Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie | |
Muzica | Pescuit | Sport |
Gaetano Lama
Aparut in
GAETANO LAMA!--- S-a
nascut la
In 1908 el a
beneficiat de o neprevazuta popularitate in Italia si
Franta gratie valsului
Cele doua norocoase canzone au fost publicate de Francesco Feola, titular al Casei Editoriale "La Canzonetta", cu care compozitorul a stabilit un raport de colaborare artistica pe o durata de aproape treizeci de ani.
Inca de tanar, artistul s-a unit in casatorie cu pianista Nunzia Daniele de la care a avut cinci copii: Nicola, Giuseppe, Teresa, Vincenzo, si Maria (a carei viata a fost trunchiata de o boala, la o varsta frageda).
In anii urmatori a continuat sa se apropie de "neovalzerismo" demonstrand o vena deosebit de fecunda prin compozitii de piese de dans si de canzone napolitane: "Stornelli al vento" (E.A.Mario) 1910; "Nun 'a saccio" (R. Galdieri) 1912; "Au ccoucher du soleil d'or" (Tramonto d'oro-A.Genise) 1913; "Dedizione"(A. Galdieri) 1913; "Simpatia" (R. Galdieri)1914; "Quanta vota si bella" (E.Murolo) 1914.
Suferind de astm bronsic, Lama a fost scutit de recrutare. In timpul primului conflict mondial, el a petrecut o perioada lunga de recuperare la Spitalul Militar din Napoli, unde si-a tras inspiratia pentru unele canzone cu caracter soldatesc printre care: "L'addio del bersagliere" (A. Genise) 1915; "Canzone 'e surdate" (L.Bovio) 1915; "La patria e salva" (Q.Genise) 1916.
Dupa 1917 compozitorul si-a intensificat productia, colaborand cu mare asiduitate cu Libero Bovio. Din fericita asociere artistica, a luat nastere o foarte celebra canzona "Reginella" o ironie resemnata asupra lumii frivole a subretelor de la Café-Chantant.
In acea perioada, binomul Bovio-Lama s-a facut remarcat cu inca alte creatii devenite populare : "'A Serenata" 1917 ; "'A Canaria" 1918 ; "Canta napulitano" 1918 ; "Me si frato" 1918 ; "Chitarre napulitane" 1919 ; "'O mare canta" 1919 ; "Pure cu mme" 1919 ; "Te chiamme Maria" 1920 ; "Napule e Maria" 1920 ; "Silenzio cantatore" 1921 , a carei melodie a fost scrisa de muzician in .tacerea nocturna la locuinta sa din strada San Antonio Abate. In acelasi prolific cincinal, Lama a continuat sa compuna muzica de dans in limba italiana: "Cara piccina" (L. Bovio) 1918 ; "Come le rose" (A. Genise) 1918 ; "Piccola bruna" (A. Genise) 1919 ; "Tic-ti, Tic-ta" (F. Feola) 1920 ; "Isola verde" (A. Genise) 1921 si "Pallida mimosa" (L. Bovio) 1921.
In 1923 Libero Bovio a devenit director artistic al editiilor Santa Lucia, fapt pentru care Gaetano Lama a intreprins o colaborare cu alti autori, printre care Francesco Fiore , un fost expeditor de legume si fructe, legat de muzician printr-o rudenie mai indepartata. La ampla lista de canzone scrise de cei doi artisti, apartin: "Nun e chella ca dich' i" 1923 ; "Benedito 'o mese sosto" 1924 ; "Te lasso" 1924 ; "Voglio a te" 1926 ; "Abbracciate cu mme" 1927 ; "Tu si 'na nuvola" 1928 ; "Connola d'ammore" 1929 ; "Tutta pe mme" 1930 ; si "Vita 'e campagna" 1934.
Compozitorul a pus pe muzica si liricele altor autori: "'A trummetta 'a Vicaria" 1925 ; "Napule e chino 'e femmene" 1927 (S. Baratta) ; "Penzamo a salute" 1928 ; "Fresca Fresca" 1929 ; "'A 'nfrascata" 1931 ( G. Pisano) si "Amore in montagna" 1926 (Armando Gill).
Modest si rezervat, Gaetano Lama, cu caracterul sau placut, cucerea foarte usor stima si respectul colegilor mai capriciosi si mondeni. In anul 1934 el a fondat cu Libero Bovio, Ernesto Tagliaferri si Nicola Valente, Casa Editoriala "La Bottega dei Quattro" compunand in mod special pentru ocaziile de la Piedigrotta alte noi canzone: "Quanta rose" (L. Bovio) 1935 ; "Suspiro 'e Capemonte" (A. Federici) 1935 ; "'A giuventu va 'e pressa" (E.Di Gianni) 1937 ; si "Bionda nun chiagnere" (L. Bovio) 1938.
Dupa disparitia prematura a lui Ernesto Tagliaferri, La Bottega dei Quattro si-a redimensionat productia si prin anii '40, Lama a reluat vechea colaborare cu prietenul Francesco Feola. Editorul i-a incredintat casa, administratia si directiunea scolii de canto.
In acea perioada muzicianul a compus inca alte melodii Maggio sunnato Napule"(V. Capillo) 1948 ; "Varca lucente" (F. Fiore) 1946 ; "Nun a penzo proprio cchiu" (V. Capillo) 1948 si "Carta canusciuta" (V. Capillo) 1949.
Ziaristul Mario Spera scria:--"Gaetano Lama este autorul a mii de canzone care de peste patruzeci de ani poarta prin lume ca niste randunele lejere farmecul marii noastre , verdele de pe Posilippo, si amintirea diminetilor noastre atat de clare".
Al doilea razboi mondial a provocat repercursiuni triste in viata compozitorului mai ales pentru prizonieratul in Rusia al fiului sau Vincenzo, locotenent la vanatori de munte. Intr-adevar, acesta a fost capturat de militiile dusmane in cotul Donului, facand zadarnica orice tentativa de cautare prin Crucea Rosie italiana.
Catolic practicant, foarte devotat Sfantului Francesco Di Paola (In locuinta sa trona o statuie in marime naturala reprezentandu-l pe Sfant), muzicianul a continuat sa se roage, sa creada si sa spere in repatrierea fiului. Dupa luni de zile de asteptare disperata, a avut fericirea sa-l imbratiseze pe Vincenzo, revenit in Italia cu degetul mare de la picior degerat si o povara de experiente urate de uitat.
In decembrie 1949, la Roma, fiul atat de mult asteptat si iubit, s-a casatorit, inundand de fericire inima compozitorului.
La 27 martie 1950 Gaetano Lama inconjurat de sotie si de toti cei cinci copii ai sai, s-a stins din viata cu seninatate. Avea doar 64 de ani.
Exact in clipa in care el inchidea pleoapele pentru totdeauna, din
statuia lui San Francesco s-a desprins, inexplicabil, un ochi de sticla, care s-a rostogolit pe padiment.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate