Ridicarea detaliilor planimetrice - Metoda radierii

Ridicarea detaliilor planimetrice - Metoda radierii

Aceasta metoda consta in determinarea, in vederea raportarii pe plan, a coordonatelor punctelor de detaliu din teren. Se foloseste atunci cand punctele sunt dispuse in jurul unui punct de coordonate cunoscute ( punct de triangulatie sau din drumuire) la distanta de maxim 150m (figura 6.17).

Se vor masura lungimea inclinata de la punctul de statie la punctul radiat, unghiul de panta catre punctul radiat precum si unghiul orizontal facut de o latura de drumuire (101-102) cu directia catre punctul radiat. Daca distantele au fost masurate direct, se vor aplica toate corectiile cunoscute.

Etapa de calcule de birou include fie raportarea punctelor in coordonate polare, situatie in care se folosesc unghiurile orizontale masurate in teren si lungimile reduse la orizont, fie cu aceste valori se calculeaza coordonate rectangulare pentru punctele radiate. In acest ultim caz este nevoie sa se calculeze orientarile catre punctele radiate cu relatii de forma:

_101-1001_{} + _A-1001^g [6.36]

iar lungimile inclinate sa fie reduse la orizont cu relatii de forma:

[6.37]

Cu aceste valori, se vor calcula pentru fiecare punct in parte,cresterile de coordonate:

[6.38]

si respectiv coordonatele rectangulare fata de punctul de statie din care au fost masurate la teren:

X_i = X_statie + x_i             Y_i = Y_statie + y_i             H_i = H_statie + h_i                        [6.39]

Din punct de vedere practic, este posibil ca punctele radiate sa fie masurate simultan cu determinarile in vederea realizarii drumuirii planimetrice. Coordonate pentru punctele radiate se calculeaza insa dupa calculul si compensarea drumuirii planimetrice. Cand un punct radiat este determinat din doua statii de drumuire diferite, spunem ca acel punct este radiat dublu.

Metoda coordonatelor rectangulare (echerice).

Metoda presupune determinarea directa a coordonatelor echerice - abscisa si ordonata, de obicei fata de o latura de drumuire considerata axa de operatie. Pentru a putea fi aplicata, este necesar ca detaliile sa fie situate la distante mai mici decat lungimea ruletei cu care se fac determinarile ( de obicei ruleta de 50m).

In exemplu din figura 6.18, detaliile din teren, reprezentate de colturile proprietatilor si colturile constructiilor se vor determina functie de pozitia lor fata de o axa arbitrara, numita axa de operare, care este latura de drumuire 102 - 103. Abscisele punctelor vor fi reprezentate de distanta de la punctul 102, considerat originea axei, pana la piciorul perpendicularei coborat dintr-un punct de detaliu pe axa de operare. Ordonatele se raporteaza pe o axa perpendiculara pe prima, la care am convenit ca sensul pozitiv sa fie in stanga laturii de drumuire, iar cel negativ in dreapta. Pentru verificarea masuratorilor se recomanda perimetrarea detaliilor, iar dupa raportarea punctelor se va proceda la compararea dimensiunilor pe perimetru determinate pe plan dupa raportarea punctelor cu cele masurate in teren.

Metoda coordonatelor echerice presupune obtinerea absciselor si ordonatelor in valori orizontale; din acest motiv, metoda este recomandabil sa fie aplicata pentru ridicari in zone de ses.

Metoda aliniamentului.

Daca o serie de detalii sunt dispuse in linie dreapta ( de exemplu stalpii de sustinere din retelele electrice sau de iluminat stradal), este mai comod sa se determine coordonate numei pentru punctele de capat, celelalte puncte fiind amplasate pe dreapta astfel definita, se vor raporta numai prin distanta la care se afla fata de unul din capetele aliniamentului. In exemplul din figura 6.19, se vor determina coordonatele punctelor de capat prin metoda radierii, iar punctele intermediare se raporteaza pe plan prin distanta fata de unul din capete, toate punctele fiind situate pe dreapta ce uneste capetele aliniamentului.

La fel ca la metoda coordonatelor rectangulare, distantele se vor determina in valoare orizontala, deci metoda este recomandat sa se aplice in terenuri plane.