Particularitati ale operatiilor militare in medii specifice

Particularitati ale operatiilor in medii specifice

SECTIUNEA 1

Operatiile pe litoral si in delta

1. Caracteristicile zonelor de litoral si delta

Art.802. - (1) Zonele de litoral sunt de o mare varietate morfologica si cuprind diferite forme cum sunt: plaje; faleze; fiorduri; dune; cordoane lagunare; zone mlastinoase invadate de mare etc.

(2) In aceste zone exista portiuni de teren impracticabile sau inaccesibile dinspre mare sau uscat.

(3) Reteaua de drumuri este, in general, bine reprezentata, mai ales in zonele cu potential turistic.

(4) In functie de dispunerea lor zonele de litoral au un regim de precipitatii variat, dar sunt caracterizate de o clima cu influente marine si sunt expuse furtunilor si altor fenomene naturale specifice.

(5) Vegetatia este cea specifica zonei geografice, in general mai redusa pe plaje, fiorduri si faleze si mai bogata in zonele mlastinoase invadate de mare.

Art.803. - (1) Zonele de delta sunt caracterizate de existenta unei retele foarte dense de: brate cu senal navigabil; grinduri; portiuni mlastinoase; canale.

(2) Zona de delta este foarte greu practicabila pentru tehnica militara si poate deveni impracticabila pe timpul anotimpurilor ploioase sau al inundatiilor.

(3) Comunicatiile se prezinta sub forma unor drumuri naturale ce urmeaza, de regula, creasta grindurilor.

(4) Regimul precipitatiilor este de asemenea variat, clima este cu influente marine, dar nu in aceeasi masura ca in zonele de litoral.

(5) Vegetatia se caracterizeaza printr-o mare bogatie de plante acvatice, plaur, stuf, paduri de salcam, si alti copaci hidrofili, care fac o vizibilitate scazuta.

2. Comanda si controlul

Art.804. - Pe timpul planificarii operatiilor in zonele de litoral si in delta comandantul de batalion analizeaza atent in functie de cerintele operatiei fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

Art.805. - (1) Pe timpul planificarii operatiei de aparare se au in vedere particularitatile zonei, precum si tipul de aparare adoptat.

(2) In urma analizei misiunii rezulta:

a)      daca batalionul este in masura cu echipamentele din inzestrare sa indeplineasca misiunile de interzicere a zonei de responsabilitate stabilita;

b)      ce echipamente si subunitati trebuie atasate si alocate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunea.

(3) In urma analizei inamicului:

a)      datele cunoscute despre valoarea gruparii de forte, intentia acestuia si compunerea gruparii de debarcare;

b)      cursurile de actiune cele mai probabile, caile de apropiere de litoral, tehnicile cele mai probabile pentru debarcare, echipamentele de debarcare ce pot fi folosite, tinand cont de teren si de obiectivele probabile;

c)      modul in care artileria navala poate sprijini prin foc debarcarea desantului maritim.

(4) In urma analizei terenului rezulta:

a)caracteristicile zonei de litoral/delta in care se desfasoara operatia;

b)      caile de comunicatii din zona de responsabilitate, starea acestora, apropierea de plajele favorabile debarcarii si posibilitatea folosirii lor sub focul inamicului;

c)situatia meteorologica si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada;

d)     influenta tipului de coasta si a situatiei meteorologice in desfasurarea operatiei;

e)care sunt punctele importante din teren a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti.

(5) In urma analizei fortelor proprii rezulta:

a)      la organizarea structurii de forte se are in vedere crearea unor rezerve puternice, mobile, cu mare putere de foc, desfasurate in interiorul zonei, capabile sa lanseze un contraatac puternic in scopul distrugerii inamicului care a reusit cucerirea unui cap de pod;

b)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont de faptul ca nu este posibila apararea intregii coaste/zone de delta, apararea fiind concentrata asupra punctelor importante si a celor mai probabile puncte de debarcare, alte zone situate de-a lungul coastei fiind mentinute sub supraveghere;

c)      pozitiile de aparare si rezervele se amplaseaza si se desfasoara astfel incat sa intampine atacul inamicului si sa dea o lovitura decisiva fortelor inamice in momentul cand acestea sunt cel mai vulnerabile;

d)     orice contraatac se realizeaza cu intregul sprijin prin foc disponibil;

e)      organizarea unui sistem de obstacole in zonele de litoral usor accesibile care sa asigure controlul zonei si contramobilitatea inamicului;

f)       cresterea mobilitatii in zonele greu accesibile prin repararea sau construirea de rute de comunicatii;

g)      acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene si cele ale fortelor navale.

(6) La analiza timpului la dispozitie se calculeaza capabilitatile batalionului de a se incadra in timpul alocat apararii litoralului si realizarii unei puteri de lupta optime in punctele importante si in momentele decisive, tinand cont de faptul ca actiunile de aparare a litoralului necesita multe efective, mare efort genistic si mult timp, concomitent cu sprijinul sincronizat al aviatiei si marinei.

Art.806. - La planificarea operatiilor ofensive in zonele de litoral si delta se respecta prevederile CAPITOLULUI III, cu precizarea ca se executa planificarea detaliate a debarcarii de pe navele de transport a desantului maritim, precum si a sprijinului prin foc a artileriei navale, care se executa conform CAPITOLULUI XIII, SECTIUNEA 1.

Art.807. - (1) Comunicatiile fir pe timpul ducerii operatiilor in zonele de litoral sau in delta sunt ingreunate datorita terenului, in special in delta si este necesara folosirea preponderenta a comunicatiilor radio si altor mijloace de comunicare, semne, semnale, agenti de legatura etc.

(2) Umiditatea si salinitatea aerului poate duce la durate de serviciu scazute ale aparaturii de comunicatie.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.808. - Batalionul executa operatia in cadrul operatiei esalonului superior sau independent.

Art.809. - (1) Operatiile ofensive duse de batalion in zone de litoral si delta se refera in special la cucerirea si mentinerea punctelor importante ale zonei, operatii in adancimea dispozitivului inamic, salvarea de la distrugere a unor instalatii hidrotehnice.

(2) Pe tot parcursul operatiei batalionul coopereaza strans cu subunitatile de sprijin specializat, cu ambarcatiuni, hidroglisoare si elicoptere.

(3) In executarea manevrelor in delta, centrii de greutate constau in cucerirea si mentinerea punctelor de imbarcare a fortelor pe mijloace maritime sau aeriene, lucru care creste vulnerabilitatea batalionului.

Art.810. - (1) In actiunile din zona de litoral, batalionul de infanterie se constituie in subunitate de asalt imbarcata pentru debarcarea pe plaje sau alta zona de debarcare sau pot executa operatii paralele cu tarmul marii.

(2) In aceste cazuri actioneaza sub sprijinul prin foc al artileriei de pe navele maritime, care sustin actiunile batalionului pana in momentul consolidarii capului de pod cand artileria batalionara este in masura sa amplifice sprijinul prin foc.

(3) Punctele importante ale zonei de litoral ce constituie scopul misiunii pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt: plaje favorabile debarcarii; porturi si instalatii portuare; faleze si zone fortificate; ecluzele canalelor navigabile; canalele navigabile; localitatile de litoral; caile de comunicatie spre si dinspre litoral.

(4) Pentru executarea operatiilor ofensive in zonele de litoral se folosesc tacticile, tehnicile si procedurile descrise in CAPITOLUL III.

Art.811. - (1) In actiunile din delta batalionul actioneaza, de regula, pe subunitati, sustinute aerian sau naval.

(2) In actiunile ofensive se urmaresc cucerirea si controlul asupra urmatoarelor puncte importante: grinduri si maluri dominante; canalele navigabile; cai de comunicatii; localitati.

(3) Batalionul evita angajarea luptei in zone mlastinoase si cu vegetatie bogata care ofera mascare si protectie fortelor inamice si ingreuneaza mobilitatea acestuia.

(4) Artileria batalionului, datorita imposibilitatii sprijinului prin foc al batalionului dintr-o singura locatie, actioneaza in compunerea subunitatilor luptatoare, alocata sau atasata.

(5) Datorita spatiului de manevra mic al batalionului si a unor concentrari de forte pe spatii inguste, este necesara asigurarea protectiei antiaeriene a batalionului, precum si un sprijin aerian si naval in derularea operatiilor de fortare a canalelor sau de trecere a unor portiuni impracticabile.

Art.812. - Operatiile defensive duse de batalion in zone de litoral si delta se refera la mentinerea punctelor importante, interzicerea debarcarii fortelor inamice in sectoarele de litoral din zona de responsabilitate, distrugerea inamicului ce actioneaza in spatele fortelor proprii.

Art.813. - (1) Punctele importante ce trebuie mentinute de batalion pe timpul apararii in zonele de litoral sunt urmatoarele: plaje si sectoare favorabile debarcarii; porturi si instalatii portuare; obiective economice, administrative si culturale; inaltimi dominante; canalele navigabile si ecluzele canalelor navigabile; localitatile; caile de comunicatii.

(2) Datorita zonei de responsabilitate mari, batalionul organizeaza aparare in sector, cu zone fortificate, puncte de sprijin de companii sau plutoane organizate pe falezele tarmului, caracterizata printr-o mare putere de foc si combinare a focului cu obstacolele; plajele sunt aparate prin acoperire cu foc, instalarea de obstacole, construirea lucrarilor de fortificatii si folosirea constructiilor deja existente.

(3) Artileria si aruncatoarele sunt folosite pentru lovirea navelor de transport, de sprijin si de debarcare pe timpul trecerii prin pasele executate in campurile de mine, apropierii de tarm si debarcarii; cea mai mare densitate de foc este planificata asupra obiectivelor in care se asteapta debarcarea de pe navele de transport, de aceea acolo se va actiona.

Art.814. - (1) Apararea in delta se duce pentru indeplinirea urmatoarelor scopuri:

a)mentinerea grindurilor si malurilor dominante;

b)      mentinerea principalelor cai de comunicatie;

c)controlul asupra canalelor principale;

d)     mentinerea controlului asupra principalelor localitati.

(2) Caracteristica acestei operatii este apararea in sector sau pe pozitii cu subunitati mici pe inaltimi dominante/grinduri, care asigura controlul si interzic patrunderea inamicului in zona de responsabilitate; acestor subunitati li se aloca/ ataseaza subunitati de artilerie/aruncatoare, care sunt in masura sa execute foc in zonele descoperite, greu accesibile, in care actiunile inamice sunt putin probabile;

(3) Zonele descoperite de la flancurile si dintre subunitati se asigura prin instalarea de obstacole si prin actiunile patrulelor.

(4) Pentru cresterea mobilitatii apararii se amenajeaza itinerarii pentru executarea manevrei in portiunile greu accesibile.

(5) Pentru executarea manevrei in aceste zone se folosesc mijloace de transport aerian sau naval.

4. Sprijinul logistic

Art.815. - (1) SLOG se executa conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manual, dar din cauza incertitudinii acestui tip de operatii se ia in calcul o cerere intensa pentru reaprovizionarea in conditii de lupta.

(2) La operatiile ofensive se iau in calcul:

a)      mentinerea unui nivel ridicat de stocuri mobile la nivelul batalionului, iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie;

b)      la operatii ofensive cu debarcare/traversarea de cursuri de apa mari se executa aprovizionarea batalionului cu materiale specifice unitatilor de infanterie marina, in special veste de salvare, echipamente impermeabile;

c)      planificarea MEDEVAC de pe plaje si din zonele greu accesibile se executa cu elicoptere/nave;

d)     incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in timpul debarcarii si in zonele mlastinoase sau noroioase;

e)      se iau masuri sanitaro-igienice sporite pentru evitarea bolilor produse de insecte.

(3) La aparare se iau in calcul:

a)norme de consum marite, in special pentru aruncatoare si artilerie;

b)      la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu nave/elicoptere la Pct.Apv./Cp. din zonele greu accesibile.

SECTIUNEA a 2- a

Operatii in teren muntos-impadurit

1. Factorii mediului montan si influenta lor asupra actiunilor militare

Art.816. - (1) Factorii mediului montan care influenteaza pregatirea si ducerea actiunilor militare sunt:

a)      compartimentarea accentuata a terenului;

b)      framantarea puternica a terenului, cu vai adanci, pante abrupte, greu accesibile;

c)      existenta unor acoperiri pe suprafete intinse, a cailor de acces ascunse si spatiilor moarte;

d)     numarul limitat al comunicatiilor, capacitatea redusa a acestora, posibilitati foarte reduse de stabilire a unor itinerarii de rezerva, putine posibilitati de ocolire a obstacolelor de pe acestea si de legatura intre ele;

e)      impracticabilitatea terenului in afara comunicatiilor pentru mijloacele tehnice;

f)       unghiuri mari ale pantelor;

g)      numarul mic al localitatilor, caracterul lor rasfirat si cu dezvoltare redusa;

h)      schimbarea frecventa si brusca a situatiei meteorologice;

i)        temperaturi in general mai scazute, in special iarna;

j)        scaderea presiunii atmosferice odata cu cresterea altitudinii;

k)      frecventa si intensitatea mare a vanturilor.

(2) Practicabilitatea drumurilor se poate schimba brusc in functie de conditiile meteorologice; drumurile de vale si din defileuri pot deveni impracticabile pe timpul ploilor abundente sau la topirea zapezilor.

(3) Variatia brusca a temperaturii, ceata, precum si vegetatia montana ingreuiaza observarea si executarea focului, orientarea si mentinerea directiei de actiune, impiedica descoperirea obiectivelor si determinarea distantelor.

(4) Latimea, adancimea si viteza curentului apelor raurilor de munte depinde de anotimp si de starea vremii; ploile de toamna si dezghetul de primavara ridica cotele apelor; la inceperea dezgheturilor nivelul apei este mai mic dimineata, pe timp racoros si creste in a doua jumatate a zilei, facand inaccesibile vadurile.

Art.817. - (1) Temperaturile in general mai scazute, in special iarna, precum si variatiile bruste si dese ale acesteia, influenteaza asupra rezistentei fizice, echiparii si hranirii efectivelor, functionarii armamentului si tehnicii militare; in aceste conditii, stapanirea localitatilor si acoperirilor are importanta deosebita.

(2) Din cauza temperaturii scazute, portiunile de teren mlastinos si cursurile de apa ingheata si isi pierd proprietatile de obstacole.

(3) Uleiurile si unsorile obisnuite isi maresc vascozitatea si nu mai permit ungerea corecta a pieselor mobile ale armamentului; schimbarile dese si bruste ale conditiilor atmosferice influenteaza precizia tragerilor impunand recalcularea la intervale de timp mai mici a elementelor de tragere.

(4) Sursele de apa adeseori inghetate ingreuneaza decontaminarea personalului, armamentului si tehnicii.

(5) Ritmul actiunilor de lupta scade, datorita greutatilor ce apar in deplasarea tehnicii de lupta, din cauza zapezilor abundente, viscolelor si cetei.

Art.818. - (1) Scaderea presiunii atmosferice odata cu cresterea altitudinii produce o inrautatire a functionarii motoarelor, ca urmare a umplerii incorecte cu aer, ceea ce conduce la arderea prelungita si incompleta a carburantului, la scaderea puterii motorului si la cresterea consumului de combustibil.

(2) Marirea turatiei motorului pentru mentinerea vitezei de deplasare duce la o supraincalzire a acestuia si la cresterea consumului de combustibil cu 15-20 % si mai mult; acest fenomen este favorizat si de faptul ca posibilitatile de racire a motorului se reduc; astfel, din aceasta cauza, consumul de apa se dubleaza, datorita pierderilor prin evaporare datorita faptului ca punctul de fierbere a apei scade.

(3) Evaporarea repetata a apei din sistemul de racire si completarea acesteia la intervale scurte de timp duc la depunerea unui strat de calcar pe peretii interiori ai motorului.

(4) Puterea motoarelor scade in functie de altitudine, astfel ca la 1 000 m scade cu 5-7 %, la motoarele cu aprindere prin scanteie si 3-4 % la motoarele diesel, iar la 2000 m cu 15-20 %, respectiv 9-10 %.

Art.819. - (1) Unghiurile mari ale pantelor reduc ritmul de inaintare si de manevra, ingreuiaza accesul tehnicii pe anumite directii si supun luptatorii la eforturi fizice deosebite; ca urmare, stabilirea obiectivelor operatiilor capata un caracter particular, in sensul ca el poate fi unul singur sau mai multe, in functie de distanta dintre acestea si gradul de accesibilitate al terenului, iar durata actiunilor de lupta este greu de pronosticat.

(2) Numarul mic al localitatilor, caracterul lor rasfirat si cu dezvoltare redusa limiteaza cartiruirea si adapostirea fortelor si tehnicii pe timp nefavorabil, aprovizionarea cu toate categoriile de materiale din depozitele locale si ale agentilor economici, organizarea unor aliniamente tari bazate pe posibilitatile oferite de cladiri, sprijinul populatiei locale pentru realizarea unor lucrari in folosul fortelor.

(3) Schimbarea frecventa si brusca a situatiei meteorologice, chiar in cursul aceleiasi zile, exercita influenta deosebita asupra pregatirii si ducerii operatiilor militare; terenul care poate fi strabatut relativ usor si in siguranta intr-o zi, poate deveni impracticabil a doua zi sau chiar in aceeasi zi.

Art.820. - (1) Numarul limitat al comunicatiilor, situate in lungul vailor, cursurilor de apa si defileurilor, cu putine posibilitati de varientare si de legatura intre acestea, drumurile inguste, sinuoase, cu urcusuri si coborasuri repezi, avand curbe cu raza mica, ingreuiaza deplasarea autovehiculelor si reduc posibilitatile de regrupare si de manevra ale fortelor de pe o directie pe alta si chiar pe aceeasi directie.

(2) In munti, drumurile, potecile si defileurile inguste, pot fi usor blocate, mai ales in punctele obligate de trecere.

(3) Potecile de munte, desi numeroase, fiind inguste si cu pante repezi permit deplasarea fortelor numai pe jos si a coloanelor constituite din cai port-samar, rechizitionati din zona sau intariri ale vanatorilor de munte.

(4) In munti, recunoasterea comunicatiilor, amenajarea si mentinerea practicabilitatii lor, constituie conditii importante pentru succesul actiunilor militare.

(5) Exploziile puternice pot provoca dislocarea de stanci si bolovani, doborarea copacilor, avalanse de zapada, incendii si inundatii, blocand drumurile si caile de acces sau de patrundere.

(6) Avalansele se pot produce ca urmare a exploziilor bombelor de aviatie, minelor, incarcaturilor de exploziv, proiectilelor de artilerie, altor zgomote puternice.

2. Comanda si controlul

Art.821. - (1) Pe timpul planificarii operatiilor in zonele teren muntos impadurit comandantul de batalion trebuie sa analizeze atent in functie de cerintele operatiei fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

(2) In munti exista zone care pot parea de netrecut sau extrem de dificile de folosit pentru fortele terestre, dar nu trebuie subestimata capacitatea inamicului de a depasi aceste obstacole.

Art.822. - (1) Pe timpul planificarii operatiei de aparare in teren muntos se au in vedere particularitatile zonei, precum si tipul de aparare adoptat de batalion.

(2) In urma analizei misiunii rezulta:

a)      care este obiectivul batalionului, tipul de aparare adoptat, conform intentiilor comandantului esalonului superior;

b)      daca este in masura cu echipamentele din inzestrare sa execute misiuni in terenul montan;

c)      ce echipamente si subunitati trebuie atasate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunea;

d)     antrenamentele ce trebuie executate cu militarii batalionului pentru indeplinirea misiunii.

(3) In urma analizei inamicului rezulta actiunile cele mai probabile, ale inamicului, tinand cont de teren, informatiile despre inamic, particularitatile tehnicilor de lupta in munti si de obiectivele probabile.

(4) In urma analizei terenului rezulta:

a)      caracteristicile de relief si clima ale zonei montane in care se desfasoara operatia;

b)      caile de comunicatii existente de-a lungul vailor, trecatorilor din zona batalionului si starea acestora;

c)      situatia meteorologica si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada;

d)     influenta situatiei meteorologice in desfasurarea operatiei;

e)      influenta fiecarei inaltimi sau punct important din teren a caror aparare ofera avantaje in indeplinirea misiunii.

(5) In urma analizei fortelor proprii rezulta:

a)adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont de faptul ca in lupta in munti nu se pot adopta dispozitive standard, sprijinul prin foc este greu prin trageri prin ochire directa cu artileria sau trageri peste creasta cu aruncatoarele de coordonat, fiind efectuat;

b)      structura fortei este influentata de caracteristicile terenului, subunitatile trebuie adesea sa duca independent actiuni de lupta indelungate;

c)subunitatile batalionului care actioneaza independent isi constituie rezerva proprie, deoarece constituirea unei rezerve centrale poate duce la timpi de reactie prea mari a acesteia.

Art.823. - (1) La planificarea operatiilor ofensive in munti se constituie grupari de forte independente, care actioneaza pe directii independent, avand o rezerva centralizata, in masura sa fie deplasata rapid, misiune pentru care fortele aeromobile sunt cele mai indicate.

(2) In urma analizei fortelor proprii rezulta urmatoarele:

a)planurile trebuie sa se bazeze pe cucerirea cotelor de teren dominante ca obiectiv si se vor depune toate eforturile pentru ocuparea unor pozitii avantajoase pentru observare;

b)      din cauza naturii luptei desfasurate in zonele montane, se pune un accent deosebit pe initiativa comandantilor de subunitati;

c)numarul mic al comunicatiilor impune restrictii asupra folosirii blindatelor si a altor vehicule si le fac vulnerabile;

d)     doar infanteria debarcata poate cuceri si mentine cota dominanta care domina caile de acces, dar sprijinul prin foc al aruncatoarelor sau al elicopterelor creste eficienta actiunilor infanteriei;

e)este necesara cresterea mobilitatii in zonele greu accesibile prin repararea sau construirea de axe pentru deplasare;

f) trebuie acordata o atentie deosebita cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului in zonele greu accesibile si sprijinul prin foc al subunitatilor care executa misiuni izolat iar sprijinul artileriei sau aruncatoarelor nu se poate realiza;

g)      la planificarea sprijinului aerian se tine cont de faptul ca mijloacele aeriene nu pot executa misiuni pe timp nefavorabil datorita fenomenelor naturale asociate, curenti puternici, ceata etc.

(3) La analiza timpului la dispozitie se calculeaza influenta mediului montan asupra timpului alocat pregatirii luptei, si realizarea sincronizarii cu actiunile aviatiei.

Art.824. - Comunicatiile fir si radio pe unde ultrascurte pe timpul ducerii operatiilor in mediul montan sunt ingreunate datorita terenului si este necesara si folosirea altor mijloace de comunicare, semne, semnale, agenti de legatura etc.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.825. - Punctele importante ale zonei de munte ce pot constitui obiective pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt: inaltimi dominante; zone fortificate; creasta principala; localitati; defileuri; trecatori; principalele cai de comunicatie.

Art.826. - (1) Apararea este mai statica si este caracterizata printr-un numar de actiuni executate izolat pentru apararea cotelor care permit controlul crestei principale.

(2) Avantajele pe care terenul la ofera, permit apararea unei zone mai intinse decat in mod obisnuit, dar este greu pentru aparator sa modifice locul atacului principal si sa canalizeze inamicul pe o anumita directie.

Art.827. - (1) Actiunile de intarziere pot fi organizate si conduse in conditii optime intrucat inamicul dispune de un numar limitat de cai de comunicatii.

(2) Caile de retragere se ocupa si se mentin cu fermitate.

Art.828. - Actiunile ofensive trebuie sa evite atacarea frontala a inamicului si sa obtina accesul la comunicatii prin manevre.

Art.829. - (1) Impracticabilitatea sau accesibilitatea limitata a terenului in afara comunicatiilor pentru mijloacele tehnice ingreuneaza sau nu permite desfasurarea si manevra mijloacelor blindate, a celor de sprijin prin foc, de geniu sau de aparare NBC, a mijloacelor de sprijin logistic; acestea sprijina sau insotesc fortele luptatoare pana pe aliniamentele sau in raioanele unde caracteristicile tehnice le permit, ulterior se regrupeaza pe subunitati, se retrag si se deplaseaza pe alte directii, unde conditiile terenului permit interventia lor.

(2) Tancurile si masinile blindate sprijina prin foc actiunile subunitatilor de infanterie dinapoia fortelor din primul val, de pe loc si dupa executarea salturilor pe aliniamente favorabile; ele sunt folosite limitat, pe spatii si fronturi reduse; uneori nu se poate beneficia de sprijinul lor, subunitatile de infanterie actionand numai pe jos si independent.

Art.830. - (1) Frecventa si intensitatea mare a vanturilor duce la accentuarea efectelor frigului, la ingreunarea deplasarilor fortelor, pune probleme deosebite asupra realizarii adapostirii si protectiei personalului si executarii focului cu toate categoriile de armament.

(2) Compartimentarea accentuata a terenului determina ducerea actiunilor militare pe directii, in lungul crestelor, vailor si pe platouri, limiteaza desfasurarea fortelor si manevra lor de pe o directie pe alta; actiunile in afara acestor directii au caracter limitat, temporar si se duc, de regula, cu forte reduse.

(3) Actiunile de lupta duse pe directii determina, de regula, marirea intervalelor dintre subunitati si unitati si existenta flancurilor descoperite.

(4) Ca urmare a directiilor de actiune putin dezvoltate, concentrarea fortelor si mijloacelor uneori se face pe fronturi mici.

(5) Framantarea puternica a terenului, cu vai adanci, pante abrupte, greu accesibile ofera aliniamente naturale puternice si posibilitatea executarii focului de flanc, incrucisat, etajat si pumnal, insa ingreuiaza observarea, manevra de foc, forte si mijloace, executarea lucrarilor genistice, precum si cooperarea.

(6) Existenta unor acoperiri pe suprafete intinse, a cailor de acces ascunse si spatiilor moarte, usureaza mascarea si dispunerea fortelor, executarea manevrei si realizarea surprinderii si favorizeaza actiunile indraznete duse chiar cu subunitati mici, in flancul si spatele inamicului, dar creeaza o serie de servituti in organizarea observarii si a sistemului de foc cu toate categoriile de armament.

Art.831. - Pentru ducerea operatiilor in teren muntos-impadurit se folosesc tacticile, tehnicile si procedurile din F.T./V.M.-2, Manualul pentru lupta al batalionului de vanatori de munte.

4. Sprijinul logistic

Art.832. - (1) SLOG se executa cu conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manualului, cu unele restrictii din cauza dificultatilor de mediu, a lipsei probabile de resurse locale si a vulnerabilitatii drumurilor de aprovizionare.

(2) Factorii care influenteaza sprijinul logistic al luptei sunt:

a)      numarul si capacitatea drumurilor, cailor ferate si a altor categorii de vehicule SLOG;

b)      siguranta cailor de comunicatie fata de atacurile din aer;

c)      norme de consum mai mari;

d)     necesitatea crearii stocurilor suplimentare la nivelul batalionului, iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace SLOG de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie necesare si specifice zonei muntoase in functie de anotimp;

e)      masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, carburanti-lubrifianti si hrana/ratii de lupta, care se completeaza conform tipului de efort depus cu lipide si glucide;

f)       aprovizionarea batalionului cu materiale specifice unitatilor de vanatori de munte;

g)      atunci cand operatiile sunt sustinute de elicoptere si cai port-samar - rechizitionati sau ai vanatorilor de munte - la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu acestia de la Pct.Apv./Cp. din zonele greu accesibile;

h)      planificarea MEDEVAC din zonele greu accesibile se executa pe jos/ schiuri sau cu elicoptere;

i)        incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in zonele abrupte si greu accesibile, cu urcusuri continue, cu modificari bruste si mari de temperatura;

j)        marirea stocurilor de vaccinuri si ser antiviperin.

SECTIUNEA a 3- a

Operatii pe cursuri de apa si canale

1. Caracteristicile zonei

Art.833. - (1) Canalele si cursurile de apa mari se constituie in obstacole puternice pentru atacator si aliniamente tari pentru aparator.

(2) Lucrarile de hidroamelioratii cresc valoarea tactica a acestor obstacole naturale prin realizarea unor adancimi constante si relativ mari, care nu permit desfasurarea operatiilor, in special a celor cu mijloace blindate.

(3) Caracteristicile de obstacol ale apelor si canalelor sunt:

a)      apele sunt de obicei obstacole dupa distrugerea trecerilor fixe peste acestea;

b)      ocolirile nu sunt, de obicei, posibile;

c)      necesitatea executarii trecerilor peste cursurile de apa este previzibila;

d)     barcile de asalt si transportoarele amfibii blindate pot traversa fara sprijin de geniu;

e)      dificultatile privind traversarea se bazeaza pe conditiile meteorologice si de teren.

2. Comanda si controlul

Art.834. - Pe timpul planificarii operatiilor in zonele cu canale si cursuri de apa, comandantul de batalion trebuie sa analizeze atent in functie de cerintele operatiei fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

Art.835. - (1) Comanda si controlul; se impune organizarea unei conduceri clare, care planifica si executa un plan de trecere simplu dar complet peste un curs de apa.

(2) De la statul major coordonator, se obtin datele, de catre comanda batalionului, care permit o organizare flexibila si cea mai buna folosire a resurselor la dispozitie, pentru a reactiona la orice schimbare survenita in fluxul de trecere si in situatia tactica.

(3) La nivelul statului major ce coordoneaza trecerea, se planifica si organizeaza controlul; operatiile pe care le executa sunt:

a)      organizarea controlului trecerii cu responsabilitati clar definite;

b)      organizarea controlului deplasarilor;

c)      comanda si controlul retelei de comunicatii.

(4) In ofensiva, la traversarea unui curs de apa/canal in urma analizei factorilor MIFT-TC rezulta:

a)care este locul si rolul batalionului conform planului de traversare si organizarii fortei pentru traversare;

b)      daca este in masura cu echipamentele din inzestrare sa execute misiuni in zona de responsabilitate stabilita;

c)ce echipamente de trecere si subunitati de geniu trebuie atasate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunea;

d)     sistemul de obstacole create de inamic pe malul si pe cursul de apa;

e)caracteristicile canalului sau a cursului de apa in care se desfasoara operatia;

f) trecerile permanente si starea acestora;

g)      situatia meteorologica si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada;

h)      care sunt punctele importante din terenul din proximitatea sau de pe malul cursului de apa a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti;

i)        alegerea celei mai potrivite structuri de forte pentru indeplinirea misiunii batalionului;

j)        modul de intocmire a planului de traversare al batalionului;

k)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, de trecere, fortare sau aparare a cursurilor de apa;

l)        acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului pe celalalt mal ca forta aeromobila.

(5) Planul - extras de traversare al batalionului, are la baza planul esalonului superior si cuprinde:

a)      situatia tactica;

b)      intentiile comandantului batalionului;

c)      protectia, asigurarea securitatii si reactia la atacurile si masurile inamice pentru interzicerea traversarii;

d)     stabilirea punctelor de trecere, a punctelor alternative de trecere, si cailor de comunicatie la/de la ele;

e)      gruparea si misiunile genistilor;

f)       planul privind controlul deplasarilor, punctele de control a deplasarilor si zonelor de asteptare;

g)      graficul traversarii batalionului, cu un orar al trecerii acestuia si prioritatile de trecere in cadrul batalionului;

h)      restrictii privind capacitatea, viteza, si categoria incarcaturilor;

i)        denumirea conventionala a fiecarui punct de trecere.

(6) La analiza timpului la dispozitie se calculeaza capabilitatile batalionului de a se incadra in timpul alocat pregatirii luptei si coordonarii actiunilor de traversare si ocupare a capului de pod in functie de graficul de timp stabilit.

Art.836. - La apararea pe un curs de apa se tine cont de urmatoarele considerente:

a)      cursurile de apa  si canalele se constituie in obstacole puternice sau in aliniamente naturale puternic intarite, care acorda un avantaj celui care se apara;

b)      se poate adopta orice procedeu de aparare care poate asigura mentinerea malului propriu;

c)      punctele de trecere permanente constituie obiective prioritare ale efortului apararii.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.837. - (1) Din punct de vedere militar, cursurile de apa si canalele se constituie in obstacole, care asigura un avantaj celui care se apara.

(2) Punctele importante ale cursurilor de apa si canalelor ce pot constitui obiective de misiune pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt: punctele de trecere permanente; lucrari hidrotehnice; vaduri de trecere; malurile inalte; principalele inaltimi din proximitatea raurilor sau a canalelor.

Art.838. - (1) Operatiile ofensive cu traversarea cursurilor de apa/canal se organizeaza, de regula, de brigada, in trei etape:

a)      etapa de asalt;

b)      etapa de dezvoltare;

c)      etapa de consolidare.

(2) Etapa de asalt are ca obiectiv cucerirea unei pozitii de cealalta parte a obstacolului; aceasta etapa nu este necesara pentru traversarile in afara contactului cu inamicul.

(3) In etapa de dezvoltare are loc extinderea pozitiei intr-un cap de pod, care sa permita dispersarea fortelor si mijloacelor, crearea adancimii zonei de responsabilitate care sa asigure flexibilitate ripostei, in situatia unui contraatac inamic.

(4) Etapa de consolidare asigura stabilirea unei baze sigure in cadrul capului de pod din care sa se declanseze sau sa se continue actiunea generala.

Art.839. - (1) Batalionul de infanterie stabileste un numar dublu de puncte de trecere fata de necesar pentru fluxul de trafic dorit, deoarece desfasurarea operatiei nu permite amenajarea altor puncte daca cele initiale au esuat.

(2) Punctele de trecere se amenajeaza genistic sau trebuie sa indeplineasca natural urmatoarele cerinte:

a)      acoperire impotriva observarii;

b)      cai de comunicatii spre si de la puncte cu capacitate suficienta de transport si incarcare;

c)      zone de asteptare;

d)     spatiul pentru stabilirea unui cap de pod;

e)      pozitii pentru elementele care asigura sprijinul prin foc direct si indirect.

Art.840. - (1) Pe timpul operatiilor ofensive ale brigazii in zonele cu canale si cursuri de apa batalionul se constituie in: forta aflata pe pozitie; esalon de asalt; forta principala; forta de rupere.

(2) Cand este angajat ca forta aflata pe pozitie, batalionul de infanterie, ofera sprijin prin foc si alte feluri de sprijin pentru esalonul de asalt in cursul fortarii.

(3) Esalonul de asalt are misiunea sa cucereasca pozitia dincolo de cursul de apa/canal, prin ocuparea obiectivelor intermediare si sa impiedice observarea terestra si focul direct asupra obstacolului, astfel incat punctele si materialele de trecere sa fie pregatite si utilizate pentru a aduce forta principala si de rupere de cealalta parte a obstacolului cu pierderi minime.

(4) Forta principala asigura realizarea capului de pod, care include ocuparea obiectivelor situate pe aliniamentul capului de pod si consolidarea acestuia.

(5) Forta de rupere este insarcinata cu continuarea operatiei.

Art.841. - Batalionul de infanterie poate fi folosit in operatia aeromobila de constituire a capetelor de pod. Tacticile tehnicile si procedurile folosite in acest caz sunt cele descrise la capitolul operatii aeromobile.

Art.842. - Utilizarea fortelor de sprijin a luptei se realizeaza astfel:

a)sprijinul de artilerie; elementele de artilerie si aruncatoarele sunt situate astfel incat sa poata asigura sprijin continuu in cursul tuturor etapelor de trecere;

b)      misiunea de baza a tuturor acestor sisteme de armament este sa asigure sprijin prin foc fortelor aflate in interiorul capului de pod; de asemenea, acestea trebuie sa mascheze punctele de traversare de cercetarea inamicului si sa foloseasca tragerea de contrabaterie pentru a neutraliza fortele inamice care apara obstacolul;

c)sprijinul aerian este realizarea numai pentru o perioada limitata, a superioritatii aeriene zonale, timpul si stabilirea punctelor de trecere trebuie sa fie atent coordonate cu sprijinul aerian;

d)     sprijinul de aviatie, fortele de elicoptere, au o mare contributie la trecerea obstacolelor si atat elicopterele de atac cat si alte elicoptere sunt folosite pentru a proteja accesul spre obstacol in cursul etapei de asalt; elicopterele de atac asigura comandantul cu sprijin prin foc suplimentar si flexibil;

e)sprijinul apararii antiaeriene este esential, fortele care executa trecerea prezinta o tinta probabila pentru inamic; desi fiecare forta este responsabila pentru propria aparare antiaeriana sunt facute pregatiri speciale pentru punctele de trecere reale si caile de comunicatie catre ele datorita importantei deosebite care o au ele;

f) sprijinul de geniu este generalizat; aproape toate punctele de trecere necesita sprijin de geniu; misiunea principala a genistilor este sa faca posibila trecerea obstacolului de catre forta de realizare a capului de pod; ca sarcina secundara, ei sunt solicitati sa-si pregateasca obstacolele pentru a proteja flancurile fortei care executa trecerea;

g)      razboiul electronic pentru operatiile de trecere se bazeaza initial pe masuri pasive pentru a sustine activitatea de cercetare; pentru a sprijini actiunea principala, sunt folosite bruiajul radio si inducerea in eroare.

4. Sprijinul logistic

Art.843. - (1) SLOG se executa conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manual; comandantul de batalion urmareste completarea tuturor stocurilor la inceperea operatiei, pentru ca in cursul etapei de asalt subunitatile luptatoare si de sprijin a luptei sunt temporar separate de elementele SLOG.

(2) In mod deosebit se are in vedere asigurarea, dupa realizarea capului de pod, a asigurarii fluxului continuu a aprovizionarii cu materiale, in conditiile in care punctele de trecere realizate sunt intens intrebuintate de fortele de rupere si in acelasi timp exista permanent pericolul intreruperii acestuia.

SECTIUNEA a 4- a

Operatii in zone tropicale/desertice

1. Caracteristicile zonei

Art.844. - (1) Cele mai multe regiuni tropicale si subtropicale ale centurii ecuatoriale contin zone desertice unde aversele sunt de 250 mm/an, ploile sunt foarte rare si de obicei torentiale, iar inundatiile si cursurile de apa temporare ce apar in urma acestora sunt foarte periculoase pentru personal si echipamentele din inzestrare.

(2) Zonele limitrofe acestor regiuni prezinta caracteristica zonelor de stepa, cu suprafete intinse de teren deschis, care din punct de vedere al operatiilor militare prezinta caracteristici similare desertului.

Art.845. - (1) Caracteristic acestor regiuni este solul nisipos sau pietros, dunele de nisip alternand cu portiuni de teren pietroase, unele zone fiind inaccesibile altele usor accesibile.

(2) Clima este in general uscata cu mari diferente de temperatura intre zi si noapte pana la 20sC ; temperaturile sunt extreme, cuprinse vara intre 50-70sC si iarna pana la -45sC.

(3) Vanturile din desert pot realiza forta unui uragan, praful si nisipul ridicate de vanturi fac viata aproape insuportabila, deplasarea si intretinerea foarte dificile si limiteaza drastic vizibilitatea.

(4) Sursele de apa sunt situate la marginea acestor zone cu exceptia oazelor, care sunt situate in interiorul zonei desertice.

(5) Flora si fauna sunt slab reprezentate, mai ales prin cactusi si unele specii de reptile si scorpioni; la marginea zonelor desertice se gasesc mai multe specii de animale si plante si chiar copaci.

(6) Zonele populate sunt dispersate pe distante mari si concentrate in jurul surselor de apa; in aceste zone exista putine drumuri si cai ferate.

2. Comanda si controlul

Art.846. - Pe timpul planificarii operatiilor in zonele tropicale/desertice, comandantul organizeaza si conduce lupta similar cu operatiile in zonele temperate.

Art.847. - In aparare se aplica principiile de baza prezentate in CAPITOLUL IV, dar se va acorda o atentie sporita acelor caracteristici ale mediului care au impact si pun mari probleme asupra planificarii apararii:

a)vizibilitatea pe distante mari;

b)      fronturi largite;

c)lipsa unor sectoare de teren usor de aparat;

d)     multitudinea cailor de apropiere;

e)ce echipamente si subunitati trebuie atasate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunea;

f) adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont de posibilitatile de a lupta in conditii desertice ale fortelor proprii, datorita zonei de operatii intinse si imposibilitatii trasarii unor linii de demarcatie;

g)      asumarea de riscuri prin dispunerea avansata a fortelor si actiunea cu o rezerva mobila suficient de mare pentru a contraataca rapid inamicul patruns in dispozitivul propriu;

h)      acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului in zonele in care mijloacele auto nu au acces sau asigurarii SLOG;

i)        influenta luptei din desert asupra psihicului luptatorilor; lupta in desert este istovitoare fizic si mintal, datorita caldurii excesive - aparitia insolatiei, a prafului, a uniformitatii culorii si reliefului, creand senzatia de ireal, halucinant.

Art.848. - (1) In actiunile de intarziere se pune accentul pe recunoasterea oportuna si pe mentinerea in permanenta a contactului cu inamicul, pentru a evita incercuirea.

(2) Datorita distantelor mari si schimbarilor continue a misiunilor, organizarii si dislocarii, trecerea prin dispozitivul fortelor proprii este dificil de coordonat si controlat si se iau masuri suplimentare pentru evitarea fratricidului.

Art.849. - Operatiile ofensive executate in desert necesita:

a)      planificare cuprinzatoare cu folosirea la maximum a datelor despre inamic, care datorita putinelor zone favorabile apararii are, de regula, flancuri descoperite sau mai slab aparate;

b)      manevre indraznete la flancurile vulnerabile ale inamicului;

c)      compensarea vulnerabilitatii datorate lipsei acoperirilor printr-un ritm inalt al ofensivei si realizarea surprinderii.

Art.850. - In urma analizei timpului la dispozitie se calculeaza capabilitatile de actiune in desert ale batalionului; abilitatea de a incadra operatiile in timp si spatiu in zona desertica este una din cele mai importante calitati ale unui comandant, tinand cont de diferentele mari de temperatura existente intre timpul de lumina, zi si cel de vizibilitate redusa, noapte sau furtuni de nisip.

Art.851. - (1) Legatura fir nu este folosita frecvent, exceptand zonele de spate.

(2) Comunicatiile radio sunt principalele mijloace de legatura in actiunile desfasurate in desert, datorita vitezelor de deplasare si distantelor implicate.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.852. - (1) Din punct de vedere militar, controlul zonei desertice este la fel de important ca si folosirea lui ca mijloc de aparare; in prezent, zonele de desert nu mai constituie un obstacol in ducerea actiunilor militare.

(2) Cooperarea stransa intre elementele batalionului si elementele aviatiei de sprijin este hotaratoare, terenul fiind favorabil pentru operatiuni aeroterestre.

(3) Punctele importante ale zonei desertice/tropicale ce pot constitui obiective de misiune pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt: inaltimi dominante cu sol pietros; zonele fortificate; oazele; localitatile; principalele cai de comunicatie.

Art.853. - Modul de actiune este cel prezentat la CAPITOLELE III, IV si V cu modificarile si adaptarile impuse de terenul greu accesibil, unde temperaturile pot varia de la torid la inghet, iar vizibilitatea se poate modifica in scurt timp.

Art.854. - (1) In desert o unitate in ofensiva este mai vulnerabila datorita lipsei acoperirilor, de aceea fortele de cercetare sunt desfasurate mult inainte fata de fortele principale, la fel, siguranta flancului si spatelui sunt foarte importante.

(2) Obiectivele pot include personal, centre de transmisiuni, puncte de aprovizionare, surse de apa si elemente importante ale terenului.

(3) Noaptea poate fi mai avantajoasa pentru executarea actiunilor intrucat intunericul ofera ascunderea actiunilor, temperaturi mai scazute si posibilitatea de a actiona fara a avea superioritatea aeriana.

(4) In operatiile ofensive sunt exploatate intervalele din dispozitivul inamicului.

(5) Portiunile de nisip intarit si cele usor pietrificate faciliteaza o deplasare rapida a automobilelor cu viteza de aproximativ 60 km/h.

(6) Actiunea autovehiculelor in desert este caracterizata de faptul ca se confrunta cu o depunere masiva de praf fin, care in conditiile de ploi abundente, se transforma intr-o crusta solida care se mentine foarte mult timp, aceasta caracteristica reprezentand o sursa de informare privind zona de desfasurare a actiunilor pentru un militar experimentat.

Art.855. - (1) Operatiile de aparare se executa conform principiilor subliniate in CAPITOLUL IV.

(2) Zonele importante pentru aparare sunt:

a)porturile;

b)      instalatiile logistice, drumurile, caile ferate, statiile de pompare a apei, aerodromurile, fantanile;

c)punctele importante din teren; cucerirea terenului insusi nu are relevanta pentru rezultatul final al operatiilor in desert.

(3) Cea mai buna metoda de a distruge inamicul fara a suferi pierderi mari o constituie manevra agresiva la toate nivelurile.

(4) Intrucat largimea zonelor de actiune stanjeneste apararea lineara, se impune realizarea apararii in adancime, cu o rezerva mobila la dispozitie; sunt foarte importante informatiile privind raioanele de concentrare si directiile de inaintare ale inamicului.

Art.856. - (1) Operatiile de intarziere sunt executate conform principiilor prezentate in CAPITOLUL V.

(2) In operatiile de intarziere, campurile de tragere permit angajarea la distanta maxima de tragere a sistemelor de armament cu tragere prin ochire directa si apoi ruperea luptei inainte ca inamicul sa poata sa se apropie de pozitiile aparatorului, totusi, norii de praf ridicati de fortele care se deplaseaza pot fi folositi pentru ruperea luptei sub acoperirea fumului si intunericului; chiar si o furtuna de nisip poate fi folosita in acest scop.

(3) Artileria de camp, avioanele si elicopterele de atac sunt folosite sa se deplaseze rapid catre pozitia urmatoare.

(4) Problemele referitoare la deplasarea precisa si posibilitatea inamicului de a se apropia dintr-o directie neasteptata, impun acordarea unei atentii deosebite comunicatiilor, identificarii autovehiculelor, drumurilor si coordonarii deplasarii cat mai exacte.

Art.857. - (1) Cerintele de sprijin prin foc nu sunt diferite de cele specifice in alte conditii.

(2) Batalionul care actioneaza in desert se bazeaza in special pe sprijinul aerian, datorita razei mari de actiune in desert.

(3) Corectarea tragerii este in schimb mai dificila decat in alte medii.

(4) Asigurarea sprijinului de artilerie necesita flexibilitate maxima la toate nivelurile, plutoanele pot actiona independent, pentru a asigura foc subunitatilor sprijinite, piesele artileriei terestre trebuie sa fie la fel de mobile ca forta pe care o sustin iar echipajele sunt foarte bine instruite in tragerea prin ochire directa pentru apararea pozitiei de tragere; descoperirea si determinarea coordonatelor obiectivelor sunt dificile din cauza lipsei reperelor, majoritatea corectiilor sunt facute de observatorii de la sol, dar observatorii aerieni sunt mult mai eficienti; deoarece conditiile atmosferice se schimba rapid si corectiile atmosferice trebuie sa fie frecvent recalculate.

(5) Sprijinul aerian nemijlocit este cel mai important in actiunile de lupta desfasurate in desert din cauza lipsei acoperirilor, zonelor de operatii relativ intinse si mobilitatii fortelor folosite de fiecare parte; sunt usor de localizat obiectivele pentru ca observarea este de obicei superioara celei efectuate in zonele cu climat temperat iar deplasarea terestra este mai vizibila.

(6) Apararea antiaeriana; zonele intinse de actiune si vizibilitate buna sunt ideale pentru actiuni aeriene, fortele luptatoare in desert sunt intarite mai mult cu sisteme de aparare antiaeriana destinate, de regula, pentru apararea fortei; datorita probabilitatii mari a atacurilor aeriene comandantul batalionului trebuie sa analizeze foarte atent orice deplasare in afara umbrelei de protectie antiaeriana.

(7) Operatiile de geniu in desert sunt similare cu cele din zonele temperate, desi exista mai putine obstacole naturale care trebuie trecute; genistii indeplinesc:

a)      misiuni de lupta, asigura mobilitatea si contramobilitatea actiunilor;

b)      misiuni de constructie si protectie, aceste misiuni includ construirea de drumuri si instalatii logistice, de fortificatii de campanie, piste de decolare si aterizare pentru elicoptere;

c)      misiuni de sprijin, acestea includ cercetarea, descoperirea si daca este necesar distrugerea rezervelor de apa, ceea ce are ca rezultat, reducerea eficientei inamicului pana acolo ca devine incapabil sa continue actiunile militare;

d)     alte misiuni, ca ridicarile topografice etc.

(8) Principiile de intrebuintare a razboiului electronic raman aceleasi, dar prezinta o importanta specifica in desert din urmatoarele motive:

a)transmisiile prin radio constituie cel mai important mijloc de comunicatie, in schimb este dificila montarea antenelor;

b)      este necesara folosirea releelor aeriene sau terestre in cursul perioadelor foarte calde ale zilei, deoarece undele VHF (FM) pot avea raza de actiune diminuata cu pana la 50 %.

4. Sprijinul logistic

Art.858. - (1) SLOG se executa cu conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manualul cu urmatoarele deosebiri:

a)      stabilirea normelor de consum marite datorita distantelor mari intre subunitati si sursele de aprovizionare;

b)      principiul aprovizionarii este ca fiecare vehicul sa aiba asigurate rezerve de alimente pentru 2-3 zile si suficienta apa pentru consumul zilnic al echipajului;

c)      se creeaza stocuri suplimentare la nivelul batalionului, stocuri impuse de particularitatile zonei, ca de exemplu apa, lichide speciale pentru functionarea autovehiculelor iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace SLOG de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie;

d)     se iau masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, statii radio, mijloace de navigatie terestra, carburanti-lubrifianti, hrana/ratii de lupta;

e)      la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu elicoptere sau la Pct.Apv./Cp. din zonele indepartate/greu accesibile;

f)       planificarea MEDEVAC din zonele greu accesibile se executa cu elicoptere;

g)      incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in conditiile unei clime calde si uscate.

(2) In realizarea sprijinului medical se tine seama de masurile de salubrizare ale mediului, atunci cand se planifica sprijinul medical sunt luati in calcul urmatorii factori:

a)      zonele intinse si dispersarea crescuta a fortelor maresc timpul de evacuare a ranitilor cu ajutorul vehiculelor, de aceea, pentru acest tip de misiune, se cauta folosirea resurselor aeriene;

b)      pericolul de imbolnavire din cauza temperaturilor ridicate este mai mare decat in zonele temperate;

c)      ranitii si bolnavii trebuie imediat evacuati;

d)     pentru tratarea corespunzatoare a pacientilor, toate formatiunile de tratament medical trebuie sa aiba rezerve suplimentare de apa.

SECTIUNEA a 5- a

Operatii in zone polare si cu temperaturi scazute

1. Caracteristicile principale ale zonei

Art.859. - (1) Conditiile meteorologice sunt imprevizibile si instabile, cu vanturi puternice care isi pot schimba directia si forta, devenind adevarate uragane in cateva minute.

(2) Zilele sunt lungi vara iar noptile lungi iarna.

(3) Vanturile puternice sporesc efectul frigului si pot reduce serios vizibilitatea.

(4) In aceste zone, intr-o singura zi se pot succeda vanturi puternice, ploi urmate de soare, ceata, precum si perioade in care vizibilitatea alterneaza intre claritate si lipsa acesteia.

(5) Rezervele locale disponibile sunt extrem de limitate din cauza lipsei de asezari.

(6) Apar efecte de dezorganizare exercitate asupra comunicatiilor de catre fenomene naturale, cum sunt efectele aurorei boreale cu atmosfera statica.

(7) Apar degradarea si eficacitatea redusa a vehiculelor, armamentului si tehnicii, in special a bateriilor, motoarelor, produselor, petroliere si lubrifiantilor.

(8) Reteaua de drumuri este inexistenta.

(9) Relieful este accidentat cu diferente nete de inaltime si zone intinse acoperite cu gheata si zapada.

2. Comanda si controlul

Art.860. - (1) Pe timpul planificarii operatiilor in zonele cu temperaturi foarte scazute trebuie sa se tina cont de conditiile polare, care fac operatiile foarte dificile de planificat si executat.

(2) Elementul esential in desfasurarea operatiei in acest mediu consta in supravietuirea batalionului si traiul in conditiile cu temperaturi scazute care implica o instruire, echipamente si tehnica de lupta adecvate.

(3) Planificarea operatiilor de aparare si intarziere se face conform CAPITOLELOR IV si V, dar se au in vedere particularitatile zonei, precum si un timp limitat in care se pot duce actiuni afara din adaposturi.

(4) Urmatorii factori pot determina succesul in lupta:

a)      ce echipamente specifice si subunitati trebuie atasate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunea;

b)      clima zonei in care se desfasoara operatia si modul cum influenteaza actiunile proprii si ale inamicului;

c)      caile de comunicatii si starea acestora;

d)     situatia meteorologica si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada, tinand cont ca se pot modifica foarte rapid;

e)      restrictiile serioase generate de frigul accentuat, vanturile puternice si furtuni;

f)       punctele importante din teren a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti;

g)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont  de realitatea inconjuratoare si de faptul ca o data amplasate fortele, sunt foarte greu de redislocat.

Art.861. - (1) Operatia ofensiva se planifica conform CAPITOLELOR II si III, avandu-se in vedere urmatorii factori care pot asigura succesul:

a)      manevra este foarte limitata de dificultatile vremii si ale terenului;

b)      datorita dispozitivelor dispersate, zonele de spate si flancurile au protectie scazuta si prezinta oportunitati excelente de izolare sau invaluire;

c)      organizarea foarte atenta a graficului misiunilor tinand cont de faptul ca uneori nu se pot organiza misiuni cu durate mai lungi de cateva ore, datorita temperaturilor scazute si vanturilor puternice;

d)     cresterea mobilitatii in zonele greu accesibile prin construirea de rute de comunicatii;

e)      acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului in zonele greu accesibile si sprijinul prin foc al subunitatilor care executa misiuni izolat iar sprijinul artileriei sau aruncatoarelor nu se poate realiza;

f)       necesitatea absoluta pentru adapostirea personalului si echipamentelor;

g)      la planificarea sprijinului aerian se tine cont de faptul ca mijloacele aeriene nu pot executa misiuni pe timp nefavorabil datorita fenomenelor naturale asociate, vant puternic, ceata etc.;

h)      influenta mediului asupra psihicului luptatorilor; lupta, la temperaturi joase si in conditiile albului zapezii, este istovitoare fizic si mintal, creand asa numita "boala a zapezii".

(2) La analiza timpului la dispozitie se are in vedere ducerea operatiilor in conditiile impuse de temperaturile joase cat si realizarii unei puteri de lupta optime in punctele importante si in momentele decisive, avand sau nu sprijinul aviatiei, tinand cont de faptul ca fiecare misiune necesita mult timp pentru executare, iar alocarea acestuia se face prin planificare.

Art.862. - Comunicatiile fir si radio pe unde ultrascurte pe timpul ducerii operatiilor in mediul polar sunt ingreunate sau pot fi chiar intrerupte datorita furtunilor magnetice, aurorei boreale si tulburarilor ionosferice si scaderii capacitatii acumulatorilor fiind necesara completarea cu alte mijloace de comunicare, agenti de legatura, care sunt ingreunate la randul lor de dispersarea mare a fortelor si de dificultatea deplasarii in teren.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.863. - Desfasurarea operatiilor in aceste zone este ingreunata in primul rand de conditiile de trai pe care mediul inconjurator le impune luptatorului si greutate in exploatarea tehnicii.

Art.864. - (1) Operatiile de aparare sunt dificile, batalionul aflat in aparare nu-si poate mentine mobilitatea, astfel ca subunitatile sunt obligate sa lupte din pozitiile lor initiale, pregatite pentru supravietuire, executand apararea de pe pozitii izolate, cea ce impune desfasurarea punctelor de observare pentru a supraveghea intervalele dintre pozitii si pentru a semnaliza aparitia elementelor inamice, care sa impuna actiunea de desfasurare a rezervelor; dificultatile de mobilitate si timpul de reactie incetinit conduc la descentralizarea rezervelor.

(2) Pe timpul operatiilor de intarziere se aplica metodele obisnuite, dar se pun accente specifice pregatirii dinainte ale oricaror pozitii planificate si pe deplasarea spre spate; in timpul dezangajarii, fortele trebuie sa distruga orice adapost abandonat, care altfel ar putea fi folosit de inamic.

(3) In executarea operatiilor ofensive se au in vedere perioadele scurte de lumina naturala in conditiile iernii polare, de aceea deplasarea se face mai mult in conditii de vizibilitate redusa, aceasta fiind mai degraba regula, decat exceptie si se aplica urmatoarele:

a)      pentru realizarea surprinderii sunt folosite incercuirea, infiltrarea si intervalele dintre pozitiile inamice;

b)      actiunile aeromobile sunt foarte mult apreciate pentru rapiditatea si eficienta lor;

c)      dupa ocuparea unui obiectiv, acesta trebuie imediat consolidat; fortele de asalt debarcate sunt epuizate sau infierbantate si transpirate datorita executarii atacului si trebuie luate masuri, pentru a impiedica pierderile provocate de efectul ulterior al temperaturilor scazute.

Art.865. - (1) Influentele zonelor polare se reflecta si in operatiile de sprijin.

(2) Artileria si aruncatoarele; loviturile pieselor de artilerie si aruncatoarelor sunt mai putin eficiente in conditii polare, cu temperaturi scazute, din cauza efectului de neutralizare a zapezii adanci si noroiului, de aceea, sunt folosite metodele de programare a exploziilor la suprafata terenului; totodata pozitiile de tragere ale artileriei sunt vulnerabile datorita gradului de acoperire scazut.

(3) Sprijinul aerian ofensiv este foarte eficient datorita lipsei acoperirii fortelor inamice; distrugerea sistemului de aprovizionare al acestora poate avea efecte catastrofale.

(4) Elicopterele actioneaza in conditii de vreme rea si vizibilitate redusa mai bine decat avioanele, terenurile de aterizare ale elicopterelor sunt pregatite si curatate mult mai usor decat pistele de decolare si aterizare, misiunile posibile includ:

a)      deplasarea pieselor de artilerie, a munitiei si armamentului de aparare antiaeriana;

b)      evacuarea ranitilor;

c)      transportul fortelor pe calea aerului;

d)     amplasarea statiilor de retransmisie;

e)      deplasarea genistilor, a echipelor care executa minarea si distrugerea;

f)       reaprovizionarea urgenta;

g)      cercetarea.

(5) Apararea antiaeriana trebuie intensificata datorita lipsei de acoperire si mascarii.

(6) Sprijinul de geniu este extrem de important pentru ca rigorile temperaturilor extrem de scazute plaseaza pe primul loc supravietuirea, impunandu-se construirea de adaposturi, afecteaza deplasarea, creeaza dificultati de realizare a amenajarilor genistice din aparare, precum si probleme pentru plantarea minelor si crearea de obstacole; in timpul dezghetului fortele batalionului se confrunta cu probleme de mobilitate, deoarece gheata de pe drumuri dispare si terenul devine impracticabil din cauza noroiului; vara, campurile de mine plantate in zapada raman descoperite, noroiul inlocuieste fostul teren accesibil si apararea pregatita in cursul iernii devine imposibil de continuat; acesti factori genereaza un efort genistic mare.

4. Sprijinul logistic

Art.866. - SLOG se executa conform CAPITOLULUI XIV, cu urmatoarele deosebiri:

a)      la stabilirea normelor de consum se iau in calcul starea terenului si timpul;

b)      se creeaza stocuri suplimentare la nivelul batalionului, iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace SL de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie;

c)      se iau masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, carburanti-lubrifianti pentru temperaturi scazute, hrana/ratii de lupta;

d)     se executa aprovizionarea batalionului cu materiale specifice mediului polar; mijloacele de comunicatii trebuie sa functioneze sub -40⁰C;

e)      la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu elicoptere sau sanii la Pct.Apv./Cp. din zonele greu accesibile;

f)       planificarea MEDEVAC din zonele greu accesibile se executa pe jos/schiuri sau cu elicoptere;

g)      incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in conditiile specifice zonei.

SECTIUNEA a 6 - a

Operatii in jungla

1. Caracteristicile zonei

Art.867. - (1) Cele mai multe regiuni ecuatoriale contin zone de jungla, unde precipitatiile sunt abundente, care stimuleaza dezvoltarea rapida a vegetatiei.

(2) In jungla exista o mare varietate de vegetatie cu particularitati specifice, stratificata pe inaltimi, pana la 50 m, lucru ce limiteaza vizibilitatea sub 100 m.

(3) Multe din padurile zonei ecuatoriale se gasesc la inaltimi peste 2 000 m.

(4) Clima este umeda, temperaturile medii sunt in jur de 27sC pentru fiecare luna, astfel incat valoarea amplitudinii anuale este extrem de mica.

(5) Precipitatiile anuale sunt mari si pot provoca inumdatii.

(6) Debitul cursurilor de apa este relativ constant si foarte bogat.

(7) Localitatile sunt dispuse de obicei pe malul cursurilor de apa.

(8) Fauna este foarte bine reprezentata, existand o mare varietate de animale erbivore, carnivore si pasari.

2. Comanda si controlul

Art.868. - (1) Pe timpul planificarii operatiilor in jungla, comandantul de batalion trebuie sa analizeze atent in functie de cerintele operatiei fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

(2) In urma analizei misiunii rezulta:

a)      care este misiunea batalionului, conform intentiilor comandantului esalonului superior;

b)      daca este in masura, cu forta umana si echipamentele din inzestrare sa execute misiuni in zona de responsabilitate stabilita sau daca nu cu ce trebuie completate.

(3) In urma analizei inamicului rezulta:

a)      datele cunoscute despre valoare, intentie si compunere, daca are experienta de a duce actiuni de lupta in acest mediu specific;

b)      cursurile de actiune cele mai probabile, tinand cont de teren, mediu si de obiectivele probabile;

c)      prin ce modalitati de a opera s-a manifestat in confruntarile anterioare, particularitatile unor operatii ale acestuia care au avut succes.

(4) In urma analizei terenului rezulta:

a)      caracteristicile de relief si clima ale zonei in care se desfasoara operatia si cum pot influenta operatiile in pregatire sau in curs de desfasurare;

b)      caile de comunicatii si starea acestora, cum influenteaza operatiile ofensive sau defensive, in mod special operatiile de aprovizionare;

c)      situatia meteorologica si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada;

d)     care sunt punctele importante din teren a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti;

e)      conturarea pericolelor la care se pot expune fortelor proprii si masuri de contracarare a acestora in scopul mentinerii puterii de lupta.

(5) In urma analizei fortelor proprii rezulta:

a)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont de lipsa acuta de vizibilitate, imposibilitatea, in majoritatea situatiilor, de intrebuintare a mijloacelor blindate, decat de-a lungul cailor de comunicatii, acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului in zonele greu accesibile;

b)      luarea unor masuri de securitate sporite pentru evitarea surprinderii si a fratricidului;

c)      influenta luptei in jungla asupra psihicului luptatorilor; lupta in jungla este istovitoare fizic si mintal, succesul in lupta vine dupa parcurgerea unor zone in singuratate, avand permanent frica necunoscutului ce apare la fiecare pas.

(6) La analiza timpului la dispozitie, se calculeaza capabilitatile batalionului de a se incadra in timpul alocat pregatirii si ducerii luptei, luandu-se in calcul fenomenele meteorologice capricioase, ploi torentiale cu revarsari ale raurilor, alunecarile frecvente de teren, care pot duce la imposibilitatea deplasarii.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.869 - (1) Din punct de vedere militar, operatiile duse in jungla necesita planuri tactice flexibile, care sa poata fi adaptate rapid la noua situatie, fara a compromite scopul general al misiunii.

(2) Punctele importante ale junglei ce pot constitui obiective de misiune pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt: inaltimi dominante; asezarile umane; caile de comunicatie, in care intra si cursurile raurilor navigabile; punctele obligate de trecere de pe caile de comunicatie; zonele de jungla defrisate, necesare aterizarii elicopterelor sau chiar avioanelor, dupa o usoara amenajare.

Art.870. - (1) Tacticile, tehnicile si procedurile trebuie sa fie modificate si adaptate la conditiile de jungla.

(2) Caracteristic actiunilor in jungla sunt patrularile si actiunile pe subunitati mici, fara sprijin prin foc al artileriei batalionului, datorita vizibilitatii reduse si a terenului.

(3) Actiunea vehiculelor in jungla este caracterizata de faptul ca se confrunta cu o mare varietate de cai de comunicatie, unele usor accesibile, altele greu accesibile, iar o parte a junglei este inaccesibila vehiculelor; acestea vor fi dotate cu mijloace specifice de marire a capacitatii de trecere.

4. Sprijinul logistic

Art.871. - SLOG se executa cu conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manual, cu urmatoarele deosebiri:

a)      la stabilirea normelor de consum se iau in calcul starea terenului, conditiile meteorologice si durata in timp a operatiilor;

b)      se creeaza stocuri suplimentare la nivelul batalionului, iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace SLOG de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie;

c)      se iau masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, carburanti-lubrifianti, hrana/ratii de lupta;

d)     la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu elicoptere sau cu avioanele de transport, care pot parasuta  sau lansa prin extractie la Pct.Apv./ Cp. sau chiar direct subunitatilor luptatoare aflate in zonele greu accesibile;

e)      MEDEVAC din zonele greu accesibile se executa cu elicopterele;

f)       incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in conditiile unei clime calde si umede;

g)      se maresc stocurile de vaccinuri si seruri impotriva muscaturilor animalelor veninoase;

h)      se doteaza militarii cu mijloace de aparare impotriva animalelor salbatice.

SECTIUNEA a 7- a

Operatiile in localitati sau zone/platforme industriale

1. Caracteristicile tactice ale localitatilor

Art.872. - (1) Zonele construite sunt, de regula, centre ale retelelor de drumuri si datorita necesitatii folosirii acestora ca axe pentru deplasarea fortelor si linii de comunicatii este necesar controlul asupra acestora; ele includ obiective de interes din punct de vedere economic si politic, precum si populatie civila in numar mare.

(2) Constructiile sunt de o mare varietate din punct de vedere al rezistentei la explozii, suprafata de dispunere, inaltime etc., dar toate ofera aceleasi caracteristici operatiilor duse in aceste zone:

a)campuri limitate de foc si de observare;

b)      protectie, acoperire si mascare pentru forte si tehnica, ce mareste dificultatea de apreciere a fortei;

c)posibilitati reduse de manevra si crescute pentru infiltrare si ocolire;

d)     impune lupta apropiata;

e)dificultati de comanda, control si comunicatii;

f) consum ridicat de munitii si materiale;

g)      lupta pe trei nivele, la nivelul strazii, pe acoperisul cladirilor si in cladiri si in subsoluri, canale si pasaje subterane;

h)      prezente populatiei civile ce limiteaza actiunile militare, in conformitate cu protocolul de la Geneva.

Art.873. - (1) Indiferent de tipul de operatie, lupta in localitate necesita un consum mare de forte si resurse, in special de subunitati de infanterie.

(2) Daca localitatile sunt aparate este de preferat incercuirea sau ocolirea zonei, in locul cuceririi acesteia, lucru ce necesita timp si forte mari.

(3) O zona construita care poate fi usor ocolita are valoare scazuta pentru aparator, dar poate fi folosita pentru actiuni de canalizare a inamicului.

2. Comanda si controlul

Art.874. - (1) Pe timpul planificarii operatiilor in localitate sau zone cu constructii, comandantul de batalion analizeaza atent, in functie de cerintele operatiei, fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

(2) In timp ce aparatorul incearca sa atraga atacatorul in zona aparata, atacatorul decide cum sa faca fata situatiei alegand din cele trei optiuni posibile:

a)      atacarea pozitiei;

b)      neutralizarea fortelor inamice ale aparatorului din zona construita a localitatii;

c)      izolarea si ocolirea localitatii folosind fortele din esalonul doi pentru a capturarea fortelor inamice si  eliberarea zonei.

Art.875. - (1) Apararea in zonele construite este organizata in formele caracteristice din teren si cladirile care ofera siguranta apararii si asigura deplasarea cu usurinta a aparatorului.

(2) Apararea se organizeaza pe o cat mai mare adancime.

(3) Infanteria este planificata sa lupte, de regula, debarcata, in grupuri mici, intarita cu forte de geniu si blindate.

(4) Punctele de sprijin reciproc pe linia de contact, se retrag sau se schimba cand ele nu mai pot influenta lupta.

(5) Punctele fortificate de sprijin reciproc din adancime se constituite numai la nivelele inferioare ale cladirilor.

(6) Rezerva subunitatilor acopera intervalele.

(7) Rezerva batalionului este mobila si dispusa central.

(8) Alegerea limitei dinainte a apararii este influentata de tipul si numarul fortelor disponibile, precum si de marimea zonei construite ce trebuie aparata, aceasta nu trebuie sa apara inamicului ca o linie clar definita asupra careia el sa-si poata concentra sprijinul prin foc si daca este posibil, sa fie situata astfel incat sa impiedice intrarea nestingherita a inamicului pe la marginile zonei si folosirea de catre acesta a acoperirilor oferite de cladiri pentru a-si desfasura fortele.

(9) Responsabilitatile zonei impune ca:

a)      apararea sa fie coordonata pentru a impiedica incercuirea si patrunderea; sunt adoptate masuri pentru a mentine supravegherea asupra intregii zone si pentru a trece la aparare in cel mai scurt timp, pe orice directie;

b)      in zone construite, unde problema perimetrului mare al zonei de aparare este agravata de sectoarele de tragere limitate, apararea se concentreaza numai asupra zonelor importante; in aceste zone apararea este bazata pe puncte autonome de aparare, fortificate, in jurul carora actioneaza elementele mobile.

(10) Punctele fortificate; cladirile sau grupurile de cladiri care sunt construite solid si bine asezate pentru aparare, sunt folosite ca puncte fortificate; acestea sunt integrate in apararea generala si pregatite pentru o rezistenta continua chiar cand sunt ocolite sau izolate.

(11) Pregatirea obstacolelor genereaza necesitati mari privind resursele genistice; blocurile de locuinte si cladirile mari sunt folosite ca obstacole pentru inamic prin imbunatatirea efectului lor de canalizare a actiunilor inamicului, care sunt imbunatatite folosind materiale locale, sarma ghimpata, gropile si dale sau borduri pentru blocarea soselelor in vederea crearii obstacolelor; planul obstacolelor trebuie atent coordonat si transmis la toate subunitatile, altfel capacitatea de deplasare rapida a aparatorului, bazata pe cunoasterea terenului, ar avea de suferit de pe urma acestuia.

(12) Surprinderea; este efectul de descurajare asupra inamicului prin plasarea minelor capcana in cladiri, a incarcaturilor cu explozie intarziata si a obstacolelor care pot contribui la succesul apararii.

(13) Actiunea agresiva se realizeaza prin planificarea unor patrulari active, raiduri si ambuscade, ce au un rol important in realizarea surprinderii, dezorganizarii atacului si infiltrarea in zonele din spate pe care inamicul le-a curatat, dar nu le-a ocupat.

(14) Contraatacurile; in aceasta situatie, contraatacurile importante necesita planificarea centralizata si executarea descentralizata; la nivel inferior, contraatacurile utilizeaza acoperirea si mascarea oferite de zonele construite, obiectivul subunitatilor este acela de a recastiga terenul dominant, incluzand cladirile pentru a incerca sa respinga inamicul din zona.

Art.876. - (1) Actiunile ofensive desfasurate in zonele construite necesita un numar mare de forte si mult timp.

(2) Planificarea trebuie sa fie bine coordonata, dar executarea este descentralizata. La planificarea operatiilor ofensive se iau in calcul:

a)      simplitatea; datorita dificultatii controlului, planurile sunt realizate simplu si flexibile; este imprudenta planificarea in detaliu cu mult timp inainte si ne crearea posibilitatii ajustarii planurilor, in vederea exploatarii succesului local; ordinele acopera, de regula, intreaga actiune in linii mari si doar prima etapa este elaborata in detaliu; planurile, pentru fiecare etapa urmatoare, sunt elaborate, iar ordinele detaliate emise, numai dupa ce etapa precedenta a fost finalizata;

b)      informatiile privind asezarea orasului si dispunerea aparatorului sunt esentiale; sursele sunt diferite, de la harti, planuri, ghiduri, fotografiile aeriene la cercetarea aeriana si informatiile obtinute de la organele locale, inclusiv fortele teritoriale nationale, localnicii si refugiatii;

c)      obiectivele atacului trebuie planificate astfel incat inaintarea catre tinta finala sa fie realizata printr-o serie de obiective intermediare; acestea asigura baza necesara etapei urmatoare si trebuie sa cuprinda fortele corespunzatoare pentru a preveni recuperarea obiectivelor de catre inamic; selectionarea obiectivului final trebuie sa garanteze faptul ca prin capturarea lui, aparatorul nu mai poate apara zona;

d)     controlul; exercitarea acestuia de comandanti la toate nivelurile este esential, directiile principale de ofensiva, obiectivele, punctele de informare, aliniamentele de coordonare si liniile de despartire sunt de o mare importanta;

e)      ritmul de ofensiva trebuie mentinut zi si noapte, deoarece o scurta pauza permite inamicului sa se regrupeze, sa intervina si sa recastige initiativa locala; in plan se prevede ordinea inaintarii subunitatilor, rezervele sunt planificate sa fie dispuse cat mai inaintat, astfel incat acestea sa poata interveni rapid la situatii neasteptate sau sa exploateze avantajul tactic, modul de aprovizionarea cu munitie si alte materiale de lupta, precum si evacuarea ranitilor.

(3) Infanteria lupta in mod normal debarcata, sprijinita de fortele de geniu si blindate.

Art.877. - (1) Analizei factorilor MIFT-TC se finalizeaza cu o serie de concluzii de mare importanta.

(2) In urma analizei misiunii rezulta:

a)      care este misiunea batalionului, conform intentiilor comandantului esalonului superior, prin ce actiuni specifice ofensivei sau apararii este indeplinita aceasta;

b)      ce echipamente si subunitati trebuie atasate si alocate batalionului pentru a-si indeplini cu succes misiunile;

c)      caracteristicile, limitele si constrangerile impuse de lupta in aceste zone si cum pot fi anihilate sau reduse, atat in aparare cat si in ofensiva.

(3) In urma analizei inamicului rezulta:

a)      datele cunoscute despre valoare, intentie si compunere;

b)      cursurile de actiune cele mai probabile, tinand cont de teren si de obiectivele probabile;

c)      gradul de pregatire pentru aparare a cladirilor si zonele limitrofe ale acestora.

(4) In urma analizei terenului rezulta:

a)      influenta starii cailor de comunicatii asupra operatiilor ofensive sau defensive;

b)      care sunt punctele importante a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti;

c)      cunoasterea detaliata a localitatii si a rezistentei cladirilor, stabilirea cladirilor care ofera cea mai buna protectie;

d)     cunoasterea sistemului de canalizare si a subsolurilor locuintelor, in scopul realizarii manevrei in ascuns.

(5) In urma analizei fortelor proprii rezulta:

a)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri care sa asigure succesul operatiilor in localitate, care au un mare grad de independenta si unde se are in vedere reducerea drastica a pierderilor colaterale, conservarea obiectivelor culturale de mare importanta, iar sprijinul prin foc, in aceste conditii, este greu de coordonat;

b)      coordonarea conducerii actiunilor, atunci cand aceasta coboara catre nivelurile inferioare, grupa/pluton, initiativa in lupta a comandantilor acestor esaloane avand un rol hotarator;

c)      modalitatea de depasire a obstacolelor; capacitatea de deplasare este limitata datorita obstacolelor, daramaturilor sau a vehiculelor distruse/avariate;

d)     modalitatea de realizare a sprijinului prin foc; este dificil de realizat avand in vedere ca observarea este limitata, nu se pot constata  intotdeauna efectele la tinta ale loviturilor, fiind necesar marirea numarului de observatori inaintati;

e)      sistemul de obstacole ce trebuie realizat; construirea sistemelor de obstacole pe strazile largi, usor accesibile care sa asigure controlul zonei si contramobilitatea inamicului sau modalitatea de inlaturare a acestora;

f)       modalitatea de cooperare; se acorda o atentie deosebita cooperarii intre fortele batalionului cu cele de sprijin, atat in aparare cat si in ofensiva;

g)      influenta luptei in localitate asupra psihicului luptatorilor; lupta in localitate este istovitoare fizic si mintal, succesul fiind masurat in metri, cladire dupa cladire.

(6) In urma analizei timpului la dispozitie se calculeaza capabilitatile batalionului de a se incadra in timpul alocat pregatirii luptei si realizarii unei puteri de lupta optime in punctele importante si in momentele decisive; se iau de asemenea in calcul posibilitatea aparitiei unor obstacole puternice, care duc la marirea timpilor actiunii subunitatilor si chiar la blocarea batalionului pentru o perioada lunga de timp.

Art.878. - Comunicatiile fir pe timpul ducerii operatiilor in localitati si zonele cu constructii sunt ingreunate datorita aparitiei daramaturilor si blocajelor si este necesara folosirea preponderenta a comunicatiilor radio sau altor mijloace de comunicare, semne, semnale, agenti de legatura etc.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.879. - Punctele importante din localitatile/zonele cu constructii ce pot constitui obiective pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt:

a)      puncte fortificate, cladiri sau grupuri de cladiri construite solid;

b)      zonele industriale;

c)      cladirile administrative sau guvernamentale;

d)     strazile/bulevardele principale;

e)      pietele, parcurile;

f)       sistemul de canalizare;

g)      caile de rulare a metroului subteran;

h)      cai de comunicatie inspre/dinspre localitate;

i)        canalele sau cursurile de apa, cu punctele obligatorii de trecere.

Art.880. - Impracticabilitatea sau accesibilitatea limitata a localitatii in afara comunicatiilor pentru mijloacele tehnice ingreuiaza sau nu permite desfasurarea si manevra mijloacelor de sprijin prin foc, atat in aparare cat si in ofensiva, acestea sprijina sau insotesc fortele luptatoare pana pe aliniamentele favorabile din afara localitatii de unde executa sprijina prin foc pe obiectivele indicate de comandantii subunitatilor de infanterie.

Art.881. - (1) Operatiile de aparare incep pe caile de acces, ele urmarind interzicerea apropierii inamicului, precum si zadarnicirea incercuirii localitatii sau cuceririi acesteia din miscare; inamicul care incearca sa execute manevra de incercuire a localitatii se nimiceste cu focul tuturor categoriilor de armament, prin focul artileriei si contraatacuri.

(2) In localitate, de regula, apararea se desfasoara pentru mentinerea zonei de responsabilitate, a punctelor de sprijin, cvartalurilor, cladirilor si fiecarui etaj; inamicul care incearca sa patrunda in cladiri folosind forte de asalt se nimiceste cu focul armamentului individual, aruncatoarelor de grenade incendiare, folosind munitiile de geniu, grenadele de mana si prin lupta corp la corp; formatiunile de pompieri, de aparare civila si detasamentele de salvare - evacuare actioneaza pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

(3) Punctele fortificate ofera aliniamente puternice si dau posibilitatea executarii focului de flanc, incrucisat, etajat si pumnal, insa ingreuiaza observarea, manevra de foc, forte si mijloace, precum si cooperarea.

(4) Existenta posibilitatilor de mascare foarte bune, a cailor de acces ascunse si spatiilor moarte, usureaza mascarea si dispunerea fortelor, executarea manevrei si realizarea surprinderii si favorizeaza actiunile indraznete duse cu subunitati mici, in flancul si spatele inamicului, dar creeaza o serie de servituti in organizarea observarii si a sistemului de foc cu toate categoriile de armament.

(5) Contraatacurile se executa cu subunitati de valoare companie si pluton; acestea se pot desfasura fara pregatire de foc sau beneficiind de un sprijin minim prin foc de artilerie, parte din misiunile acestora putand fi suplinite de tancurile, masinile de lupta sau transportoarele amfibii blindate din dispozitivul subunitatilor care contraataca.

(6) Luptei impotriva desantului aerian, a fortelor aeromobile, grupurilor de cercetare-diversiune si elementelor teroriste ale inamicului parasutate/debarcate in interiorul sau in apropierea localitatii i se acorda o atentie deosebita; impotriva acestora pot actiona si fortele speciale, jandarmi, subunitati ale altor elemente ale sistemului national de aparare, stabilindu-se din timp sectoarele de responsabilitate.

Art.882. - (1) Atacul executat asupra zonei unei cladiri este impartit in trei etape, etape care se pot desfasura si simultan; in orice caz, nu trebuie sa existe pauza intre etape, iar subunitatile sa se deplaseze rapid, pentru a adanci infiltrarea inainte ca aparatorul sa poata reactiona; aceste etape sunt: izolarea zonei; asaltul; eliberarea.

(2) Izolarea zonei; scopul actiunii este izolarea zonei prin cucerirea formelor de teren care domina caile de acces; apararea de catre inamic a obstacolelor din teren poate preveni izolarea completa; atacatorul asigura cel putin cucerirea pozitiilor situate in afara zonei din care el poate asigura sprijinul punctului de patrundere, capturarii pozitiilor si executarea raidurilor pentru a dezorganiza apararea punctelor importante.

(3) Asaltul; aceasta etapa consta din inaintarea spre limita dinainte a zonei si cucerirea unor pozitii in constructiile din marginea imediat apropiata; aceasta etapa reduce sau elimina observarea terestra a aparatorului si capacitatea de a dirija focul pe caile de acces; atacatorul foloseste caile de acces mascate din sectoarele cucerite pentru a se apropia de aparator si a incepe curatirea sistematica a zonei; parte aceasta a planului este simpla, cu obiective limitate, fiind necesar controlul atent pentru  mentinerea ritmului de inaintare.

(4) Eliberarea; consta in lupta desfasurata in zona pentru a determina inamicul sa se retraga, in aceasta etapa planificarea este realizata in detaliu pentru a compensa dificultatile de control al executiei; aceasta etapa este caracterizata de actiunile descentralizate ale plutoanelor sau chiar grupelor, adesea intarite cu echipe de distrugere pentru a realiza curatirea metodica a zonelor repartizate; in zonele cu constructii extinse, uneori fiind necesara doar curatirea unui coridor ca loc de trecere prin zona.

Art.883. - In ofensiva tancurile si transportoarele blindate sprijina prin foc actiunile subunitatilor de infanterie dinapoia fortelor din primul val, de pe loc si dupa executarea salturilor pe aliniamente favorabile; ele sunt folosite limitat, de-a lungul strazilor; uneori nu se poate beneficia de sprijinul lor, subunitatile de infanterie actionand numai pe jos si independent.

Art.884. - (1) Compartimentarea accentuata a luptei determina ducerea actiunilor militare pe directii, in lungul strazilor si cladire cu cladire, limiteaza desfasurarea fortelor si manevra lor.

(2) Actiunile de lupta duse in aceste conditii determina reducerea intervalelor dintre subunitati si unitati si consum sporit de forte si resurse.

(3) Ca urmare a directiilor de actiune putin dezvoltate, concentrarea fortelor si mijloacelor se face pe fronturi mici.

Art.885. - (1) Folosirea blindatelor in actiunile ofensive si de aparare sunt absolut necesare.

(2) In operatiile ofensive blindatele sunt folosite pentru:

a)      realizarea unor sparturi in cladiri pentru a forta patrunderea;

b)      distrugerea baricadelor;

c)      executarea focului asupra cladirilor inainte de intrarea infanteriei;

d)     reducerea cailor de retragere a inamicului prin foc;

e)      blocarea punctelor fortificate inamice;

f)       protejarea flancurilor;

g)      indepartarea daramaturilor, atunci cand sunt prevazute cu lama de buldozer.

(3) In operatiile de aparare blindatele sunt parte integrata a limitei dinainte a batalionului si o rezerva centrala mobila; de asemenea, ele pot fi folosite in cadrul localitatilor aparate, asigurand sprijin mobil pentru punctele de rezistenta sau in misiunile de lupta impotriva blindatelor din pozitii de tragere pregatite; lamele de buldozer de pe blindate pot asigura demolari rapide si curatirea molozului.

(4) Restrictiile de folosire a tancurilor sunt impuse de:

a)      lipsa de mobilitate cand sunt limitate la drumuri sau strazi care adesea necesita curatirea de moloz, mine etc.;

b)      cladirile care limiteaza rotirea completa a turelei si inaltimea partii blindate insuficienta pentru a ajunge la etajele superioare si acoperisurile constructiilor; aceasta restrictie nu se aplica sistemelor de armament de calibru mic;

c)      vulnerabilitatea acestora la armamentul antitanc cu raza scurta de actiune; tancurile trebuie sa se deplaseze cu capacul turelei inchis pentru a evita pierderile in randul echipajului provocate de tragatorii izolati; intotdeauna tancurile in actiunea lor necesita sprijin de infanterie si protectie.

Art.886. - (1) Intrebuintarea fortelor de sprijin al luptei duce la indeplinirea scopurilor misiunii cu mai multa usurinta, reducand posibilitatea pierderilor proprii.

(2) Artileria; cele mai importante principii cu privire la folosirea artileriei in zonele construite se refera la:

a)      creste rolul tragerii prin ochire directa, datorita efectelor asupra peretilor cladirilor si posibilitatilor de a distruge punctele de foc din cladiri;

b)      tragerii prin ochire indirecta sunt folosite mai mult asupra pietelor sau acoperisului cladirilor; stransa apropiere dintre inamic si fortele proprii maresc pericolul focului executat de fortele proprii; observarea si reglarea focului este mult mai dificila, doar prin folosirea unor posturi aeriene de observare pot ajuta la inlaturarea acestui neajuns;

c)      in ambele tipuri de trageri, efectele focului sprijinului de artilerie poate crea obstacole care trebuie inlaturate ulterior.

(3) Sprijinul aerian are o valoare importanta pentru:

a)      recunoastere si cercetare aeriana prin fotografiere;

b)      bombardament de precizie asupra punctelor fortificate;

c)      misiuni de interdictie pentru fortele inamicului care incearca sa se retraga sau care se deplaseaza pentru intarire.

(4) Sprijinul de aviatie; elicopterele sunt intrebuintate pentru urmatoarele misiuni:

a)      cercetare aeriana vizuala si cercetare aeriana prin fotografiere;

b)      sprijin prin foc al operatiilor;

c)      dirijarea tragerile prin ochire indirecta sau sprijinul aerian nemijlocit;

d)     transportul fortelor si posturilor de observare pe acoperisurile cladirilor inalte;

e)      deplasarea echipelor destinate izolarii fortelor inamice si fortelor care-si schimba pozitiile;

f)       asigurarea retranslatiei si dispunerea instalatiilor de comunicatii;

g)      evacuarea ranitilor, de obicei, din zone inaccesibile pentru vehiculele pe roti sau senilate;

h)      transportul resurselor pentru sprijinul logistic.

(5) Apararea antiaeriana; pentru a permite angajarea cat mai din timp a avioanelor inamice este necesara desfasurarea subunitatilor de aparare antiaeriana in apropierea limitei dinainte a apararii orasului sau pe terenul disponibil cu cea mai mare inaltime.

(6) Sprijinul de geniu in aparare are drept scop:

a)      interzicerea accesului in zone sau culoare prin demolari si alte obstacole, minare si plasare de mine capcana;

b)      indepartarea obstacolelor pentru asigurarea mobilitatii contraatacului sau a altor manevre;

c)      consolidarea cladirilor;

d)     realizarea unor culoare prin retelele de sarma sau alte obstacole, pentru infanterie, printre cladiri;

e)      curatirea sectoarelor de tragere.

(7) Sprijinul de geniu in atac are drept scop:

a)      inlaturarea minelor si minelor capcana;

b)      indepartarea daramaturilor si obstacolelor;

c)      eliberarea unor retele de drumuri pentru infanterie printre cladiri;

d)     intrebuintarea de explozibil pentru distrugerea punctele intarite si a fortificatiilor;

e)      mentinerea, acolo unde este posibil, imbunatatirea cailor de comunicatii, a drumurilor pentru a permite mobilitatea fortelor.

Art.887. - (1) Cooperarea civili-militari impune stabilirea si mentinerea unei stranse cooperari intre autoritatile civile, comandantii teritoriali si comandantii unitatilor.

(2) In concordanta cu restrictiile resurselor la dispozitie si cu misiunea sa, comandantul unitatii asigura sau ajuta, pentru populatia din zona, la realizarea:

evacuarii;

a)      asistentei medicale si ajutorului alimentar;

b)      mentinerii ordinii publice si a sigurantei actiunilor militare;

c)      mentinerii serviciilor esentiale.

Art.888. - Masurile de control sunt stricte, urmatoarele probleme sunt retinute in controlul luptei in zonele cu cladiri:

a)      impartirea in sectoare; zona este impartita in sectoare clar determinate;

b)      aliniamentele de rapoarte; acestea sunt de obicei alese de-a lungul strazilor situate perpendicular pe directia de inaintare;

c)      existenta liniilor de despartire care sunt paralele cu strazile si includ cladirile de pe ambele parti ale strazii pentru a evita impartirea caii de acces;

d)     existenta punctelor de coordonare care sunt esentiale pentru mentinerea coeziuni.

4. Sprijinul logistic

Art.889. - (1) Planurile de sprijin logistic, pentru fortele aflate in aparare iau in considerare, daca prin scopul misiunii se prevede mentinerea localitatii, perspectivele unui asediu; situatia se poate complica din cauza nevoilor de aprovizionare a populatiei civile din zona, dar comandantul trebuie sa se asigure ca prezenta civililor nu impiedica operatiile.

(2) In cooperare cu autoritatile civile locale se aplica o serie de masuri pentru:

a)mentinerea utilitatilor publice incluzand alimentarea cu gaz, electricitate, apa si canalizare;

b)      distribuirea alimentelor, daca se impune, rationalizarea acestora;

c)situatia sanitara si sanatatea publica;

d)     asigurarea serviciului medical.

Art.890. - SLOG se executa conform CAPITOLULUI XIV al prezentului manualului cu urmatoarele deosebiri:

a)      la stabilirea normelor de consum se iau in calcul consumuri sporite de munitii si alte materiale;

b)      se iau masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, carburanti-lubrifianti, hrana/ratii de lupta;

c)      incarcatura soldatului trebuie redusa la minim, in asa fel incat sa permita actiunea rapida in cladiri sau pe strazi;

d)     evacuarea ranitilor pentru care sunt necesare echipe de brancardieri, care deplaseaza pacientii pe strazi acoperite cu moloz, impracticabile pentru vehicule; in acest rol, cat si pentru evacuarea din zona cu cladiri sunt folosite elicopterele;

e)      combaterea incendiilor pentru care sunt adoptate masuri de stingere a incendiilor; toate unitatile si subunitatile au responsabilitati in acest sens.

SECTIUNEA a 8- a

Operatii in teren impadurit

1. Caracteristicile zonei

Art.891. - (1) In terenul impadurit exista o mare varietate de vegetatie cu particularitati specifice, stratificata pe inaltimi, pana la 20 m, lucru ce limiteaza vizibilitatea sub 100 m.

(2) Padurile se gasesc in toate tipurile de relief , de la delta si litoral si pana la relieful montan.

(3) Vizibilitatea este limitata, exista un mare potential de mascare a fortelor ce actioneaza in acest tip de teren.

(4) Campurile de observare si sectoarele de tragere sunt limitate, iar lupta are loc, de regula, la distanta mica.

(5) In perioadele secetoase exista posibilitatea mare de incendiere a padurilor.

(6) Terenurile impadurite reduc eficacitatea puterii de foc, aceasta din cauza problemelor ce apar in observarea tragerilor si determinarea obiectivelor; armamentul cu raza lunga de actiune isi pierde o serie din avantajele lui, in schimb armamentul portabil devine foarte important in aceste situatii si reactia rapida la aparitia tintelor este foarte importanta.

(7) Eficacitatea munitiei explozive obisnuite impotriva personalului neprotejat este amplificata de fragmentele rezultate din resturile copacilor, in urma exploziilor, in special in cazul padurilor mature si mai putin in situatia celor tinere.

(8) Padurile ofera protectie fata de efectele armei nucleare, dar amplifica efectele armelor chimice, biologice si incendiare.

(9) Fauna este foarte bine reprezentata, existand o mare varietate de animale erbivore, carnivore si pasari.

2. Comanda si controlul

Art.892. - Pe timpul planificarii operatiilor in teren impadurit, comandantul de batalion trebuie sa analizeze atent in functie de cerintele operatiei fiecare factor determinant pentru asigurarea succesului.

Art.893. - In planificarea operatiilor in teren impadurit sunt necesare o serie de ajustari organizatorice si tactice, acestea incluzand:

a)      siguranta crescuta la toate nivelurile pentru a evitarea surprinderii;

b)      controlul strict al deplasarilor si repartitiilor cailor de comunicatii;

c)      descentralizarea resurselor blindate;

d)     descentralizarea mijloacelor de sprijin in lupta;

e)      rezervele descentralizate mentinute cat mai inaintat.

Art.894. - (1) Organizand operatiile de aparare, comandantii dirijeaza efortul principal impotriva celor mai probabile cai de acces ale inamicului, desi aparatorul este organizat pentru apararea circulara pentru evitarea invaluirii sau ocolirii.

(2) Planificarea tine cont de rezultatele cercetarii terenului, realizarea acesteia solicita mai mult timp decat pentru actiunile din teren descoperit, acordandu-se atentie retelei de drumuri, zonelor defrisate, portiunilor puternic accidentate, hatisurilor si adancimii padurii, care influenteaza alegerea pozitiilor.

(3) In planificarea sa aparatorul ia in considerare urmatorii factori:

a)      pozitiile care sunt stabilite, de regula, departe de marginile padurii deoarece ele atrag focul si observarea; daca sunt disponibile, fortele de blindate sunt situate inaintat fata de marginea padurii; din contra, fortele neblindate sunt, in general, situate suficient de departe in padure astfel incat inamicul sa nu poata executa un atac cu tancurile sau sa sprijine atacul cu focul armamentului greu executat prin tragere directa; fortele batalionului sunt situate in padure astfel incat sa fie capabile de aparare circulara si, unde este posibil, de sprijin reciproc;

b)      tancurile sunt folosite acolo unde sunt disponibile sectoarele de tragere corespunzatoare, aceasta regula impune impartirea subunitatilor de tancuri in elemente mici, chiar pe tancuri, pentru acoperirea drumurilor, a poienilor, pentru stingerea focurilor etc.; pozitiile din interiorul padurii sunt alese pentru a face fata patrunderilor inamicului si ele asigura baza din care sunt organizate actiunile mobile; cel mai eficient mod de folosire a blindatelor, ca rezerva, este de a le mentine catre spatele padurii, dispuse astfel incat, blindatele inamicului sa poata fi distruse in timp ce parasesc zona impadurita;

c)      intervalele dintre pozitiile de aparare in terenurile impadurite sunt dificil de controlat; cand trebuie acceptate intervalele, acestea sunt lasate acolo unde exista o probabilitate mica in ceea ce priveste un atac inamic, datorita naturii terenului sau datorita faptului ca ele pot fi usor blocate sau izolate prin foc direct; supravegherea intervalelor este intensificata de patrulari, avanposturi - sigurante de lupta, posturi de observare, pande si folosirea senzorilor terestri;

d)     barajele si obstacole trebuie sa exploateze numeroasele posibilitati pe care terenurile impadurite le asigura pentru pregatirea barajelor; acestea sunt folosite pentru impiedicarea asaltului frontal sau incercarea inamicului de a ocoli apararea si a inainta prin intervale; de asemenea, se folosesc pentru realizarea unor ambuscade; in acelasi timp nu trebuie impiedicata capacitatea de manevra a fortelor aflate in aparare, pe timpul contraatacului sau al retragerii.

Art.895. - (1) Operatiile de intarziere in zonelor impadurite devin extrem de eficiente, spre deosebire de terenul deschis, acestea asigura conditii favorabile pentru folosirea fortelor neblindate in actiuni de intarziere.

(2) Fortele de intarziere, de obicei, isi concentreaza eforturile asupra posibilelor zone pe care inamicul le poate folosi pentru a realiza patrunderi ample si rapide, drumuri, zone incendiate etc.

(3) In schimb cooperarea, dintre diferitele elemente ale fortei implicate in operatia de intarziere, este mult mai dificila.

(4) Se impune executarea unui control atent pentru a impiedica izolarea sau depasirea elementelor fortei de catre inamic.

Art.896. - (1) Organizarea operatiilor ofensive; initial fortele sunt esalonate in adancime pe un front limitat, precedate de cercetarea de lupta pentru stabilirea posibilelor directii de inaintare.

(2) Cand este posibil, padurile de adancime mica sunt strapunse printr-un singur atac.

(3) Padurile de suprafete mai mari impun ca atacul sa ocupe o succesiune de obiective intermediare, situate la mica distanta unele de altele.

(4) La planificarea unui atac se tine cont de:

a)      repartitia fortelor si mijloacelor pentru ca padurile fac foarte dificile reorganizarile in cursul luptei si consuma mult timp; repartitia initiala este valabila pentru intreaga actiune, iar schimbarile sunt reduse la minim;

b)      rezervele insotesc fortele atacatoare indeaproape, pentru exploatarea rapida a oricarui succes obtinut si a contracara mult mai repede actiunile prin surprindere executate de inamic;

c)      apararea NBC in planificarea operatiilor in zone impadurite, impune luarea in considerare a efectelor NBC specifice exploziei nucleare, care are ca rezultat al acesteia doborarea copacilor ce impiedica in mare masura toate tipurile de forte pe timpul deplasarii si executarii manevrei; radiatiile rezultate din exploziile nucleare sunt mult mai reduse, in schimb creste pericolul incendierii padurilor; agentii chimici, daca penetreaza coronamentul copacilor, au o dispersare redusa, iar durata pericolului este marita.

Art.897. - (1) Analiza factorilor MIFT-TC au aceiasi importanta ca in toate mediile specifice prezentate.

(2) In urma analizei misiunii rezulta:

a)care este misiunea batalionului, conform intentiilor comandantului esalonului superior, ce particularitati deosebite, influentate de acest mediu, impun a fi luate in considerare in analiza celorlalti factori;

b)      daca este in masura cu echipamentele din inzestrare sa execute misiuni in zona de responsabilitate stabilita, ce nevoi urgente se impune a fi asigurate cu prioritate.

(3) In urma analizei inamicului rezulta:

a)      datele cunoscute despre valoare, intentie si compunere;

b)      cursurile de actiune cele mai probabile, tinand cont de teren si de obiectivele probabile;

c)      elementele posibile de vulnerabilitate prin actiunea sa in acest mediu.

(4) In urma analizei terenului rezulta:

a)      caracteristicile zonei in care se desfasoara operatia si care dintre acestea impun adoptarea anumitor tactici si tehnici;

b)      caile de comunicatii, starea acestora, si cum influenteaza mobilitatea si contramobilitatea;

c)      situatia si prognoza meteorologica pe urmatoarea perioada si posibilele influente asupra planificarii timpului si activitatilor;

d)     influenta reliefului si a situatiei meteorologice in desfasurarea operatiei;

e)      care sunt punctele importante din teren a caror ocupare ofera avantaje ambilor combatanti.

(5) In urma analizei fortelor proprii rezulta:

a)      adoptarea celor mai potrivite tactici, tehnici si proceduri, tinand cont de analiza celorlalti factori, datorita zonei de operatii unde vizibilitate este atat de redusa;

b)      acordarea unei atentii deosebite cooperarii intre fortele batalionului cu cele ale fortelor aeriene pentru transportul fortelor batalionului in zonele greu accesibile;

c)      luarea unor masuri de securitate sporite pentru evitarea surprinderii.

(6) In urma analizei timpului rezulta o planificare judicioasa a tuturor activitatilor, dar trebuie avuta in vedere rezerva de timp ce trebuie creata pentru asigurarea indeplinirii scopurilor misiunii.

3. Desfasurarea operatiilor

Art.898. - (1) Din punct de vedere militar, operatiile duse in teren impadurit necesita planuri tactice flexibile, care sa poata fi adaptate rapid la noua situatie, fara a compromite scopul general al misiunii.

(2) Punctele importante ale terenului impadurit ce constituie obiective pentru batalion sau subunitatile acestuia, sunt:

a)      inaltimi dominante;

b)      asezarile umane;

c)      cai de comunicatie cu punctele obligatorii de trecere;

d)     poienile.

Art.899. - (1) Tacticile, tehnicile si procedurile sunt modificate si adaptate la cerintele luptei in padure:

a)      ritmul operatiilor este redus;

b)      campurile de observare si sectoarele de tragere sunt limitate, iar lupta are loc la distanta mica;

c)      mascarea oferita de copaci creste posibilitatea surprinderii;

d)     reducerea eficacitatii focului de sprijin si cresterea rolului armamentului portativ;

e)      reactia la aparitia tintelor este foarte importanta;

f)       traiectoria inalta a aruncatoarelor le face arma cea mai potrivita pentru sprijin prin foc;

g)      concentrarea atentiei si oboseala au un efect psihologic major asupra fortelor folosite in teren impadurit pentru perioade lungi de timp.

(2) Caracteristic actiunilor in padure sunt patrularile si actiunile pe subunitati mici, fara sprijin prin foc al artileriei batalionului, datorita vizibilitatii reduse.

(3) Actiunea vehiculelor in padure este caracterizata de faptul ca se confrunta cu o mare varietate de cai de comunicatie, unele usor accesibile, altele greu accesibile, iar o parte a padurii este inaccesibila vehiculelor.

(4) In timpul luptei, capacitatea comandantului de a-si exercita controlul este mult mai limitata decat in alte situatii, comandantii subordonati sunt pregatiti sa execute actiuni in mod independent.

(5) Datorita ineficientei echipamentului de cercetare, in zonele impadurite exista o nevoie crescuta pentru elementele de siguranta.

Art.900. - (1) In operatia de aparare, fortele batalionului sunt intotdeauna pregatite pentru elementele inamicului care apar pe neasteptate.

(2) Mentinerea coeziunii este in aparare o preocupare majora, oriunde este posibil, pozitiile subunitatilor sunt astfel alese incat sa ofere aparare circulara si sprijinul reciproc; mentinerea coeziunii se bazeaza pe apararea acestor pozitii; parasirea lor implica riscul pierderii contactului cu fortele invecinate si permite realizare unor intervale care nu se pot inchide usor; daca inamicul reuseste sa ocoleasca o pozitie, comandantii nivelurilor inferioare reactioneaza imediat pentru restabilirea situatiei; acelasi principiu se aplica si in situatiile in care inamicul ataca in zonele mentinute numai sub supraveghere.

(3) Contraatacurile sunt executate de rezervele locale, cat mai curand posibil pentru a impiedica inamicul sa-si consolideze patrunderea; contraatacurile cu forte blindate sunt limitate la sectoarele de teren  unde observarea este buna, iar manevra posibila.

(4) Daca inamicul reuseste sa patrunda, in zona aparata, elementele aflate inca in pozitie sunt pregatite sa atace flancurile inamicului, exploatand posibilitatile oferite de padure.

Art.901. - (1) Executarea operatiilor ofensive, conform prezentarii de la articolul 900, nu are la baza o planificare in detaliu, deoarece informatiile despre situatia terenului si dispunerea inamicului sunt incomplete, acestea depind foarte mult de rezultatul etapei initiale a luptei.

(2) Cercetarea in zonele impadurite este dificila si consuma timp; cercetarea cu ajutorul fotografiilor aeriene si cercetarea terestra detaliata, anterioara actiunii au o importanta crescuta; deoarece in unele situatii rezultatele cercetarii complete nu sunt obtinute dinainte si datorita varietatii mari a actiunilor prin surprindere ale inamicului, fortele aflate in aparare sunt obligate sa foloseasca elementele de cercetare/siguranta dislocate inaintat si la flancuri.

(3) Directia de atac este determinata in primul rand de existenta cailor de comunicatie, acestea sunt intotdeauna eliberate de obstacole pentru a permite tuturor elementelor fortelor aflate in atac sa se deplaseze, chiar daca, cum e de asteptat, sunt puternic aparate.

(4) Comandantul care conduce actiunile ofensive in zonele impadurite nu trebuie sa angajeze cea mai mare parte a fortelor lui prea devreme, in special din cauza redesfasurarii fortelor, care este consumatoare de timp si dificila in acest tip de teren.

(5) Acolo unde atacul este declansat asupra lizierei unei paduri, initial fortele folosite trebuie sa includa forte blindate sau antiblindate pentru a neutraliza elementele de observare ale inamicului, tancurile si armamentul antitanc al acestuia.

(6) Atacatorul cauta sa treaca prin apararea dispusa la marginea padurii cat se poate de repede; pentru patrunderea in padure este folosita infanteria, care continua atacul trecand prin aceasta si asigurand inaintarea elementele blindate.

(7) Cand ataca printr-o padure, elementele inaintate incerca sa evite drumurile, luminisurile si zonele incendiate, care in mod normal sunt blocate de inamic si acoperite de foc.

(8) Pozitiile inamice sunt depasite folosind intervalele, atacandu-le apoi din spate si continuand inaintarea mai adanc in zona ocupata de inamic.

(9) Daca nici o tehnica si procedura nu aduce dupa sine succesul, fortele sunt concentrate pentru realizarea unui atac planificat.

(10) Daca se intentioneaza continuarea atacului, fortele luptatoare sunt reorganizate in acest scop, pe timpul cat se afla sub acoperirea padurii; daca terenul permite, fortele ataca din zona impadurita pe un front larg, folosind acoperirile existente, pentru realizarea surprinderii.

Art.902. - (1) Fortele de sprijin ale luptei isi pastreaza importanta in lupta din padure.

(2) Artileria; in timp ce principiile obisnuite ale sprijinului prin foc indirect raman valabile si in terenul impadurit, dislocarea/desfasurarea artileriei si aruncatoarelor sunt limitate de natura terenului; in plus, sprijinul prin focul artileriei este stanjenit de lipsa pozitiilor de tragere si observare, greutatea determinarii obiectivelor si lipsa focului observat; copacii afecteaza capacitatea de tragere la unghiuri mici si pot cauza explozia prematura a proiectilelor; observatorii sunt repartizati elementelor inaintate si frecvent, focul este dirijat de comandantul subunitatii; adesea este necesar executarea focului neobservat.

(3) Fortele aeriene; determinarea obiectivelor pentru acestea este dificila si astfel majoritatea actiunilor de marcare a obiectivelor si control al sprijinului aerian nemijlocit sunt realizate de controlorii aerieni inaintati; din cauza dificultatilor de control al sprijinului aerian nemijlocit, majoritatea resurselor aeriene sunt dirijate spre obiectivele din adancime.

(4) Apararea antiaeriana este concentrata pe drumuri, luminisuri, treceri peste rauri lipsite de acoperiri si alte puncte importante.

(5) Sprijinul de geniu; cerinta ca genistii sa faca fata misiunilor de mobilitate si contramobilitate este mai mare in teren impadurit decat in teren deschis, sunt mentinute deschise toate drumurile, chiar si drumurile forestiere, si unde este cazul imbunatatite pentru a usura deplasarile inainte, inapoi si lateral; sprijinul de geniu ar mai putea fi cerut si pentru amenajarea zonelor de aterizare/parasutare si a pozitiilor de tragere ale artileriei.

4. Sprijinul logistic

Art.903. - Sprijinul logistic/SLOG se executa conform CAPITOLULUI XIV, cu urmatoarele deosebiri:

a) la stabilirea normelor de consum se iau in calcul consumuri marite;

b) se creeaza stocuri suplimentare la nivelul batalionului, iar in cazul actiunii independente a unor subunitati li se ataseaza si mijloace SLOG de transport, mentenanta, medicale si de gospodarie;

c) se iau masuri pentru suplimentarea stocurilor de munitie, carburanti-lubrifianti, hrana/ratii de lupta;

d) la stabilirea LOGPAC se ia in considerare transportul cu elicoptere a materialelor la Pct.Apv./Cp. din zonele greu accesibile;

e) convoaiele LOGPAC se deplaseaza cu asigurarea unor masuri de securitate sporita;

f) Pct.Apv./Cp. sunt amplasate mai inaintat decat in mod obisnuit;

g) planificarea MEDEVAC din zonele greu accesibile se executa cu elicoptere;

h) incarcatura soldatului trebuie calculata in asa fel incat sa permita actiunea acestuia in conditiile unui teren greu accesibil;

i) se maresc stocurile de vaccinuri si seruri impotriva muscaturilor animalelor veninoase.