera lui Jefferson, o sa intelegem imediat de ce a fost descris ca fiind "ilustrul purtator de cuvint al libertatilor umane'.

Chiar daca unele dintre ideile sale isi trag seva din cele ale unor personalitati ca James Madison, John Locke sau Voltaire, alaturi de George Washington, Thomas Jefferson a jucat un rol decisiv in obtinerea independentei tarii sale si crearea institutiilor democratice.