Armonia si creatia improvizata a unei linii melodice

Armonia si creatia improvizata a unei linii melodice

Am atins cateva dintre problemele referitoare la acest subiect si in capitolul despre improvizatia modala. Stim ca fiecarei situatii armonice ii corespunde una sau mai multe variante modale pe care se pot crea linii melodice. Ce intelegem prin variante modale?

Scari muzicale care contin componentele situatiei armonice sau care nu intra in conflict cu aceasta.

*Pentru o vreme s-a crezut ca daca sunetul de referinta este mai indepartat sau iese din sfera audibilului, acordul va avea un caracter mai disonant. In realitate lucrurile sunt ceva mai complicate: avem de a face si cu multiple tensiuni intre sunetele acordului, cu distantele dintre sunetele disonante, pozitiile disonantelor s.a.m.d.

.

Exemplul 16

Exemplul de mai sus prezinta o un acord impreuna cu cateva scari mai mult sau mai putin potrivite elaborarii unei improvizatii melodice modale conectate la aceasta situatie armonica. Este vorba de un acord marit cu septima mare sau juxtapunere acordului mi major pe fundamentala do. Prima scara este o succesiune de secunde marite si secunde mici, un mod in care intervalele se succed simetric 2+, 2m,2+, 2m etc. Aceasta simetrie, usor de sesizat, explica si popularitatea modului. (A se vedea concertul pentru orchestra de Bela Bartok sau albumele discografice ale lui Chick Coreea din anii '80). Cea de a doua scara e chiar la minor melodic. Faptul ca exista cantitati incomensurabile de material melodic compus in aceasta gama ne determina sa consideram scara potrivita cu acordul respectiv desi din punct de vedere tonal ar putea exista unele obiectii. Spre exemplu, partea superioara a acordului ne sugereaza mai degraba o integrare in sfera lui mi major, tonalitate nu tocmai potrivita juxtapunerii cu la minor.* Ultima scara, pe langa faptul ca e o constructie hibrid, prin urmare foarte putin sau deloc intalnita, nu poate reprezenta un reper tono-modal si, desi nici unul dintre elementele sale nu intra in conflict cu notele acordului, modul reprezinta o situatie fara semnificatie practica. Din pacate la capitolul relatiilor melodico - armonice, in multe din manualele de tehnica improvizatiei abunda astfel de exemple, care nu fac decat sa incarce inutil memoria studentilor. Tabelul de la capitolul I, subcapitolul Relatia armonic-melodic in improvizatie este o sinteza provenita din practica improvizatorica a corespondentelor dintre acorduri si scari muzicale.

*In cazul unei emiteri simultane, terta acordului mi major sol diez, intra in puternic conflict cu fundamentala lui la minor.