Analiza situatiei de pe piata fortei de munca a somajului contemporan european

Analiza situatiei de pe piata fortei de munca a somajului contemporan european

S-a considerat ca cea mai importanta problema a majoritatii statelor membre o reprezinta somajul. Eradicarea somajului poate fi facuta daca vor avea loc reforme consistente in domeniul ocuparii fortei de munca, vor fi inlaturate obstacolele existente si se vor folosi resursele necesare.

Lupta impotriva somajului este una dintre directiile principale pe care Uniunea doreste ca statele membre sa o implementeze in strategiile lor economice. In acest sens, conform Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE),  statele membre si Uniunea se angajeaza sa elaboreze o strategie coordonata de ocupare a fortei de munca si, in special, sa promoveze o forta de munca formata, calificata si adaptabila, precum si piete ale muncii capabile sa reactioneze rapid la evolutia economiei.

Somajul este o stare negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru important al pietei muncii prin care oferta de forta de munca este mai mare decat cererea de forta de munca din partea agentilor economici.

Din punct de vedere psiho-social, somajul constituie un factor de extindere a saraciei, de stimulare a starii infractionale, de alterare a starii de sanatate, de marginalizare si descurajare a unor categorii de resurse umane si in final de instabilitate economica si

de confl icte sociale.

Eradicarea somajului pana in anul 2010 a fost definita ca o alta prioritate a Uniunii Europene.

Masurarea amplorii fenomenului somajului se face cu ajutorul unui indicator sintetic intitulat rata somajului. Acesta se obtine raportand numarul somerilor la efectivul fortei de munca, format din angajatii si somerii dintr-o tara, la un moment dat. Efectivul fortei de munca nu cuprinde urmatoarele categorii de persoane: elevii, studentii, cei ce-si desfasoara activitatea in gospodariile casnice, pensionarii, persoanele prea bolnave ca ss munceasca precum si cele care au incetat sa caute un loc de munca. Pe langa PIB si rata inflatiei, rata somajului reprezinta cel de-al treilea indicator macroeconomic pentru a caracteriza starea unei economii nationale.

Pe baza unui studiu efectuat sub egida Bancii Mondiale pe tema somajului in Europa Centrala si de Est s-au impus urmatoarele concluzii:

rata somajului va continua sa se mentina ridicata;

somajul pe termen lung are tendinta de a se croniciza ;

disparitatile regionale in distributia somajului se accentueaza pana la aparitia unor zone puternic defavorizate;

progresele in solutionarea problemei somajului vor fi izolate, sunt de parere forurile internationale.

Prin prisma ratei somajului in randul tarilor dezvoltate deosebim doua categorii: tari cu rate relativ inalte ale somajului (Spania, Italia, Franta, Germania, Danemarca, Belgia – 8,5% - 14%) si tari cu rate ale somajului  relativ scazute care se inscriu in asa-numitele limite ale somajului natural, acceptabil, normal (Olanda, Austria, Portugalia, Irlanda, Anglia, Suedia, Elvetia, Norvegia, S.U.A. Japonia).

Tipuri de somaj

Ocuparea fortei de munca in activitatile economico-sociale si somajul, dovedesc modul cum functioneaza piata muncii intr-o perioada sau alta la un moment dat. Raporturile dintre cererea si oferta de munca determina ocuparea sau somajul in anumite conditii de timp si spatiu.

Somajul ca dezechilibru macrosocial, are multiple cauze care pornesc de la statutul economico-social, atat al celor care angajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca in conditiile pietei.

Teoria economica distinge doua categorii de somaj, cu forme de manifestare sau tipuri caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si somaj de echilibru.

1. Somajul de dezechilibru cuprinde mai multe forme de somaj ca:

1.A -Somaj conjunctural (ciclic)

1.B -Somaj tehnologic

1.C -Somaj de discontinuitate

1.Somajul de dezechilibru poate fi explicat urmarind fenomenul ce se manifesta pe piata muncii „evolutia cererii de munca si evolutia ofertei de munca”.

Cauzele somajului de dezechilibru sunt strans legate de ceea ce determina situarea salariului negociat deasupra celui de echilibru.

De regula, situarea salariului peste cel de echilibru este determinat de trei factori:

de presiunile externe (sindicale), care prin negocieri duc la cresterea salariului minim;

de scaderea cererii de munca, fara a avea loc si o reducere corespunzatoare a salariului;

de cresterea ofertei de munca, insotita de o scadere corespunzatoare a salariilor;

Fiecare din cei trei factori, care devin cauze ce situeaza salariul practicat deasupra celui de echilibru, determina un anumit tip de somaj, in cadrul categoriei somajului de dezechilibru.

In perioadele de tranzitie coexista si se intersecteaza toate formele de somaj, aceasta deoarece somajul este multifactorial.

1.A  Somajul ciclic , denumit si conjunctural uneori este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. Acest tip de somaj este o forma a somajului involuntar, mai ales in economiile de piata dezvoltate somajul conjunctural este legat, pe de o parte, de fazele ciclului economic, pe de alta parte, de raportul dintre cresterea salariilor si cresterea productivitatii muncii.

Recesiunile si in special crizele economice genereaza cresterea somajului. Actualmente , desi somajul exista in toate fazele ciclului economic amplitudinile sale sunt mai mari sau mai mici in functie de situatia conjuncturii economice.

Altfel spus, expansiunea si restrangerea activitatii economice, care au loc in perioade mai lungi de un an constitue”ciclul afacerilor”, forma de somaj asociata numinandu-se somaj ciclic sau conjunctural. Cele mai afectate ramuri industriale sunt cele producatoare de bunuri de lunga durata, pentru ca achizitionarea acestora, in multe cazuri poate fi amanata, iar cele mai putin afectate ramuri sunt cele producatoare de bunuri de durata scurta de folosire.

Somajul conjunctural, ca forma a somajului involuntar sau Keynesian, este cel mai frecvent, fiind atipic si determinat de insuficienta cererii agrgate si, pe cale de consecinta, a celui de forta de munca. In lantul de interconditionari, intr-un anumit sens se mai inscrie si insuficienta productiei determinate de cauze dintre cele mai diverse:lipsa (incapacitatea procurarii) materiilor prime, a energiei, costuri ridicate, lipsa pietelor avantajoase de desfacere.14

Durata somajului ciclic este egala cu durata recesiunii, cu precizarea ca pot fi situatii cand acest tip de somaj se poate mentine si pe un termen mai lung.

In vederea combaterii acestui tip de somaj solutia consta in pastrarea la un nivel corespunzator, respectiv ridicat a cererii agregate in special prin incurajarea cheltuielilor publice. Aceasta recomandare nu este simpla si usor de aplicat, caci atrage dupa sine, cum este lesne de constatat, facand corelatiile necesare, cresterea inflatiei si aparitia deficitelor sau agregarea lor in balanta de plati externe.

1.B Tot din categoria somajului de dezechilibru face parte si somajul tehnologic, somaj determinat de inlocuirea tehnici si tehnologiiei cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice cu restrangerea locurilor de munca.

Acest gen de somaj este, de asemenea, dificil intrucat presupune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile nevoi ale capitalului si unitatilor economice, largirea activitatilor economice si in special a productiei pentru a putea oferii locuri de munca si cresterea numarului intreprinderilor pentru a asimila cadrele cu pregatire superioara afectate prin centralizare.

Acest tip de somaj este, evident, atribuit schimbarilor care apar in procesele industriale, adica in urma introducerii proceselor si a utilajelor automatizate, care folosesc in proportie mai mica forta de munca umana.

Conceptul de somaj tehnologic este destul de ambigu. Practic, schimbari tehnologice au avut loc in permanenta, dupa cum releva datele privind productivitatea muncii. Au fost insa lungi periode de timp cand nu s-au manifestat preocupari la nivel national in ceea ce priveste somajul tehnologic.Acestea au fost periode in care productia a crescut cel putin la fel de rapid ca productivitatea muncii iar persoanele somere nu erau in aceasta situatie, ca urmare a dorintei de eficienta mai mare.

Chiar daca schimbarile tehnologice nu pot fi facute responsabile pentru nivelul inalt al somajului din economie , cu siguranta insa, pot cauza neplaceri pentru anumiti lucratori.Cand au loc disponibilizari, lucratorii care au devenit super calificati intr-un domeniu care nu este cerut, lucratorii in varsta si aceia cu pregatire educationala redusa gasesc cu greutate o noua slujba si chiar atunci cand obtin un loc de munca, acesta poate fi cu o salarizare mult mai mica decat cea anterioara.

Ca urmare a investitiilor, care, in cea mai mare parte s-au realizat prin introducerea de tehnologii care asigura cresterea capacitatii de productie dar cu coefficient redus de folosire al mainii de lucru, a aparut astfel somajul tehnologic, in aparitia caruia un rol important il au investitiile in domeniul automatizarii, semiautomatizarii, a tehnologizarii in masa a industriei.

Pentru inceput, progresul tehnologic provoaca o reducere puternica de personal in unele ramuri de activitate. Cu timpul, el permite insa desfasurarea de activitaai secundare si tertiale care compenseaza diminuarea initiala a numarului de locuri de munca.

Functionarea sistemelor automatizate si robotizate cere un personal cu o inalta calificare,nu numai prin indeplinirea operatiunilor mecanice, ci si pentru studierea si perfectionarea in continuare a sisitemelor respective. Aceasta, de asemenea, creaza noi activitaai si noi locuri de munca. Evolutia tehnologiilor moderne si dezvoltarea electronicii modifica permanent raportul dintre procesele de productie a bunurilor materiale si prestarilor de servicii in favoarea acestora din urma, ceea ce duce la creearea de noi locuri de munca .

Dupa a doua jumatate a deceniului trecut, ritmul cererii de noi locuri de munca, in industria de varf si in domeniul serviciilor, in cadrul tarilor member ale OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) s-a accelerat in mod considerabil. Aceasta s-a rasfrant atat asupra reducerii intr-o oarecare masura a proportiilor somajului, cat si asupra cresterii economice si a eficientei activitatii economice din tara respectiva.

1.C Somajul de discontinuitate afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau/si de maternitate.

Acest tip de somaj este determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca ce creste si cererea de munca ce ramane aceeasi. In aceasta situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebuii sa scada. Acest lucru nu se intampla pentru motivele externe cunoscute. Salariile ramanand rigide, situeaza salariul practicat peste cel de echilibru, cerut de noua situatie creata de oferta si cererea de munca, ajungandu-se la acest tip de somaj de dezechilibru.  

O presiune suplimentara poate fi exercitata si de revenirea casnicelor pe piata muncii, dupa ce si-au crescu copii.

Pentru ameliorarea acestei situatii, autoritatile recurg la recomandarea de programe reduse de munca (pentru sporirea numarului celor ocupati) si oricat de discriminatoriu ar parea, la plata salariilor mai mici pentru femei, in comparatie cu salariile barbatilor pentru efectuarea acelorasi munci. Este o explicatie importanta pentru a intelege de ce in foarte multe tari cu economie de piata dezvoltata, salariile oferite de femei sunt mai mici chiar daca efectueaza o munca echivalenta cu a barbatilor. Se apreciaza ca salariile barbatilor (considerati a fi “cap de familie”) sunt suficiente pentru a asigura un trai decent pentru intreaga familie si evident pentru a descuraja ocuparea locurilor de munca insuficiente, de catre femei.14

2. Somajul de echilibru (natural) capata aceasta denumire pentru motivul ca , desi in activitatea economica de ansamblu este un echilibru, persista o neocupare a populatiei active disponibile. Aceasta situatie se explica prin aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariat(a) va avea imediat un loc de munca corespunzator. La aceasta se adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care sa ofere salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de oferta de munca . Astfel spus, desi la nivel macroeconomic este un dezechilibru, la nivel microeconomic cererea si oferta de munca nu sunt in concordanta.

In general, somajul de echilibru se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si oferta de munca, nepotrivire care apare in diferite activitati. In unele sa existe locuri de munca neocupate, iar in altele sa apara un excedent de oferta de munca. Nepotrivirea mentionatas poate aparea si in cadrul aceleiasi activitati sau regiuni din trei motive:

-cei ce cauta un loc de munca nu pot executa muncile cerute (nu au calificarea necesara);

-nu doresc sa se angajeze (somaj voluntar);

-nu sunt informati de existenta acestor locuri de munca15

Somajul de echilibru (natural) poate fi:

2.A-frictional

2.B -structural

2.C –sezonier

2.A Somajul frictional (intermitent) apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe durata scurta din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice, fapt ce poate constitui un miljoc de presiune asupra angajatilor pentru a accepta anumite conditii de munca si salarizare, dar si o masura de siguranta din partea agentilor economici pentru a nu-si asuma, vizavi de forta de munca, angajamente pentru care pot fi trasi la raspundere.

Perioada de somaj incepe la expirarea angajarii si se incheie la reanoirea contractului sau la angajarea la o alta firma.

In mod continuu, pe piata muncii oamenii:

-isi parasesc locurile de munca curente pentru a gasi alte slujbe;

-cauta slujbe noi in urma pierderii celei curente;

-intra in forta de munca pentru a cauta de lucru pentru prima oara;

-reintra in forta de munca dupa perioada de absenta;

Somajul frictional poate fi definit ca ponderea din somaj care exista intotdeauna datorita ”imperfectiunilor” de pe piata muncii.

Somajul frictional se manifesta in orice moment. Aceasta inseamna ca nu toti cei care cauta de lucru vor gasi sau vor accepta de lucru si nu toti angajatorii vor gasi personae care sa ocupe posturile vacante.

Cu alte cuvinte, somajul frictional se manifesta cand unele personae isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin negociere, deci, pe o perioada de timp sunt someri. Aceste personae, este posibil sa gaseasca foarte repede un alt loc de munca (aceste locuri exista), dar prima slujba oferita sa nu fie acceptata din motive ce tin de ambele partti. Cei ce cauta de lucru sa doreasca un loc de munca cu un salariu mai mare, iar cei ce ofera locul de munca, sa se abtina sa angajeze personae pentru motivele care au determinat concedierea ei. E posibil ca aceasta cautare si ocuparea locului de munca dorit sa dureze, asa cum am mai spus si din lipsa de informare.

2.B Somajul structural este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, politica care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice si revolutiei tehnico-stiintifice.

Aici intra si somajul din tarile sarace cu cresterea demografica, dar lipsite atat de capital, cat si de componentele necesare exploatarii resurselor umane. Reintegrarea acestei forte de munca poate avea loc numai printr-un proces lung si dificil, aceasta deoarece ea presupune cresterea investitiilor, recalificarea celor afectati si reorientare invatamantului. Somajul structural este un alt tip de somaj care constituie o parte integrala a ratei naturale a somajului intr-o tara ce se deosebeste de somajul frictional prin faptul ca are durata lunga.

Somajul structural apare ca urmare a schimburilor din compozitia cererii si ofertei de munca, a diferentei dintre calificarea ceruta pentru locurile de munca disponibile si calificarea celor care sunt in cautarea unui loc de munca.

Somajul structural este consecinta adancirii diviziunii internationale a muncii, a specializarii activitatii economice si respectiv a structurarii pietei muncii.

Modificarile structurale pot apare la nivelul economiei nationale dar si la nivel regional. Drept urmare, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori:

Rapiditatea cu care apar modificarile in cererea si oferta de bunuri si servicii in economie. Cu cat ele sunt mai rapide, cu atat si dimensiunile somajului structural vor fi mai mari;

Gradul de concentrare regionala a activitatii economice sau lipsa de diversificare a productiei si serviciilor;

Caracteristica specifica majoritatii ofertantilor de munca-imobilitatea;

Politicile si solutiile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra incurajarii de a cauta de lucru in alte parti, domenii de activitate prin diferentieri in salarizare si incurajarea recalificarii. Aceste masuri se intreprind de catre firme, lor li se pot alatura si cele intreprinse de autoritati ca solutii de tip interventionist care constau in acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc in acele regiuni unde somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

Despre somajul structural in Romania se poate spune ca el se gaseste in ascensiune, acest tip de somaj fiind un somaj de inadaptare datorita structurilor demografice ocupationale si educational-profesionale cererii si ofertei de forta de munca, intr-o masura mai mare sau mai mica fiind divergente, cea salariala are sens mic, iar inclinatia spre mobilitate a fortei de munca este redusa. Somajul structural de inadaptare are anumite particularitati ce-l deosebesc de somajul din tarile dezvoltate.

In Romania ca si in celelalte tari foste socialiste, somajul este si va fi in primul rand un rezultat al restructurarii economiei, inainte de toate a industriei, accentul mutandu-se de la industria grea, cu consumuri mai energice si de materii prime la sectorul bunurilor si serviciilor de consum.Se manifesta mai putin ca efect al progresului tehnic si organizational. O buna parte din forta de munca si chiar din sindicate au inca drept criteriu de comparatie vechiul model de ocupare si securitate a locurilor de munca.

Fenomenul somajului ne apare in cazul fostelor tari socialiste ca extrem de complicat si greu de stavilit, pentru ca perioada de restructurare a economiei nationale, in concordanta cu cerintele mecanismului economiei de piata coincide cu un fundal nefavorabil al economiei mondiale care, pe planul ocuparii fortei de munca cunoaste, de asemenea, un dezechilibru cauzat de importante schimbari in aparatul de productie, conform evolutiei ciclice a economiei capitaliste. Astfel, si-n cazul tarilor foste socialiste, se manifesta foarte intens somajul structural, suferit de oameni care nu au pregatire profesionala si experienta necesara economiei de azi.

Ocuparea unor noi locuri de munca implica o pregatire inalta sau capacitate de a invata repede, proceduri si tehnici noi cu ajutorul unor manuale sau cursuri scurte dar si cu ajutorul calculatorului (se poate invata contabilitate, cursuri de secretariat a carui folosire este indispensabila in ziua de azi si in viitor18).

2.C.Somajul sezonier este specific in activitatile economice ce sunt influentate puternic de factori naturali (agricultura, constructii, lucrari publice) ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. El se manifesta periodic in intervalele unui an. Este de regula, un somaj de durata relativa scurta. In anumite ramuri industriale, diferentele care apar in nivelul productiei in cursul unui an sunt destul de pronuntate si doar putini lucratori se pot astepta la „cinzeci si doua de saptamani de ocupare”

Este cazul in special, a slujbelor legate de turism, cum ar fi in timpul verii (personal hotelier, chelnerite) dar sunt si alte domenii de activitate, asa cum am mai spus, ca: agricultura, constructii care au varfuri si niveluri reduse ale activitatii in perioada de iarna.

In agricultura, de exemplu, conditiile meteo si ciclul semanat-recoltat sunt cauzele principale ale contractului sezonier al muncii.

Pentru combaterea acestui gen de somaj se recomanda masuri asemanatoare celor prevazute pentru somajul structural si in special facilitarea pregatirii pentru o activitate complementara.

In concluzie se poate spune ca in toate formele sale somajul reprezinta o expresie a dezechilibrului dintre cererea si oferta fortei de munca. Structurile demografice si socio-profesionale nu corespund intotdeauna cu starea si evolutia structurilor economice si tehnice. Structurile demografice si socio profesionale rigide raman in urma schimbarilor care se produc in ramurile sau subramurile economice sau in cadrul structurii factorilor de productie, in urma progresului tehnic si tehnologic. Toate acestea se vor rasfrange asupra raportului dintre cererea si oferta muncii, generand echilibre sub forma de somaj.