REPERTORIUL NUPTIAL

REPERTORIUL NUPTIAL

Unul din momentele cele mai importante din viata omului este casatoria, intemeierea unei familii; ceea ce in conceptia populara (si nu numai) reprezinta intrarea in viata sociala a comunitatii din care face parte individul si, implicit, integrarea lui in randul acestor membrii ai comunitatii care pot, si au datoria, de a contribui la perpetuarea speciei umane, a valorilor sociale si umane ale colectivitatii din care fac parte.

In felul acesta el asigura "durata si puterea poporului insusi, in mijlocul atator necazuri si poveri la care il supuneau furtunile istoriei'

Acest eveniment este prilej de bucurie, de distractie pentru membrii colectivitatii. De aici, o serie intreaga de aspecte contrastante, solemnitate - veselie debordanta, pe care le intalnim in "scenariul nuntii'.

Nunta - scenariul nuntii

Nunta este un adevarat spectacol la care participa colectivitatea, avand ca personaje principale mirii (in special mireasa care in urma casatoriei paraseste casa parinteasca), apoi socrii mari si mici, nunii (nasii), vorniceii (chematorii la nunta), drustele (fetele chemate de catre mireasa), stegarul sau bradarul (cel ce pune steagul sau bradul impodobit la casa mirelui) si nelipsitii lautari.

Nunta are un caracter fastuos, fiind in acelasi timp obiceiul cel mai deschis innoirilor. Aceasta tendinta de "modernizare' a dus la impletirea momentelor arhaice (obligatorii, ce sunt respectate) cu cele contemporane, de influenta citadina, cel mai adesea. Impunerea elementelor moderne difera de la o regiune la regiune, in desfasurarea obiceiului fiind evidentiate aceste diferente, chiar daca momentele rituale sunt respectate intru totul. Diferente apar evident si in repertoriul muzical si care prezinta stadii diferite de evolutie.

Momentele premergatoare nuntii

Momentul nuntii propriu-zise este pregatit cu mult timp inainte. Au existat si mai exista inca etape premergatoare nuntii:

Scoaterea la hora a fetelor era un moment important din punct de vedere social deoarece, din acel moment, ele erau considerate bune de maritat; in Moldova, flacaul care o scotea prima oara la hora primea un colac special pregatit, iar la nunta, daca mireasa era din alt sat, flacaii care au distrat-o cat a fost necasatorita beneficiau de anumite drepturi, privilegii.

La sezatoarea de fete unde baietii erau nelipsiti, cele mai mari erau asezate la loc de cinste ;

Vergelul, practicat in ajunul Anului Nou, avea un rol distractiv, dar era si ca o promisiune de casatorie; atat vergelul, cat si sezatoarea de fete au si cantece ceremoniale proprii;

Cererea in casatorie ("petit' sau "cerut') se facea in anumite zone (Bihor) folosind motivul alegoric al vanatorii, caprioara fiind fata de maritat, iar vanatorii cei care peteau fata.

Logodna se facea si ea dupa un anumit tipic.

Vorniceii (chematorii la nunta) imbracati in haine de sarbatoare si avand ca semn distinctiv un baston special impodobit si o plosca, merg din casa in casa anuntand din timp nunta propriu-zisa. Ei rostesc o invitatie in numele mirelui si al miresei (al "Craiului' si al "Craiesei') folosind

o formula versificata sau neversificata. In Oltenia si Muntenia acestia

sunt insotiti si de lautari care executa "Cantecul chemarii la nunta'. Cu aceasta ocazie sunt invitate in seara respectiva la "fedeles' (o petrecere mai mica) cei apropiati mirelui si miresei, in trecut la nunta era prezenta toata colectivitatea, prin reprezentanti alesi, invitati de mire , mireasa , socrii mari si socrii mici.

In toata tara ceremonialul de nunta prezinta similitudini atat ca desfasurare a scenariului, cat si ca sensuri, originea acestei practici fiind straveche.

Modul de desfasurare a nuntii

Desfasurarea nuntii propriu-zise are o serie de momente cu semnificatii anume, menite sa asigure trecerea tinerei perechi de la o stare sociala la alta, momente ce sunt respectate cu strictete si sunt insotite de un anume repertoriu .

Nunta incepea in ziua de joi (de la cernutul fainii pentru colaci) si tinea pana marti, perioada care se mai pastreaza si acum in anumite zone (jud. Botosani, Iasi).

In mod obisnuit, nunta incepea sambata, cand la casa mirelui se impodobeste bradul/steagul, iar la casa miresei se aduna fetele, pentru a pregati hainele si cununa, timp in care drustele canta, exprimand regretele pentru despartirea de ai sai si de tot ce lasa mireasa in urma ei.

In casa mirelui, dupa impodobirea bradului, are loc petrecerea cu joc.

La inceput, nunta se desfasoara pe doua planuri:

a)      in Oltenia, Muntenia si Moldova, in dimineata nuntii, mirele este barbierit de un vornicel (uneori se mimeaza obiceiul folosindu-se un brici neascutit), tirnp in care lautarii canta cantecul "La barbieritul ginerelui' formandu-se si alaiul;

b)          in acelasi timp, la casa miresei, in timp ce este "gatita', se canta "Cantecul miresei' sau "La punerea petelei', "La inhobotatul miresei' (reluat uneori si la plecarea miresei) .

Ex :/ la-ti mireasa ziua buna/ De la tata, de la muma/De la frati, de la

surori /De la gradina cu flori etc. ).

In Muntenia se canta si "floarea miresei"

CANTECUL MIRESEI

HORA MIRESEI

Clejani - Muntenia

HORA MIRESEI

Clejani - Muntenia

Aceste cantece au si semnificatia trecerii ireversibile a timpului: Azi imi esti cu fetele /Maine cu nevestele / Poimaine cu babele. Cantecul este executat de lautari (zonele extracarp atice) sau de asistenta (Transilvania, Bucovina).

- Ritualul obiceiurilor legate de mireasa cuprinde si "mersul la apa', care, in Muntenia de Sud, se manifesta astfel: mireasa merge cu o galeata goala la o fantana din sat, insotita fiind de alaiul miresei (fete tinere, nemaritate, flacai si lautari care canta melodii specifice nuntii). Mireasa scoate apa din fantana, o pune in galeata in care s-au pus in prealabil busuioc si bani. Apoi, flacaul si mireasa iau busuiocul din galeata cu apa, tinandu-1 unul intr-o mana, celalalt in cealalta mana, facand gesturi ce imita semnul crucii (stropesc cu busuiocul inmuiat in apa in fata, in spate, la dreapta si la stanga lor), dupa care pun busuiocul in galeata, iar mireasa da cu piciorul si varsa apa catre cele patru puncte cardinale, saracii aduna banii astfel rasturnati din galeata.

Stropirea cu apa a asistentei si a miresei are rol fertilizator, asupra fetelor tinere avand si rolul de a le grabi maritisul si a le aduce noroc .

- Dupa incheierea obiceiului se incinge o hora de fete si flacai, alaiul se intoarce la casa parinteasca (a fetei), iar flacaul si mireasa tin de galeata cu apa. Pe tot traseul alaiul este insotit de lautari care interpreteaza cantece de nunta.

Ajuns alaiul acasa, apa din galeata se varsa la radacina unui pom tanar sau se arunca peste casa. Urmeaza "iertaciunea' rostita de staroste/ lautar, care, in numele miresei, cere iertare parintilor pentru eventualele greseli.

In Muntenia, Transilvania si Radauti se canta un cantec special ("la-ti mireasa ziua buna').

In acest moment soseste alaiul mirelui, starostele rosteste o "conacarie'V "colacarie' prin care, folosind alegoric tema vanatorii, se face cererea miresei.

Apar si episoade comice: substituirea/furatul miresei, care apare, intr-un final, in cadru solemn.

La despartirea de casa parinteasca, mireasa trebuie sa planga.

In Bihor apare un episod deosebit, "Nevesteasca' sau "Cantecul lacatel', ce se interpreteaza in clipa in care mirele se pregateste sa plece cu mireasa.

Inainte de a iesi, mirele si nuntasii sai gasesc poarta zavorata, astfel ca se produce un dialog intre "graitorii' mirelui si ai miresei, care consta in intrebari/ghicitori din care sa reiasa iscusinta tanarului si modul cum isi va intretine nevasta.

Alaiul mirelui este asteptat cu masa si petrecere , prilej cu care se joaca si bradul/steagul.

Alaiul merge la cununie, dupa care, la intrarea in casa, mirii, nunii, cei apropiati, inconjoara masa de trei ori, prilej cu care se canta o melodic speciala.

Zestrea fetei este si ea dusa cu cantece si strigaturi.

In Moldova si in Valcea, daca mireasa este din alt sat, mirele sau nasul, trebuie sa plateasca in oua sau bani "vulpea' sau "vadraritul', ca o rascumparare a miresei.

In Moldova exista un "joc al zestrei'(fiecare obiect, inainte de a fi bagat in casa mirelui, este jucat de catre un participant).

Urmeaza masa mare si jocul celor tineri.

Se ofera daruri pentru cei tineri, socrii si rudele apropiate (in Muntenia), se face jocul miresei (hora miresei) in anumite zone (pe bani).

Momentul trecerii miresei in randul nevestelor este marcat de

scoaterea cununei (voalului) si invelirea - legarea cu broboada,

basma, asa cum umbla nevestele. Si aici se canta o melodie

speciala "La luarea petelei', "La desbrobatul miresei', in unele

zone (Transilvania) i se schimba si pieptanatura ("conciul nou')

urmat si acest obicei de cantece specifice. Din acest moment nunta

este a celor insurati.

"Nuneasca' se joaca spre sfarsit si are ca scop integrarea mirilor in randul gospodarilor.

Muzica insoteste cu marsuri ridicarea de la masa a oaspetilor si conducerea acasa a mirilor (nasilor) (Exemple muzicale din zona)

Luni dimineata, (in Muntenia), lautarii canta la fereastra tinerilor "Zorile' pentru a-i trezi.

In toata desfasurarea sa, nunta cuprinde creatii literare, din care fac parte: oratia de nunta si strigaturile, creatii muzicale si coregrafice .

Productii muzicale care insotesc obiceiul.

Aspecte muzicale

Dintre creatiile muzicale, unele au un caracter ritual, celelalte tin de repertoriul ocazional.

Cantecul ritual cel mai insemnat este "Cantecul miresei' si reprezinta cea mai mare varietate. In Transilvania este numit "Gogea miresei', in Banat "Govie', in Bihor "Aleruitul miresei'.

In zonele extracarpatice este mai evoluat, in Transilvania apartine unui strat mai vechi, in Maramures si Oas, Bartok a remarcat folosirea doinei in acest cantec (uneori si in Bucovina).

Aspectele muzicale difera de la o regiune la alta:

Structuri ca: tetracord, pentacord, hexacord major, cu atingerea frecventa a cvartei inferioare se intalnesc in Transilvania; forma este strofica, adesea cu refren. Melodiile sunt silabice sau usor melismatice. Miscarea este moderata sau rara, menita sa dea un caracter solemn. Cantecul este interpretat de catre asistenta .

Scarile sunt heptacordice - diatonice sau cromatice, in partile extracarpatice (cantecele sunt interpretate de lautari, asistenta, acompaniamentul instrumental fiind nelipsit - exemplu: "Cantecul miresei' , Clejani, Dambovita.)

Forma este uneori libera, interpretata de lautari emfatic;

Cantecul "La barbieritul mirelui' se intalneste doar in Moldova, Muntenia si Oltenia; in Transilvania, daca apare, se canta pe melodia cantecului miresei

Acompaniamentul instrumental este nelipsit.

in zonele in care repertoriul este cantat de lautari, se constata o mai mare diversitate a cantecelor de nunta (cantecul "nasilor', al "socrilor' etc.)

Interpretarea de catre profesionisti sau neprofesionisti are o importanta foarte mare, deoarece acest fapt are repercusiuni asupra stilului si al structurii melodiilor .

In Transilvania, unde cantecele rituale vocale sunt interpretate de catre membrii colectivitatii , isi pastreaza caracterul arhaic si solemn care le inrudeste cu cantecele de seceris si cu colindele .

Acolo unde interpret este lautarul, inclinat spre noutate, elementele innoitoare patrund cu mai multa usurinta; cantecul ritual este, in acest caz, inrudit cu genurile care alcatuiesc repertoriul lautaresc (doina, balada, cantecul) ce apartin unui strat muzical mai nou.

Unele din productiile vocale interpretate de lautari cunosc o larga raspandire, circulatie, exemplu "Cantecul nunului' foarte cunoscut in Muntenia, poate fi intalnit pana in judetul Neamt.

De asemenea, "Cantecul miresei', cantat frecvent in Moldova este foarte cunoscut si in Muntenia.

Productii coregrafice

Productiile coregrafice se manifesta prin dansuri rituale si dansuri obisnuite, cu caracter distractiv, facand parte din repertoriul local curent. Printre dansurile rituale intalnim:

. "Jocul drastelor' (in Maramures) executat in fata casei in momentul in care mirele vine sa-si ia mireasa;

. "Jocul bradului' (in Muntenia si Oltenia) sau al "steagului';

. "De trei ori pe dupa masa';

. "Busuiocul', "Polobocul';

. "Jocul zestrei' (in Moldova);

. "Nuneasca' (Muntenia);

. "Jocul miresei' - se intalneste in toata tara;

. "Jucarea conciului nou' (in Transilvania).

In zonele in care lautarii canta vocal-instrumental, melodiile de joc au si text. Ritmul aksak (geamparaua) este cel mai frecvent in creatiile de nunta (Moldova, Bucovina - Zona Radauti).

Strigaturi cantate (faza de tranzitie intre dansul vocal si strigatura scandata)- "Batraneasca de la Vicov'.

Dintre toate repertoriile obiceiurilor, cel al nuntii este cel mai deschis inimilor, ceea ce determina o varietate foarte mare atat in ceea ce priveste componenta sa, avand origine diversa (piese "ritualizate' care la origine sunt cantece propriu-zise/ romante, marsuri sau cantece create pentru aceasta ocazie si transmise din generatie in generatie) si stadii diferite de evolutie.

In Transilvania elementul arhaic este mai pregnant intrucat colectivitatea este in acelasi timp interpreta cat si pastratoarea repertoriului respectiv.

Acolo unde interpretul este lautarul care este intr-o permanenta cautare in ceea ce priveste imbogatirea repertoriului si al procedeelor solistice (el este interesat sa fie totdeauna "cel mai bun' si a avea "productii' cat mai spectaculoase pentru a fi angajat de nuntasi), repertoriul respectiv este mai "evoluat'.

Schimbari produse in ceremonial, determinate de

innoirile din viata sociala

in ultima perioada de timp se observa o tendinta accentuata de reducere a ceremonialului la cateva din elementele esentiale: scurtarea duratei nuntii, diminuarea/disparitia anumitor personaje (in Muntenia rolul Starostelui a disparut, rolul lui fiind preluat de lautar, pe cand in Transilvania si Moldova el are un rol deosebit de important ca un adevarat conducator, de staroste, bun orator si un adevarat maestru de ceremonii).

Sub influenta citadina, costumul popular de mire si mireasa au fost inlocuite de haine civile (costumul popular se mai foloseste inca, dar in anumite momente ce premerg nuntii propriu-zise).