OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

Potrivit Legii contabilitatii 82/1991, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatiile cooperatiste, asociatiile precum si alte persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant au obligatia sa organizeze si sa conduca o contabilitate proprie. Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor economice efectuate, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la relatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute, controlul operatiunilor efectuate si al procedurilor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor furnizate.

Referiri la L. 82/1991

Dispozitii generale

Ministerul de Finante emite planul de conturi general, registrele si bilantul contabil,

formularele privind activitatea financiara si contabila precum si normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

Inregistrarea in contabilitate se face cronologic si sistematic.

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate numit document justificativ.

Registrele contabile:

registrul jurnal

registrul inventar

cartea mare

Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitate se intocmeste lunar balanta de

verificare.

Registrele contabile precum si documetele justificative care stau la baza inregistrari in contabilitate se pastreaza in arhiva societatii timp de 10 ani cu incepere de la data inchiderii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza 50 de ani.

In caz de pierdere, sustragere, distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire in termen de 30 zile de la constatare.

Bilantu contabil - se intocmeste anual in mod obligatoriu si la 6 luni.

La intocmirea bilantului contabil trebuie avute in vedere urmatoarele reguli:

posturile inscrise in bilantul contabil trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in

contabilitate puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului.

Compensarile intre conturile ce se inscrie in bilantul contabil respectiv intre veniturile

si cheltuielile din contul de profit si pierdere nu sunt admise.

Bilanturile contabile sunt supuse verificarii de catre cenzori, contabili autorizati sau experti contabili.

Bilantul contabil anual se pastreaza 50 de ani.

Contraventii si infractiuni

Sunt considerate infractiuni urmatoarele:

detinerea de valori materiale sau banesti sub orice forma si cu orice titlu precum si existenta oricarui drept sau obligatie patrimoniala fara a fi inregistrata in contabilitate.

Primirea si eliberarea din depozite de bunuri de orice fel fara documente justificative de intrare si iesire

Neintocmirea balantei de verificare

Nerespectarea normelor cu privire la:

a)     arhivarea si pastrarea documentelor contabile si a registrelor contabile precum si nereconstituirea documetelor

b)     efectuarea inventarierii patrimoniului

c)     intocmirea, verificarea si depunerea bilantului contabil

In aceste situatii contraventiile se concretizeaza in amenzi.

Conform legii obiectul contabilitatii il constituie:

reflectarea patrimoniului in expresie valorica, respectiv baneasca

reflectarea miscarii si a modificarilor intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate

reflectarea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor obtinute

Definirea patrimoniului presupune existenta a 3 concepte:

d.p.v juridic patrimoniul reprezinta totalul drepturilor si obligatiilor cu continut economic al unui subiect de drept.

D.p.v economic patrimoniul reprezinta totalul bunurilor economice exprimabile in bani inclusiv rezultatul folosirii lor ce apartin unei persoane fizice sau juridice

D.p.v. economico-financiar- juridic patrimoniul reprezinta complexul de drepturi si obligatiuni cu respectivele lor obiecte de drept si obligatiuni exprimabile in bani

PATRIMONIU

BUNURI ECONOMICE  DREPTURI SI OBLIGATIUNI

1. Bunurile economice- formeaza substanta materiala a Patrimoniului si se reprezinta sub forma de:

bunuri materiale sau corporale( cladiri, materiale, marfuri, bani)

bunuri nemateriale sau necorporale( creante, marci etc)

2. Drepturi si obligatiuni - exprima raportul de proprietate in cadrul caruia se procura si se gestioneaza bunuri.

Ne referim - la drepturi cand titularul de patrimoniu este proprietar deci nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate in posesiunea si folosinta sa.

la obligatiuni,   pentru bunurile componente ale patrimoniului titularul trebuie sa indeplineasca o prestatie sau sa dea un echivalent valoric.

In scopul realizarii obiectului sau, contabilitatea se foloseste de o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la procesele economice ce se prelucreaza in cadrul unitatii patrimoniale si care se impart in :

a)     procedee comune tuturor stiintelor

b)     b) procedee specifice metodei contabile( bilant, balanta de verificare, conturi)

Bilantul- procedeul metodei contabile prin care se efectueaza dubla reprezentare a situatiilor patrimoniului unitatii economice si a rezultatului obtinut. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un moment dat in expresie valorica patrimoniul unitatii sub dublul sau aspect: al destinatiei economice respectiv activul patrimoniului si al surselor de provenienta. Prin bilant se prezinta rezultatele finale la un moment dat sub forma de profit sau pierdere. Bilantul furnizeaza numai informatii generale si de aceea el este completat cu o serie de anexe prin care se explica si se detalieaza anumite laturi ale activitatii economice si financiare ale unitatii patrimoniale respective.

Pentru ca bilantul contabil nu poate prezenta miscarile succesive ce se produc ca urmare a unor operatiuni economico- financiare, metoda contabilitatii utilizeaza conturi.

Pentru reflectarea fiecarui cont patrimonial contabilitatea utilizeaza un cont distinct. Aceste conturi au legaturi intre ele cit si cu bilantul.

Totalitatea conturilor utilizate in contabilitate, pentru realizarea obiectului sau, formeaza planul de conturi general. Legatura dintre conturi, care furnizeaza informatiile de detaliu si bilant, care asigura informatii generale asupra activitatii de ansamblu a unitatii, se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu numit balanta de verificare prin care se controleaza respectarea in contabilitate a dublei inregistrari a elementelor patrimoniului creand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Centralizarea datelor cu ajutorul balantei de verificare ofera posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor survenite in perioada curenta cit si cumulat din perioada precedenta de gestiune.

Organizarea contabilitatii se bazeaza pe urmatoarele principii contabile:

1. principiul prudentei-   consta in aprecierea justa a faptelor pentru a preveni riscul in viitor adica incertitudinile prezente care ar putea afecta situatia financiara de viitor. La inchiderea exercitiului financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile si nu se contabilizeaza creantele si profitul probabil.
2. principiul contului istoric- orice valoare economica inscrisa in contabilitate se bazeaza pe un cost de intrare consemnat intr-un document justificativ.
3. principiul permanentei metodei- asigura continuitatea aplicarii metodei de la un exercitiu la altul.
4. principiul independentei exercitiului- nu are legatura cu altul
5. principiul noncompensatiei- este interzisa compensarea intre conturile de activ si pasiv, intre creante si datorii, intre cheltuieli si venituri
6. pricipiul intangibilitatii bilantului de deschidere. Bilantul de deschidere al unui nou exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

Forme de inregistrare contabila

Acestea asigura inregistrarea operatiunilor in ordine cronologica si sistematica dupa

natura si forma documentelor.

Principalele forme de inregistrare contabila sunt:

1. forma contabila clasica sau pe jurnal unic
2. forma contabila centralizata- pe jurnale multiple
3. forma pe jurnale
4. forma maestru-sah ( pe conturi corespondente)
5. forma informatizata

1. Forma contabila clasica sau pe jurnal mic

balanta de verificare este folosita pentru centralizarea si verificarea periodica a

exactitatii datelor si evidentierea situatiei financiar-contabile, pentru sintetizarea informatiilor privind situatia patrimoniului, evolutia situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

Aceasta forma prezinta urmatoarele inconveniente:

inregistrarea in jurnal este lente

controlul dificil, erorile fiind identificate doar in balanta de verificare

2. Forma de inregistrare centralizata sau pe jurnale multiple

In aceasta situatie jurnalul unic este inlocuit cu jurnalele auxiliare sau analitice structurate pe operatiuni repetitive. Fiecare jurnal corespunde unui singur cont care se debiteaza sau se crediteaza prin creditul sau debitul a o serie de alte conturi.

Sunt utilizate urmatorele jurnale auxiliare:

jurnal pentru vanzari

jurnal pentru cumparari

unul sau mai multe jurnale de trezorerie pentru operatiunile prin banca sau casa

jurnal de operatiuni diverse

La sfarsitul lunii se face operatiunea de report adica trecerea totalului de la sfarsitul

unei luni la inceputul lunii urmatoare si de inchidere a jurnalelor analitice adica toate inregistrarile din jurnalele analitice sunt grupate si insumate la nivel de cont sintetic fiind transcrise intr-un jurnal unic numit jurnal general sau centralizator.

3. Forma contabila pe jurnale

Trasatura de baza a acestei forme este aceea ca inregistrarile sunt efectuate doar pe

creditul unui cont.

Formularele folosite sunt:

a)     jurnale multiple in care inregistrarile se fac cronologic si sistematic in tot cursul lunii sau doar la sfarsitul lunii pe baza documentelor justificative, a documentelor centralizatoare si a notelor contabile pentru operatiuni care nu au la baza documente justivicative.

Jurnalele multiple cele mai des folosite sunt:

pentru operatiuni de casa

pentru operatiuni cu banca

pentru decontari cu furnizorii

pentru decontari cu clienti

pentru consum si alte iesiri de materii prime

jurnale pentru salarii

jurnale privind repartizarea si decontarea cheltuielilor de productie

jurnale pentru operatiuni diverse

jurnale pentru vanzari si cumparari

b)     jurnale care ilustreaza situatia privind debitul unor conturi ( pentru casa si banca)

c)     cartea mare- se utilizeaza pentru stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pentru conturile sintetice din planul de conturi.

4. Forma contabila maestru- sah sau pe conturi corespondente

Trasatura de baza a acestei forme este dezvoltata pe conturi corespondente atit a

rulajului debitor cat si a celui creditor a conturilor sintetice. Inainte de a fi inregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile si controlului.

Principalele formulare utilizate sunt:

a)     jurnal de inregistrari- operatiunile economico-financiare sunt inregistrate pe masura intrarii documentelor justificative cumulative si notelor contabile carora li se atribuie un numar de inregistrare corespunzator datei la care au fost prelucrate

b)     fisa sintetica sah- serveste la evidenta sintetica a operatiunilor economico-financiare

Pentru fiecare cont se foloseste o fisa sintetica sah. Inregistrarile in fisa sintetica sunt

precedate de inregistrarea cronologica proprie jurnalului de inregistrare

c)     balanta de verificare- se intocmeste lunar pe baza fisei sintetice sah si in cadrul ei se stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la inceputul anului pentru fiecare cont sintetic.

6. Forma de contabilitate informatizata- reprezinta o adaptare a contabilitatii la

folosirea tehnicii de calcul. Pe baza datelor introduse in calculator se editeaza obligatoriu registrele jurnal amintite anterior. Editarea registrului cartea mare este obligatorie sau facultativa dupa decizia utilizatorului de sistem si in mod obligatoriu vor fi editate lunar balanta de verificare care in situatia lipsei registrului cartea mare preia functiile acestuia.