EVIDENTA CONTABILA A CAPITALULUI SOCIAL

EVIDENTA CONTABILA A CAPITALULUI SOCIAL

1 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU EVIDENTA

CONTABILA

CLASA 1-CONTURI DE CAPITALURI

GRUPA 10. CAPITAL SI REZERVE

Capital

1011 Capital subscris nevarsat

1012 Capital subscris varsat

1015 Patrimoniul regiei

1016 Patrimoniul public

Prime legate de capital

1041 Prime de emisiune

1042 Prime de fuziune

1043 Prime de aport

1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

Rezerve din reevaluare

Rezerve

1061 Rezerve legale

1062 Rezerve pentru actiuni proprii

1063 Rezerve statutare sau contractuale

1068 Alte rezerve

GRUPA 11. REZULTATUL REPORTAT

Rezultatul reportat

GRUPA 12. REZULTATUL EXERCITIULUI

Profit si pierdere

Repartizarea profitului

GRUPA 13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII

Subventii pentru investitii

GRUPA 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Provizioane pentru litigii

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

2 NORME METOLOGICE DE UTILIZARE A CONTURILOR

CONTUL 101"CAPITAL"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si varsat in natura si/sau in numerar de catre actionarii sau asociatii unei societati, precum si majorarii sau reducerii capitalului potrivit legii. Contabilitatea analitica a capitalului se tine pe actionari sau asociati evidentiindu-se numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise sau varsate.

Contul 101 "Capital" este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezinta capitalul subscris, varsat/nevarsat.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 101 "CAPITAL "

DEBIT CREDIT

CONTUL 104 "PRIME LEGATE DE CAPITAL"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta primelor de emisiune, de fuzine, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni.

Contul 104 "Prime legate de capital " este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 104 "PRIMELE LEGATE DE CAPITAL "

DEBIT  CREDIT

CONTUL 105 "REZERVE DIN REEVALUARE"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor din reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari efectuate potrivit legii.

Contul 105 "rezerve din reevaluare " este un cont de pasiv.

Soldul creditor al contului reprezinta rezerva din reevaluarea imobilizarilor corporale.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 105 "REZERVE DIN REEVALUARE"

DEBIT CREDIT

CONTUL 106 "REZERVE"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor constituite.

Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale,rezerve pentru actiuni proprii,rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.

Contul 106 "Rezerve" este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezinta rezervele existente si neutilizate.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

106 "REZERVE"

DEBIT CREDIT

GRUPA 11" REZULTATUL REPORTAT "

CONTUL 117 "REZULTATUL REPORTAT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului a caror repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor.

Contul 117 " Rezultatul reportat " este un cont bifunctional.

Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita , iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 117 "REZULTATUL REPORTAT

DEBIT CREDIT

GRUPA 12 "REZULTATUL EXERCITIULUI "

CONTUL 121 "PROFIT SI PIERDERE "

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderile realizate in cursul exercitiului.

Contul 121 "Profit si pierdere " este un cont bifunctional.

Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat , daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor , pierderea realizata , daca cheltuielile depasesc veniturile.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 121 "PROFIT SI PIERDERE"

DEBIT CREDIT

CONTUL 129 "REPARTIZAREA PROFITULUI"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta repartizarii profitului realizat in anul curent.

Contabilitatea analitica se tine pe destinatiile profitului, stabilite potrivit legii.

Contul 129 "Repartizarea profitului " este un cont de activ.

Soldul contului reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele:

CONTUL 129 "REPARTTIZAREA PROFITULUI"

DEBIT CREDIT

CONTUL 131 "SUBVENTII PENTRU INVESTITII"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta subventiilor guvernamentale si a altor resurse primite pentru finantarea investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit.

Contul 131 "Subventii pentru investitii" este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezinta subventiile pentru investitii nevirate la rezultatul exercitiului.

Corespondentele acestui cont sunt urmatoarele :

CONTUL 131"SUBVENTII PENTRU INVESTITII"

DEBIT CREDIT

GRUPA 15 « PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI «

CONTUL 151 « PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI »

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor pentru litigii,garantii acordate clientilor , precum si pentru alte riscuri si cheltuieli.

Contul 151 « Provizioane pentru riscuri si cheltuieli «  este un cont de pasiv.

Soldul contului reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.

Corespondenta acestui cont este urmatoarea :

CONTUL 151 "PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI"

DEBIT CREDIT

3 CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

In structura capitalurilor proprii, capitalul social are un carácter avansabil fiind constituit la infiintarea intreprinderii societare, prin aportul in natura si /sau in numerar al proprietarilor sau asociatiilor si dezvoltat ulterior prin capitalizarea profitului si aporturi noi in bani si / sau in natura.Existenta sa se identifica in timp cu existenta si functionarea

intreprinderii.

Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social se poate diminua prin rambursari catre proprietari, iar in unele cazuri prin acoperirea pierderilor.

In constituirea si mentinerea capitalului social se disting in plan financiar 2 etape, respectiv:

subscrierea integrala a capitalului social adica angajarea asociatilor si actionarilor de a aporta in natura si / sau numerar la formarea capitalului social.

varsarea sau eliberarea capitalului social prin depunerea aportului promis astfel:

aportul in numerar se depune in conturi deschise la unitatile bancare;

aportul in natura prin depunerea directa a bunurilor la intreprinderea constituita.

Corespunzator celor 2 etape, capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si capital subscris varsat .

In contabilitate capitalul social este delimitat si inregistrat prin intermediul actiunilor si partilor sociale ca fractiuni de capital cu valoare egala (valoare nominala). Capitalul social este egal cu numarul de actiuni sau parti sociale x valoarea nominala.

Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de natura juridica si economico-financiara a societatilor comerciale.

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni,fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare,de valoare egala .Din punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este incorporat,adica un titlu de credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar.

Asa cum prevede Legea nr .31/1991 privind societatile comerciale,republicata in M.Of.nr.33/1998,actiunile se impart in actiuni la purtator si actiuni nominative.

Actiunile la purtator se caracterizeaza prin acelea ca ele au posibilitatea de a circula, in schimb pentru actiunile nominative ,chiar daca capitalul a fost varsat in intregime,circulatia este supusa unor formalitati de inregistrare in registrul actionarilor tinut la sediul societatii.

Capitalul social al societatii comerciale,altele decat pe actiuni,se imparte in parti sociale de valoare egala.

Fata de terti,partile sociale un pot fi concesionate, numai daca o asemenea operatie a fost permisa prin contractul de societate.De asemenea, ele pot fi concesionate pe baza deciziei generale a asociatilor, adoptata in unanimitate.Intre asociati, partile sociale sunt transferabile fara nici o limitare sau aprobare.

Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social se poate majora prin emisiunea de noi actiuni si prin operatii interne(incorporarea rezervelor ce depasesclimitele stabilite,cotele-parti din profit repartizate la capital,transformarea de obligatiuni in actiuni)

De asemenea, capitalul se poate micsora prin retragerea actiunilor sau partilor sociale,diminuarea valorii nominale a actiunilor ,rascumpararea actiunilor si anularea acestora,acoperirea unor pierderi din anii precedenti si prin alte operatii potrivit legii.

Reglementari specifice

Constituirea societatii comerciale. societatea comerciala in nume colectiv sau in comandita simpla se constitue prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane.In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv,in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde capitalul social subscris si cel varsat,cu mentionarea aportului fiecarui asociat ,in numerar sau in natura si modul evaluarii,precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris.

La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau.

Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau, in comandita pe actiuni va cuprinde capitalul social subscris si cel varsat.La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar,un va putea fi mai mic de 30 % din cel subscris, daca prin lege un se prevede altfel.Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.

Societatile comerciale pe actiuni se pot constitui si prin subscriptie publica, daca intregul capital social a fost subscris di fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la CEC ori la una dintre unitatile acestora.Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelulu subscriptiei.

Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni un poate fi mai mic de 25.000.000 lei

Valoarea nominala a unei actiuni un va putea fi mai mica de 1000 lei.

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni un poate fi mai mic de 5.

Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 2.000.000 leisi se divide in parti sociale egale,care nu pot fi mai mici de 100.000 lei.

In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.

Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societati.Legea nu precizeza cat anume trebuie sa fie proportia aporturilor in numerar.

Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate.Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva a bunurilor catre societate.

Prin modificarile aduse de Ordonanta de urgenta nr.32/1997 legiuitorul a renuntat la stabilirea unei proportii maxime a aporturilor in numerar si in natura in cazul societatilor cu raspundere limitata.

In socieatatea cu raspundere limitata care se infiinteaza de catre un asociat unic,valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.

Trebuie amintita dispozitia legii potrivit careia societatea cu raspundere limitata isi poate incepe activitatea numai dupa efectuarea varsamantului integral al capitalului social.

Incalcarea acestei dispozitii constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

Sub aspect fiscal, "orice majorare a capitalului prin incorporarea rezervelor, precum si a profituriolr, cu exceptia rezervelor legale si a diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impoziteaza cu o cota de 5 % "(O.U.G.217/1999.aprobata si modificata prin Legea nr.189/2001, M.OF.nr196/2001)

Evaluarea curenta a capitalului social

In principiu, capitalurile se evalueaza si inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.Astfel, pentru capitalul social , o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, in calitatea lor de titlu de valoare.

Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital(prime de emisiune,fuziune si de aport).

Intrucat actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu, sunt titluri de valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii, valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate(valoarea financiara,de randament) si valoarea patrimoniala(valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca).

1.Valoarea de piata este o valoare de cumparare -vanzare a actiunilor stabilita,de regula, prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie.

In mod concret , pretul de piata al unei actiuni este determinat de dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial al intreprinderii;situatia generala a pietii de capital si in limita ratei dobanzii in acel moment asupra pietei financiar bancare.

Cand rata dobanzii este ridicata, societatile pe actiuni reprezinta un risc mai mare pentru investitori, deoarece ei vor prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si a titlurilor de plasament. De asemenea , daca se cere un pret pera mare, intreprinderea un va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni.

In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor.Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este alpari , iar daca este superior valorii nominale ,avem curs suprapari.In situatia inversa, adica pretul de emisiune este mai mic decat valoarea nominala avem curs subpari.

2.Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea poate fi financiara si de randament.

a)Valoarea financiara(VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobanda sigura , va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

Dividendul distribuit pe o actiune

VF=

Rata medie a dobanzii pe piata

Exemplu: daca pentru o actiune s-a primit un dividend de 1.000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 50 %,

1000

VF=

50/100

VF=2.000 lei

Se precizeaza ca rata dobanzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe(obligatiuni)majorate in functie de riscurile in curs (riscuri care sunt nesemnificative, in principiu pentru o actiune). In ceea ce priveste dividendul luat in calcul, este cel distribuit in cursul ultimelor cinci exercitii.

b)Valoarea de randament VR este valoarea corespunzatoare profirului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la rata medie a dobanzii de piata.

Venitul titlurilor este egal cu dividendele distribuite plus cota parte unitara din profit incorporata in rezerve.

Dividendul pe actiune + Cota parte de profit incorporata in

rezerve

VR =

Rata medie a dobanzii de piata

Exemplu: Dividendul pentru o actiune este de 1.000 lei, parte din profit atasata la titluri si incorporata in rezerve este de 200 lei iar rata dobanzii este de 50%.

1.000+200

VR= =2.400 lei

3. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata in bilant. In acest sens, se disting valoarea matematica contabila, valoarea matematica

intriseca si valoarea de lichidare.

Exemplu: Intreprinderea "Novello EC" S.A. are o structura a capitalurilor de forma:

v      Capital social 120.000.000 lei

v      Rezerve (+)24.600.000 lei

v      Active fictive (-)..600.000 lei

=Activul net contabil ..144.000.000 lei

v      Numarul de actiuni ..120.000 titluri

Valoarea contabila a unei actiuni = 144.000.000/120.000 = 1.200 lei/actiune

a)Valoarea matematica-contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil reportata la numarul de titluri.

Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:

sau

In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuielile de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regulareizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor.

b) Valoarea matematica -intriseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net intrisec la numarul de actiuni.

La randul sau activul net intrisec se calculeaza pe baza relatiei:

Daca valoarea matematica a unei actiuni se compara cu valoarea de piata, relatia dintre cele doua constituie un indicator al increderii pe care investitorii o au la capacitatea manageriala a firmei. Astfel, in cazul in care valoarea de piata este mai mare decat valoarea contabila, afacerile merg bine. In situatia inversa, afacerile un merg bine.

c) voloarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezulta din vanzarea fortata a intreprinderii intr-un interval limitat.

CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALULUI SOCIAL

Actul de constituire a capitalului social se identifica in plan economico-financiar cu infiintarea intreprinderilor societare. In acest scop trebuie sa fie indeplinite anumite conditii stabilite prin legislatia

economico-financiara, prin statut si contract de societate. Pentru contabilitate prezinta interes problema subscrierii capitalului si a aportului fizic si/sau in bani, dupa caz.

Exemple de utilizare a conturilor mentionate:

1. Pentru formarea capitalului unei societati noi in suma de 800.000.000 lei, un numar de 100 persoane subscriu sa cumpere cele 8.000 de actiuni emise, cu valoarea nominala de 100.000 lei.

456 = 1011 800.000.000

"Decontari cu actionarii/asociatii "Capitalul subscris nevarsat"

privind capitalul"

2. Se aduce ca aport in natura o cladire evaluata la valoarea de 400.000.000 lei, teren evaluat la 200.000.000 lei si un mijloc de transport auto in valoare de 180.000.000 lei; iar restul se depune la caserie in numerar.

% = 456 800.000.000

400.000.000 212 " Decontari cu actionarii/asociatii

"Constructii" privind capitalulu social"

200.000.000 2111

"Terenuri"

"Mijloace de transport"

"Casa in lei"

3.Se inregistreaza trecerea capitalului din categoria "Capital subscris nevarsat" la categoria "Capital subscris varsat".

"Capitalul subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

4 CONTABILITATEA MAJORARII CAPITALULUI SOCIAL

4.1 CONTABILITATEA CRESTERII CAPITALULUI SOCIAL PRIN APORTURI NOI IN NATURA SI/SAU IN NUMERAR

Cresterea capitalului social prin aporturi in natura si /sau in numerar este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentrz finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare.

Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode: cresterea valorii a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni.

Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamantul unanim al actionarilor.

Apelul la cea dea doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Aceastea se plasaza intre valoarea matematica contabila a actiunilor medii (limita mazima) si valoarea lor nominala (limita minima).

In continuare se prezinta ultima modalitate, cea a emiterii de noi actiuni, pornind de la urmatoarea situatie financiara creata la societatea comerciala " CRYSTY" S.A.:

v      Capital social ..40.000.000 lei

v      Rezerve (+)..8.000.000 lei

= Total capitaluri proprii..48..000.000 lei

v      Numarul de actiuni ..40.000 actiuni

v      Valoarea nominala..1.000 lei/actiune

v      Valoarea contabila1.200 lei/actiune

In scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea decide sa majoreze capitalul sau cu 10.000.000 lei prin emiterea a 10.000 actiuni noi a caror valoare nominala este de 1.000 lei. Deci o noua actiune este emisa pentru 4 actiuni vechi. Pretul de emisiune este de 1.100 lei.

In acest caz, situatia in contabilitate se prezinta astfel:

- Cresterea capitalului propriu

(10.000 actiuni x 1.100 lei)..11.000.000 lei

Cresterea capitalului social

(10.000 actiuni x 1.000 lei)..10.000.000 lei

- Primele de emisiune

(10.000 actiuni x 100 lei).1.000.000 lei

- Valoarea matematica noua

= 50.000 =1.180 lei

Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1

Inregistrarea contabila va fi:

456 = %

"Decontari cu actionarii/asociatii 1011 10.000.000 lei

privind capitalul" "Capital subscris nevarsat"

1041 1.000.000 lei

"Prime de emisiune"

In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi (1.100 lei) este mai mic decat a actiunilor vechi (1.200 lei), se produce "efectul de diluare" a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii "vechi" care nu participa la subscrierea noilor actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri de valoare negociabile care intra in paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza intre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.

Relatile de calcul retinute pentru determinarea valorii teoretice ale unui DS se prezinta astfel:

Valoarea teoretica DS =Valoarea contabila veche-valoarea contabila noua

sau Nr actiuni noi

Valoarea teoretica DS=-------- ----- ------ ------- x

Nr actiuni vechi + Nr actiuni noi

x (Valoarea contabila veche - Pret de emisiune) - Dreptul de subscriptie = 1.200 lei - 1.180 lei =20 lei

sau 10.000

1 DS = ----- ----- ------ x (1.200 -1.100) = 20 de lei.

50.000

In cazul exemplului prezentat anterior se vor emite:

40.000 actiuni x 1 DS - 40.000 DS-uri cu valoarea nominala de 20 lei/DS.

Cele 40.000 DS-uri vor fi disponibilizate (revanzare) pornind de la raportul de paritate 1 la 4.

Fiecare actionar nou sau vechi pentru a subscrie o actiune noua la valoarea de 1.100 lei trebuie sa posede 4 DS.

Astfel solicitantul unei actiuni noi:

plateste intreprinderii 1.100 lei pentru o actiune ce valoreaza 1.180 lei.

plateste proprietarului/proprietarilor a 4 actiuni vechi

4 DS x 20 lei = 80 lei.

Procedand astfel, pentru fiecare actiune veche purtatorul primeste 20 lei, ceea ce il face indiferent fata de modificarea valorii contabile a titlurilor de la 1.200 lei la 1.180 lei.

Folosirea drepturilor de subscriere reprezinta una din modalitatile posibile pentru realizarea productiei financiare a vechilor actionari.

Aceasta valoare se delimiteaza ca un sistem de referinta pentru negocierea dreptului de subscriere. De regula negocierea se face la un curs inferior celui teoretic.

Operatia de emitere, urmata de disponibilizare pentru vanzare-cumparare a DS-urilor se reflecta in contabilitate astfel:

la emitere

508 = 166

"Alte investitii financiare pe "Datorii ce privesc

termen scurt si creante asimilate" imobilizarile financiare"

la distribuire

166 = 508

"Datorii ce privesc "Alte investitii financiare pe

termen scurt si creante asimilate" termen scurt si creante asimilate"

DS -ul fiind un titlu de valoare negociabil intre parti, este evaluat la valoarea de piata. In acest scop se analizeaza variatia in timp a valorii de piata a actiunilor existente. Analiza se efectueaza de la data ultimei cotatii pe piata bursiera sau extrabursiera organizata si pana la data la care se emit noile actiuni.

Exemplu: Pentru un mijloc de transport evaluat la valoarea de 88.000.000 lei, valoarea retinuta la subscriere pentru o actiune de 1.100 lei, valoarea nominala a actiunii este de 88.000.000/1.100 = 80.000 actiuni.

Inregistrarea cresterii de capital se face:

2132 = %

"Mijloace de transport" 1012 80.000.000 lei

"Capital subscris varsat"

1043 8.000.000 lei

"Prime de aport"

4.2 CONTABILITATEA CRESTERII CAPITALULUI SOCIAL PRIN OPERATII INTERNE

O modalitate de crestere a capitalului social o reprezinta operatiile interne de incorporare a celorlalte structuri de capital propriu cum sunt:

primele de emisiune;

rezervele din reevaluare;

rezervele disponibile;

rezultatul reportat;

convertirea obligatiunilor in actiuni.

Doua tratamente contabile pot fi folosite pentru incorporarea celorlalte capitaluri proprii in capitalul social:

1. modificarea valorii nominale cu mentinerea numarului de actiuni existente;

2. emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vechilor actionari, cu mentinerea valorii nominale vechi.

In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii si unor noi solicitanti, protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire (DA) care se acorda gratuit vechilor actionari. Aceste drepturi sunt negociabile si se determina pentru fiecare actiune ca diferenta intre valoarea contabila stabilita inainte si dupa emisiunea noilor actiuni, ca in cazul DS-urilor.

Actiunile noi se pot acorda vechilor actionari, care le utilizeaza in achizitia noilor actiuni, sau le vand noilor solicitanti, care, in functie de paritatea de emisiune, achizitioneaza DA-urile necesare prin achizitia actiunilor.

Mecanismul de calcul si functionare a DA-urilor este in principiu similar cu cel al DS-urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:

C

DA =----- ----- ----------- x V

C+C'

unde:

C - numarul de actiuni vechi

C' - numarul de actiuni noi de emis

V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni

sau

1 DA = Valoarea contabila veche - Valoarea contabila noua

Exemplu:Reluand exemplu de mai inainte se presupune ca din rezervele existente se incorporeaza in capitalul social 4.000.000 lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noi.

Situatia in contabilitate se prezinta astfel:

v      Capital social ..40.000.000 lei

v      Rezerve neincorporate..4.000.000 lei

v      Rezerve incorporate in capitalul social prin emiterea de noi actiuni atribuite(4.000 actiuni x 1.000 lei) .4.000.000 lei

= Total capitaluri proprii.48..000.000 lei

v      Raportul actiuni vechi/actiuni noi 10/1

v      Valoarea contabila a vechilor actiuni..1.200 lei

v      Valoarea contabila in conditiile emiterii de noi actiuni (48.000.000 lei/ 44.000 titluri)1.091 lei

DA = 1.200 -1.091 = 109 lei

sau

DA = 1/(10+1) x 1.200 = 109 lei

Corespunzator paritatii de atribuire,vechiul actionar trebuie sa posede 10 DA-uri pentru a i se oferi in mod gratuit o actiune noua.

Daca se poseda, sa presupunem, 18 actiuni vechi, se afla in situatia de a obtine in mod gratuit 1 actiune noua, iar pentru cea de a doua actiune trebuie sa cumpere 2 DA x 109 lei = 218 lei, disponibilizate de la alti actionari.

Un nou actionar poate procura o actiune din cele noi numai in conditiile in care plateste 10 DA-uri, deoarece paritatea de atribuire este de 10/1. Deci o actiune noua se cumpara la 10 DA x 109 lei = 1.090 lei.

Inregistrarea contabila privind incorporarea rezervelor in capital este:

"Rezerve legale "  "Capital subscris varsat"

Totodata, cumpararea, vanzarea DS-urilor intre actionari genereaza inregistrarile:

Vanzarea

= 45A

"Conturi curente la banci" "Decontari cu actionarii/asociatii

privind capitalul"

Cumpararea

456 .B = 5311.B

"Decontari cu actionarii/asociatii "Casa"

privind capitalul"

In cazul in care este aleasa procedura cresterii valorii nominale a actiunilor existente pentru cresterea capitalui social se efectueaza inregistrarea:

" Alte rezerve " "Capital subscris varsat"

In cazul incorporarii in capitalul social a profitului reportat din exercitiile anterioare, a profitului din ultimul exercitiu incheiat sau a primelor de emisiune se procedeaza in mod similar cu cele prezentate mai sus, iar reflectarea in contabilitate a majorarii capitalului se realizeaza prin creditarea contului 1012 "Capital subscris varsat" prin debitul conturilor: 117 "Rezultatul reportat", 129 "Repartizarea profitului" si respectiv 104 "Prime legate de capital".

4.3 CONTABILITATEA CRESTERII CAPITALULUI PRIN CONVERSIA OBLIGATIUNILOR IN ACTIUNI

Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari pentru a deveni actionari. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare cu dobanda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme in titluri cu venit variabil (dividende). In acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea a obligatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor convertite si valoarea nominala totala a actiunilor noi emise ca echivalent se inregistreaza ca prima de emisiune.

Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditori ai societatii comerciale.

Exemplu: Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 de actiuni, in conditiile in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 25.000 lei iar valoarea nominala a unei actiuni este de 28.000 lei.

Prima de emisiune = (10.000 x 25.000 lei) - (5.000 x 28.000 lei) = 110.000.000 lei

Inregistrarea contabila este :

"Imprumuturi din emisiunea  1012 140.000.000 lei

de obligatiuni" "Capital subscris varsat"

1044 110.000.000 lei

"Prime de conversie a obligatiunilor

in actiuni"

4.4 CONTABILITATEA CRESTERII CAPITALULUI PRIN DUBLA MARIRE

Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital, sau rezervelor din reevaluare si prin aporturi in numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv.

In ipoteza in care cresterile sunt simultane, drepturile de subscriptie si cele de atribuire sunt rezevate exclusiv vechilor actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.

Exemplu:Situatia in contabilitate inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel:

v      Capital social ..40.000.000 lei

v      Rezerve 8.000.000 lei

= Total capitaluri proprii.48..000.000 lei

v      Numar de actiuni..40.000 titluri

In adunarea generala se hotaraste cresterea capitalului prin emiterea de actiuni in numar de de 10.000 titluri la pretul de emisiune de 1.000 lei prin incorporarea de rezerve isponibile in valoare de 4.000.000 lei pentru care se emit 4.000 de actiuni.

v      Capital social initial..40.000.000 lei

v      Rezerve neincorporate..4.000.000 lei

v      Rezerve incorporate prin emiterea de noi actiuni atribuite (4.000 actiuni x 1.000 lei) .4.000.000 lei

v      Cresterea capitalului prin aporturi noi in urma emiterii de noi actiuni (10.000 actiuni x 1.000 lei)10.000.000 lei

= Total capitaluri proprii.58..000.000 lei

v      Valoarea matematica -contabila a vechilor actiuni .1.200 lei

v      Valoarea matematica-contabila in conditiile cresterii capitalului (58.000.000 lei/ 54.000 titluri)1.074 lei

v      Valoarea cumulata . . . . . 1DS +1DA (1.200-1.074)

v      Raport paritate . . . . . . .. I(DS) 40.000/10.000 = 4/1

II(DA) 40.000/4.000 = 10/1

Val. contabila noua-Val. nominala 1.074-1.000

1DS = -------- ----- ------ --------= ----- ----- ------=18,50 lei

4 4

Valoarea contabila noua 1.074

1 DA =----- ----- --------- ----- ------ =--------- = 107,50 lei

10 10

Daca cele doua cresteri se produc succesiv situatia se prezinta astfel:

Faza I :

Emiterea de noi actiuni prin aportul in numerar si/sau in natura :

v           Capitalul social propriu 40.000.000 lei

v        Rezerve .8.000.0000 lei

Total capital propriu.48.000.000 lei

Crestere de capital (10.000 actiuni x 1.000 lei).10.000.000 lei

Valoarea contabila noua (58.000.000 lei/ 50.000 titluri) . . .1.160 lei

1DS=1.200-1.160= 40 lei

Faza II :

v    Capital propriu 58.000.000 lei

v    Numarul de actiuni emise =4.000.000 lei/1.000 lei = 4.000 actiuni

v    Raportul de paritate 12,5/1

v    Valoarea contabila noua =58.000.000/54.000 = 1.074 lei

1DA =1.160 - 1.074 = 86 lei

v      Valoarea unei actiuni atribuit in mod gratuit (12,5 x 86 lei) 1.075

5 CONTABILITATEA DIMINUARII CAPITALULUI SOCIAL

Micsorarea capitalului social poate avea loc in urmatoarele situatii:

-acoperirea pierderilor,

-rambursare catre asociati,

-rascumpararea si anularea actiunilor.

5.1MICSORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN ACOPERIREA PIERDERILOR

Potrivit reglementarilor financiare si contabile pierderile se acopera in ordine prin:

Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul pozitiv.

Exercitiul N: Reportarea pierderii curente de 10.000.000 lei:

117 = 121 10.000.000

"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"

Exercitiul N+1: Acoperire din rezultatul pozitiv dupa impozitare al exercitiului N+1:

129 = 117 10.000.000

"Repartizarea profitului" "Rezultatul reportat"

Acoperire din rezerve legale create in acest scop.

Exercitiul N­­­­: Acumularea pierderii contabile de 10.000.000 lei:

117 = 121 10.000.000

"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"

Exercitiul N+1: Acoperirea pierderii din rezervele legale:

1061 = 117 10.000.000

"Rezerve legale " "Rezultatul reportat"

Acoperire prin contributia actionarilor:

Micsorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor acumulate de 10.000.000 lei:

1012 = 117 10.000.000

"Capital subscris varsat" "Rezultatul reportat"

Crearea creantei fata de actionari pentru partea de capital "disparuta" prin inglobarea pierderii:

456 = 1011 10.000.000

"Decontari cu actionarii/asociatii "Capitalul subscris nevarsat"

privind capitalul"

Varsarea contributiei actionarilor:

"Conturi curente la banci" "Decontari cu actionarii/asociatii

privind capitalul"

Transformarea capitalului social nevarsat in capital social varsat:

"Capitalul subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Observatie: In aceasta situatie, micsorarea capitalului social este doar una "temporara", prin varsarea contributiei actionarilor, marimea sa revenind la valoarea initiala.

4. Acoperirea pierderilor din capitalul social, in care pierderile acumulate in 117 "Rezultatul reportat" sunt semnificate si totodata s-au epuizat cele 3 posibilitati prezentate mai sus.

Practic, apelul la capitalul social intervine in cazul in care se constata ca bilantul reprezinta un nivel al pierderilor reportate prea important pentru a putea fi absorbit rapid de profitul exercitiilor viitoare.

Modalitatiile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiuni. Indiferent de solutia retinuta, se debiteaza contul 1012 "Capital subscris varsat" si se crediteaza contul 117 "Rezultatul reportat".

Exemplu: Capitalul propriu al societatii "ALITA" cotata la bursa de valori se prezinta astfel:

v      Capital social (20.000 actiuni x 2000 lei). 40.000.000 lei

v      Rezerve legale 8.000.000 lei

v      Alte rezerve.. 2.000.000 lei

v      Report pierderi 20.000.000 lei

Total capital propriu 30.000.000 lei

Adunarea generala extraordinara decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperii pierderea reportata.

Valoarea matematica contabila a unei actiuni 1.500 lei 20.000

Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 1.300 lei.Diferenta de 20.000 x (1.500-1.300) = 4.000.000 lei se va mentine la rezerva legala.

Inregistrarea contabila privind reducerea capitalului este:

% = 117 20.000.000 lei 2.000.000 lei

1068 "Rezultatul reportat"

"Alte rezerve"

4.000.000 lei 1061

"Rezerve legale" (8.000.000-4.000.000) lei

14.000.000 lei 1012

"Capital subscris varsat"

Situatia captalului propriu in urma reduceriii se prezinta astfel:

v      Capital social (20.000 actiuni x 1.300 lei) 2000.000 lei

v      Rezerve legale 4.000.000 lei

Total capital propriu 30.000.000 lei

5.2 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN RAMBURSAREA CATRE ASOCIATI

Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand se decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar activitatii sale.

Doua modalitati se pot folosi pentru tratarea contabila a reducerii capitalului social prin ramburasarea catre actionari:

a)     Reducerea numarului de actiuni si mentinerea valorii nominale;

b)     Micsorarea valorii nominale si mentinerea numarului de actiuni.

Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare actionar primeste o fractiune din capitalul social calculata proportional cu numarul de actiuni detinute inainte de reducere.

Exemplu Situatia se prezinta astfel:

v      Capital social..30.000.000 lei

v      Rezerve 000.000 lei

Total capitaluri proprii3000.000 lei

v      Numar de actiuni. 10.000 titluri

v      Valoarea nominala a unei actiuni 3.000 lei

v      Diminuarea capitalului cu 10%

a.1) Modalitatea reducerii valorii nominale de la 3.000 lei la 2.700 lei, 10.000 actiuni x(3.000-2.700) = 3.000.000 lei. Titularii primesc suma de 300 lei pentru fiecare titlu de valoare.

a.1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:

3.000.000 1012 = 456 3.000.000

"Capital subscris varsat" "Decontari cu actionarii/

asociatii privind capitalul "

"Decontari cu actionarii/asociatii "Conturi curente la banci "

privind capitalul"

b) Modalitatea reducerii numarului de actiuni cu 10% (10.000 actiuni x 10/100) prin rambursarea catre actionari a 1.000 actiuni x 3.000 lei valoarea nominala = 3.000.000 lei.

b.1) Inregistrarea este similara cu cea de la punctul a1).

5.3. RASCUMPARAREA SI ANULAREA ACTIUNILOR PROPRII

O asemenea modalitate intervine in cazurile in care:

o societate a dobandit actiuni prprii fara respectarea prevederilor articolului 103 din Legea 31/1990, fara a avea posibilitatea sa le inregistreze in termen de cel mult 1 an de la data dobandirii lor;

in scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau piata organizata extra bursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorii Mobiliare.

Exemplu:Rascumpararea si anularea a 100 actiuni, pretul de rascumparare 5.000 lei/buc, valoare nominala de 5.000 lei/buc.

Rascumpararea actiunilor :

"Actiuni proprii''  "Conturi curente la banci "

Anularea actiunilor :

Capital subscris varsat" "Actiuni proprii"

Exemplu:Rascumpararea si anularea a 100 actiuni, pretul de rascumparare 7.000 lei/buc, valoare nominala de 5.000 lei/buc.

Rascumpararea actiunilor :

"Actiuni proprii''  "Conturi curente la banci "

Anularea actiunilor presupune inregistrarea unei diferente nefavorabile deoarece societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mare decat valoare nominala :

% = 502 700.000 500.000

"Actiuni proprii"

"Capital subscris varsat"

"Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital"

Exemplu:Rascumpararea si anularea a 100 actiuni, pretul de rascumparare 4.000 lei/buc, valoare nominala de 5.000 lei/buc.

Rascumpararea actiunilor :

"Actiuni proprii''  "Conturi curente la banci "

Anularea actiunilor presupune inregistrarea unei diferente favorabile deoarece societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mic decat valoare nominala :

500.000 1012 = %

"Capital subscris varsat" 502 400.000

"Actiuni proprii"

100.000 "Venituri din vanzarea activelor

si alte operatiuni de capital"

CONTABILITATEA MICSORARII-CRESTERII CAPITALULUI

SOCIAL

O societate care lucreaza in pierder si doreste sa majoreze capitalului, poate apela la tehnica financiar contabila in doi pasi consecutivi :

reducerea capitalului pentru a acoperii pierderile;

majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni.

Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de "miscarea acordeonului" sau "insanatosire financiara".

Majorarea capitalului prin incorporarea de rezerve are loc in cazurile in care pierderile nu depasesc 50% din capital. In caz contrar cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar conversia obligatiunilor in noi actiuni.

Primul pas, micsorarea capitalului genereaza iregistrarea privind debitarea contului 1012 "Capital subscris varsat"si creditarea contului 117 "Rezultatul reportat".

Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului impune inregistrarile specifice incorporarii rezervelor in capital sau emiterea de noi actiuni reprezentative.

7 CONTABILITATEA AMORTIZARII CAPITALULUI SOCIAL

Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din profit. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia adunarii generale extraordinare a actionarilor.

In scopul de a indica mentinerea capitalului de origine, rezerva sau profitul care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua analitice in cadrul contului 1012 "Capital subscris varsat" respectiv 1012.1"Capital neamortizat". Aceasta ultima parte de capital este indisponibila , iar actiunile echivalente nu participa LA PRIMUL DIVIDEND si au un regim diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.

Exemplu: Capitalul subscris varsat se ridica la 3.000.000. lei. Se decide sa se amortizeze capitalul cu 500.000 lei prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.

"Alte rezerve " "Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul"

si

456 = 5121 500.000

"Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" "Conturi curente la banci "

Tot odata se face virarea interna prin debitarea contului 1012 "Capital subscris varsat" si creditarea contului 1012.1"Capital neamortizat"si 1012.2 "Capital amortizat".

Schema inregistrarilor contabile se poate prezenta si sub forma:

a) inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amotizata:

"Capital subscris varsat" "Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul "

b) afectarea rezervelor la amortizare:

1068 = 1012.2 500.000

"Alte rezerve "  "Capitalul amortizat"

c) virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

"Capital subscris varsat" "Capitalul neamortizat"

d) rambursarea efectiva a actiunilor:

456 = 512 500.000

"Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" "Conturi curente la banci "

Desigur, se pot folosi si alte variante noi pe aceasta o recomandam in spiritul divulgarii integrale a informatiei.