GESTIUNEA FUNCTIEI PUBLICE EUROPENE - Fundamentarea notiunilor - Organe de gestiune a functiei publice europene

GESTIUNEA FUNCTIEI PUBLICE EUROPENE - Fundamentarea notiunilor - Organe de gestiune a functiei publice europene

Fundamentarea notiunilor

Notiunea de gestiune a functiei publice este esentiala pentru
conturarea unei imagini complete asupra acestei institutii.

Des intalnit in limbajul de drept public contemporan, conceptul poate fi analizat in sens material functional si in sens formal organic.

In sens material functional prin gestiunea functiei publice se
evoca actele juridice si operatiunile materiale prin care se
recruteaza functionarii publici si se materializeaza situatia lor
profesionala ( promovari, mutatii, notari, avansari etc.) inclusiv
structurile de organizare a functiei.[1]

In sens formal organic se au in vedere autoritatile si
organismele implicate in derularea activitatilor de gestionare a
functiei publice, atat a celei de stat cat si a functiei publice locale,
considerata in Franta, vreme indelungata, un fel de 'ruda saraca
a functiei publice de stat'.[2]

Structura interna a functiei publice.

In perioada interbelica,[3] se facea distinctie intre functia propriu-zisa, postul si clasa.

Gradul era posibilitatea recunoscuta unei persoane de a
exercita, in conditii determinate de lege, o anumita functie publica.
El poate sa fie diferit fata de functia propriu-zisa, cum este, de
exemplu, in armata, sau poate sa coincida cu aceasta, ceea ce
reprezinta regula.

Orice corp al functionarilor include mai multe grade.

Intre grad si post exista urmatoarea legatura: titularii unui grad
determinat trebuie sa ocupe posturile corespunzatoare gradului pe
care il au. Consiliul de Stat francez a dispus printr-o decizie din 8
februarie 1961 ca „un functionar public nu poate fi ca regula
generala afectat decat unui post corespunzator gradului sau'.

Expresia de post, care era prevazuta in Regulamentul de aplicare a Legii Statutului evoca functia in lucru, exercitarea efectiva a prerogativelor functiei de catre o persoana determinata sau „ locurile
de functionari de acelasi grad existente intr-un serviciu'.[4]

Notiunea de post are si ea o semnificatie deosebita in materia
functiei publice, ea desemnand un loc de munca, prevazut bugetar si
susceptibil de a fi ocupat prin concurs, in conditiile legii.

Relatia intre functie si post este o relatie de la general la
particular, postul reprezentand o functie publica individualizata.

Notiunea de corp al functionarilor publici este dominanta in
structura actuala a functiei publice, ea inlocuind-o pe cea de „cadre'
considerata vreme indelungata de referinta. Ea grupeaza functionarii
care se supun unui statut particular si au vocatia de a accede la
acelasi grad, putand fi vorba de unul sau mai multe grade.

Organe de gestiune a functiei publice europene

Potrivit articolului 9 (69)(96) din Statut, sunt instituite mai multe
organe de gestiune a functiei publice europene care functioneaza
in cadrul fiecarei institutii europene.

A. COMITETUL PERSONALULUI

Este primul organ de gestiune reglementat de art. 9(69)(96) si de
anexa nr. II din Statut.

Statutul recunoaste posibilitatea ca el sa poata fi divizat in
sectiuni, corespunzatoare fiecarui loc de afectare a personalului.

Structura comitetului

Include membri titulari si, eventual, membri supleanti.[5]

Alegerea se face dintre functionarii institutiei care sunt electori
si eligibili in acelasi timp.

Durata mandatului acestor membri este, de regula, de trei ani.

Prin exceptie, institutia poate sa hotarasca o durata a mandatului
mai mica, fara a putea sa fie inferioara unui an. Toti functionarii institutiei au dreptul de a alege si a fi alesi. Modul de alegere il
reprezinta scrutinul secret. Conditiile necesare pentru a fi ales in
Comitetul de personal sunt stabilite de adunarea generala a institutiei
in. cadrul careia va functiona respectivul comitet.

Pentru ca alegerile pentru un comitet, indiferent ca este divizat
sau nedivizat sa fie valabile, este necesara participarea a doua treimi
din numarul electorilor.

Daca aceasta majoritate nu se intruneste, se organizeaza al
doilea tur de scrutin, care vor fi valabile in prezenta majoritatii
electorilor.

Atributii:

In conformitate cu prevederile art. 9 (69)(96) paragraful II,
Comitetul personalului are urmatoarele atributii:

reprezinta interesele personalului pe langa institutie;

asigura o legatura permanenta intre institutie si personalul care
o compune;

coopereaza la buna functionare a activitatii in institutia in care
functioneaza, creand posibilitatea ca opiniile functionarilor sa poata
iesi la lumina, sa se exprime si sa se impuna;

Comitetul personalului reprezinta o cale de legatura cu
organele competente din institutie, carora le aduce la cunostinta orice
problema, dificultate cu caracter general atrasa de interpretarea si
aplicarea statutului sau, dimpotriva, poate fi consultat cu privire la
orice dificultate de aceasta natura;

el supune organelor competente orice sugestie care vizeaza
organizarea si functionarea serviciilor din institutia respectiva;

formuleaza propuneri privind imbunatatirea conditiilor de
munca sau a conditiilor de viata, in general;

participa la gestionarea si controlul organismelor cu caracter
social create in fiecare institutie, in interesul personalului;

poate crea organisme cu caracter social, atunci cand considera
oportun si cu acordul institutiei in care functioneaza;

pe langa atributiile prevazute de Statut, comitetul poate
consulta comisia paritara cu privire la orice problema pe care o
considera necesara si utila in realizarea obiectivelor sale.

B. COMISIA PARITARA

Articolul 9 (69)(96) ingaduie, de principiu, constituirea unei
comisii paritare sau mai multor comisii paritare, daca numarul de
functionari din institutie determina necesitatea mai multor comisii.

Constituirea

In cazul unei comisii paritare competenta pentru o singura
institutie, regasim urmatoarea structura:

a)  un presedinte, care este numit pentru un mandat de un an
de autoritatea investita cu puterea de numire;

b) membri titulari si membri supleanti, care sunt desemnati la
aceeasi data si in numar egal de Autoritatea investita cu puterea de
numire si de comitetul de personal;

Comisia paritara care functioneaza pentru mai multe
institutii are urmatoarea structura:

a) un presedinte, numit de autoritatea investita cu puterea de
numire desemnata in conditiile art. 2 (69)(73)(96) din Statut.

b) membri titulari si membri supleanti, desemnati in numar
egal de autoritatile investite cu puterea de numire din institutiile
reprezentate in comisia paritara comuna si de Comitetul personalului.

Regimul juridic al constituirii acestor comisii este reglementat
prin norme stabilite de comun acord de institutiile reprezentate in
comisia paritara comuna, dupa consultarea Comitetului personalului
din fiecare institutie.

Functionarea

Comisia paritara pe institutie functioneaza in sedinte, care se
convoaca de autoritatea investita cu puterea de numire, sau la cererea
comitetului de personal.

Pentru a fi valabil intrunita, se impune prezenta tuturor
membrilor titulari, sau, in absenta acestora, a membrilor
supleanti.

Aceasta regula este valabila atat pentru comisiile proprii fiecarei
institutii cat si pentru cele comune mai multor institutii.

Presedintele comisiei nu are drept de vot, el nu participa la luarea
deciziei decat atunci cand este vorba despre o problema de procedura.

Comisiile paritare comune se pot reuni:

- la cererea autoritatii investita cu puterea de numire prevazuta
de articolul 2 alin. 3 din statut;

la cererea autoritatii investite cu puterea de numire sau a
comitetului de personal a uneia din institutiile reprezentate in sanul
acestei comisii.

Presedintele are acelasi regim ca in cazul comisiilor paritare
proprii unei institutii.

Actele

Comisia paritara emite avize, care se comunica, in scris,
autoritatii investite cu puterea de numire si comitetului de personal,
intr-un termen de cinci zile de la data cand a fost adoptat.

In cazul in care exista divergenta de opinii intre membrii
comisiei, regasim principiul comun organelor deliberative, acela al
posibilitatii consemnarii opiniilor separate exprimate de unii
membri ai comisiei.

Aceasta regula functioneaza atat la comisiile paritare proprii
cat si la cele comune fiecarei institutii.

C. CONSILIUL DE DISCIPLINA

Structura

Acest organism este compus din:

- un presedinte, desemnat pentru fiecare an de autoritatea
investita cu puterea de numire;

Se consacra o incompatibilitate absoluta intre calitatea de
presedinte al comisiei de disciplina si cea de membru al comisiei
paritare sau al comitetului de raport.

- patru membri permanenti, care pot fi inlocuiti de catre
supleanti. in cazul in care in procedura disciplinara este implicat un
functionar avand gradul pana la AD 13, consiliul delibereaza cu o
componenta marita, care include doi membri suplimentari apartinand aceleiasi grupe de functii sau care are acelasi grad cu cel al
functionarului care face obiectul procedurii disciplinare.
- un secretar.

Constituirea

Statutul stabileste o procedura diferita de constituire, in functie de
statutul administrativ al functionarilor care sunt supusi procedurii
disciplinare. Astfel, membrii permanenti si supleantii sunt desemnati
dintre functionarii in activitate care au cel putin gradul AD 14 pentru
toate cazurile, altele decat cele continand functionari de gradul AD 16
si AD 15. Pentru cazurile disciplinare in care sunt implicati functionari de gradul AD 16 si AD 15, membrii permanenti ai Consiliului si supleantii lor sunt alesi dintre functionarii de gradul AD 16.Ratiuneaacestei diferentieri in structura consiliului de disciplina se explica prin necesitatea ca functionarii de grad superior sa nu fie cercetati disciplinar de functionari care au un grad profesional inferior.
Procedura de desemnare a supleantilor este stabilita de comun acord
de Autoritatea de numire si Comitetul personalului.

Pentru constituirea Consiliului de disciplina, atat Autoritatea de
numire cat si Comitetul personalului desemneaza fiecare, in acelasi
timp, doi membri permanenti si doi supleanti, iar presedintele si
supleantul sau sunt desemnati de Autoritatea de numire.

Consiliul se constituie prin tragere la sorti a celor patru
membri[6] din doua liste.

Prima lista o intocmeste autoritatea investita cu puterea de
numire, care sa cuprinda, pe cat posibil, cate doi functionari de
acelasi grad pentru fiecare categorie.

Cea de-a doua lista o intocmeste comitetul de personal, dupa
aceeasi procedura ca si prima lista.

In termen de zece zile de la comunicarea raportului privind
declansarea procedurii disciplinare, sau de la procedura prevazuta de articolul 22 din Statut, are loc tragerea la sorti a membrilor
consiliului de disciplina, de catre presedintele Consiliului si in
prezenta celui interesat.

Dupa constituire, presedintele comunica fiecarui membru faptul
ca a fost ales precum si identitatea celorlalti membri ai consiliului.

Consiliul rezultat din tragerea la sorti poate sa fie supus unor
modificari, in urmatoarele conditii:

functionarul incriminat poate sa recuze, in termen de cinci zile
de la constituire, pe fiecare dintre membrii consiliului; posibilitatea
de recuzare revine, in egala masura, si institutiei;

membrii insisi care au fost trasi la sorti pot sa faca uz de
existenta unor cauze legitime, care ii impiedica sa aiba calitatea de
membri in respectivul consiliu si sunt obligati sa se abtina daca se
afla in situatia unui conflict de interese. Astfel de modificari pot sa
se realizeze intr-un termen de cinci zile de cand a avut loc tragerea la
sorti.

Daca se intampla astfel de situatii, presedintele va proceda la
organizarea unei noi proceduri de tragere la sorti, pentru
completarea consiliului.

Principii de functionare a consiliului

Primul principiu care guverneaza activitatea consiliului de
disciplina este independenta membrilor sai.

Cel de-al doilea principiu il reprezinta caracterul secret al
lucrarilor consiliului, prevazut de acelasi articol, aliniatul (2).

Un al treilea principiu, care desi nu este stipulat expres de
articolul 6 din anexa, este recunoscut in doctrina si jurisprudenta,
este cel al contradictorialitatii.

D. COMISIA PENTRU CAZURI DE INVALIDITATE

Misiunea acestei comisii, reglementata prin articolul 7(8)(24) al
Anexei II din Statut, este sa se pronunte asupra cauzelor de
invaliditate care pot afecta anumiti functionari europeni.

Structura

Comisia de invaliditate este compusa din trei medici, desemnati
de o maniera interesanta si originala in acelasi timp, si anume:

un membru este desemnat de institutia europeana de care tine
functionarul in cauza;

al doilea membru este desemnat de functionarul interesat;

al treilea membru este desemnat de comun acord de ceilalti
doi membri, care au fost alesi dupa procedura prevazuta anterior.

In cazul in care functionarul interesat lipseste, cel de-al treilea
medic este desemnat din oficiu de Curtea de Justitie a Comunitatilor
Europene.

In lipsa unui acord cu privire la desemnarea celui de-al treilea
membru, intr-un termen de doua luni de la desemnarea celui de-al
doilea medic, se poate proceda, in acelasi mod la desemnarea din
oficiu de catre presedintele Curtii Europene de Justitie, la initiativa
uneia din parti.

Suportarea cheltuielilor ocazionate de activitatea comisiei
Regula o reprezinta faptul ca aceste cheltuieli sunt suportate de
institutia caruia ii apartine functionarul interesat.

E.COMISIA PENTRU RAPOARTE
Constituire

Membrii Comisiei pentru rapoarte sunt desemnati de autoritatea
investita cu puterea de numire dintre functionarii din grupul
administrativ (AD) din institutie. Acestia aleg dintre ei un presedinte.
Exista incompatibilitate intre calitatea de membru al comisiei
paritare si cea de membru al comisiei pentru rapoarte.

In situatia in care Comisia este chemata sa se pronunte, printr-o
recomandare sau sugestie fata de un functionar care este superior
ierarhic al unui membru al comisiei, acesta din urma nu va participa
la deliberare. Prin aceasta masura se urmareste sa se asigure un
maxim de obiectivitate si, in mod implicit, sa se elimine situatiile
care ar determina alterarea acestei obiectivitati.

Atributii

Potrivit articolului 9 (69)(96) alin. 5 din Statut, in atributiile
comisia are ca si atributii avizarea urmatoarelor activitati: materia
stagiilor si masurile de concediere in caz de insuficienta profesionala.

Lucrarile comitetului au caracter secret.

F.      COMITETUL PENTRU STATUT[7]

Constituire

Comitetul este constituit din  doua categorii de membri, desemnati in numar egal:

din reprezentanti ai institutiilor Comunitatii;

din reprezentanti ai comitetelor lor de personal.

Atributii

Aceasta organism are ca si atributie consultarea de catre
Comisie asupra tuturor problemelor de revizuire a Statutului. Avizul
Comitetului trebuie trimis in termenul fixat de Comisie.

Activitatea

Dreptul de a cere reunirea comitetului, pentru a-si indeplini
atributiile care ii revin, apartine:

presedintelui;

uneia dintre institutii;

comitetului de personal dintr-o institutie.

G. COMITETUL CONSULTATIV PARITAR PENTRU
CAZURI DE INSUFICIENTA PROFESIONALA

Este Reglementat in sectiunea 5 din Anexa II, articolul 12 (96) si
este format dintr-un presedinte si minimum 2 membri, care trebuie sa
fie cel putin functionari de gradul AD 14. Durata mandatului
presedintelui si a membrilor este de 3 ani. Desemnarea membrilor se
face, in proportie egala, de Autoritatea de numire si de catre
Comitetul de personal. Numirea presedintelui se face de catre
Autoritatea de numire, in baza unei liste pe care aceasta o intocmeste
impreuna cu Comitetul de personal. in situatia in care Comitetul este
chemat sa se pronunte asupra cazului unui functionar public de grad
AD 14, AD 15 si AD 16, Comitetul lucreaza intr-o componenta
largita, care include, pe langa presedinte si cei doi membri, doi
membri suplimentari apartinand aceluiasi grup de functii si aceluiasi
grad profesional cu functionarul in cauza. Desemnarea membrilor
suplimentari se face dupa aceeasi procedura ca si a membrilor
permanenti.

In situatia in care Comitetul urmeaza sa se pronunte asupra unui
caz in care sunt implicati functionari care lucreaza intr-un stat in
afara UE sau contractuali, in componenta ei se vor include doi
membri suplimentari, desemnati dupa o procedura stabilita de comun acord de catre Autoritatea de numire si Comitetul de personal.