EVIDENTA OPERATIV-CONTABILA A STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR LA S.C. METEA TRANS S.R.L."

COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE CHITU"

CRAIOVA

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE IN INVATAMANTUL LICEAL

TEMA :

"EVIDENTA OPERATIV-CONTABILA A STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR LA S.C. METEA TRANS S.R.L."

CUPRINS

ARGUMENT

Cap.I. PREZENTAREA GENERALA A S.C. " METEA TRANS S.R.L.

1.1. Prezentarea S.C."METEA TRANS" S.R.L. din punct de vedere juridic

1.2. Prezentarea S.C. "METEA TRANS " S.R.L. din punct de vedere organizatoric

Cap.II. ORGANIZAREA EVIDENTEI OPERATIVE A STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERILE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

2.1. Caracterizarea generala a stocurilor

2.2. Evaluarea stocurilor

2.3. Documente priviind evidenta operativa a stocurilor

Cap.III. ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

3.1. Conturi utilizate

3.2.Studiu de caz priviind contabilitatea materiilor prime, materilelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar

Cap.IV. POLITICA DE DISTRIBUTIE A FIRMEI LA S.C. "METEA TRANS"S.R.L.

4.1. Strategia de distributie a firmei

4.2. Sediul strategiei

4.3. Obiective si criterii

4.4. Variantele strategiei

4.5. Operationalizarea strategiei

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Mi-am ales aceasta tema datorita importantei stocurilor in cadrul intreprinderii, iar contabilitatea stocurilor si a comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate, fie a fi vindute in aceasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.

De asemenea, evaluarea stocurilor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde, de complexitatea structurii sortimentale, de fiscalitate si de rentabilitate.

Structura sortimentala decide utilizarea acelei metode care sa asigure o evaluare cat mai exacta, fara a amplifica volumul muncii. Evaluarea cantitatii de stocuri, la sfarsitul exercitiului, este o cerinta in determinarea corecta a costului bunurilor produse sau vandute si de aici corectitudine in probleme de fiscalitate si de determinare a rentabilitatii activitatii economice.

CAP.I. PREZENTAREA GENERALA A S.C "METEA TRANS" S.R.L.

1.1. PREZENTAREA S.C. "METEA TRANS" S.R.L. DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

Art.1. Denumirea societatii este : "METEA TRANS"

In orice scrisoare sau publicatie emanind de la societate , denumirea va fi urmata de cuvintele "societate cu raspundere limitata" sau de initialele "S.R.L.", sediul societatii cu numarul de inmatricularedin Registrul Comertului , capitolul social si codul fiscal.

In cuprinsul prezentului act constitutiv , societatea comerciala "METEA TRANS" S.R.L. este denumita generic "societate".

Art .2. Sociatatea comerciala este persoana juridica romana avand formula juridica de societate comerciala cu raspundere limitata, isi desfasoara activitatea cu prevederile Legii nr.31/1990 , modificata , prin OUG 32/1997, ale Codului Comercial Roman , Codului Roman, cu prezentul statut si alte acte normative incidente relatiile determinate de obiectul sau de activitate

Art.3. Sediul societatii este in: Craiova, jud .Dolj,Romania.

Societatea ar putea sa-si schimbe sediul, sa deschida filiale cu personalitate juridica, sucursale, reprezentante, agentii si alte asemenea unitatii fara personalitate juridica, la alte adrese si in alte localitati din Romania si alte state , cu respectarea prevederilor legale.

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteazaintr-una dintre formele de societate si vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.

Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatiilor comerciale si se inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii lor in Registrul Comertului din judetul in care vor functiona.

Daca sucursala se infiinteaza in acelasi judet cu societatea fondatoare, ea se va inmatricula in acelasi registrul al comertului insa ca inmatriculare independenta.

Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar indiferent de denumirea lui, caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.

Celelalte sedii secundare - agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii - se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in Registrul Comertului sediul principal .

Nu se pot infiinta infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

Art. 4. Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la inmatricularii in registrul Comertului.

Cap. II . Obiectul de activitate

Art . 5. Domeniul principal de activitate sunt servicii ce corespunede grupei CAEN 602, cu activitatea principala :

- 6024 Transporturi rutiere de marfuri (activitatea tuturor transporturilor, regulate si neregulate rutiere de marfuri - congelate , refrigerate, incarcaturi lichide si gazoase, incarcaturi in containere , mobila transporturi postale - precum si inchirierea mijloacelor de transport rutier a marfurilor cu sofer sau operator).

Pe masura dezvoltarii activitatii , societatea isi propune realizarea si a altor activitati , secundare

011 Cultura vegetala

- 0111 Cultura cerealelor

- 0112 Cultura leguminoaselor boabe

-0113Cultura cartofului, legumelor radacinoase, plantelor tehnice, medicinale si aromatice

- 0114 Cultura plantelor de nutret

- 0115 Cultura legumelor , bostanoaselor si ciupercilor

- 0116 Cultura florilor si plantelor ornamentale

- 0117 Pomicultura si cultura altor plante fructifere (cu exceptia strugurilor)

- 0118 Viticultura

Cresterea animalelor

-0121 Cresterea bovinelor

- 0122 Cresterea ovinelor si caprinelor

- 0123 Cresterea porcinelor

- 0124 Cresterea cabalinelor , magarilor si catarilor

- 0125 Cresterea pasarilor

- 0126 Apicultura

- 0127 Sericultura

- 0128 Cresterea animalelor pentru blana si a altor specii

Activitati mixte (cultura vegetala si cresterea animalelor)

- 0130 Activitati mixte (cultura vegetala si cresterea animalelor)

- 014 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare)

- 0141 Servicii ptr. mecanizarea si chimizarea agriculturii

- 0142 Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor

- 0143 Servicii de imbunatatiri funciare si irigatii

- 0144 Alte servicii pentru agricultura

159 Fabricarea bauturilor

- 1591 Fabricarea bauturilor alcoolice distilate

- 1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie

- 1593 Fabricarea vinuluii din struguri

- 1594 Fabricarea cidrului si a vinului din fructe (cu exceptia strugurilor)

- 1595 Fabricarea altor bauturi nedistilate obtinute prin fermentare

- 1596 Fabricarea berei

- 1597 Fabricarea maltului

- 1598 Productia de ape minerale

- 1599 Fabricarea bauturilor nealcoolice

Activitati intermediare de comert cu ridicata

- 5111 Comert intermediar cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semiproduse

- 5112 Comert intermediar cu combustibili, minerale si produse chimice pentru industrie

- 5113 Comert intermediar cu material lemnos si de constructii

- 5114 Comert intermediar cu masini , echipamente industriale

- 5115 Comert intermediar cu mobila , articole de menaj si de fierarie

- 5116 Comert intermediar cu textile, confectii, incaltaminte si articole din piele

- 5117 Comert intermediar cu produse alimentare, bauturi si tutun

- 5118 Comert intermediar specializat in vanzarea produselor cu caracter specific neclasificate in alta parte

Comert cu ridicata a produselor agricole brute si animalelor vii

- 5121 Comert cu ridicata cu cereale , seminte si furaje

- 5122 Comert cu ridicata cu flori si plante

- 5123 Comert cu ridicata cu animale vii

- 5124 Comert cu ridicata cu piei brute si piei prelucrate

513 Comert cu ridicata a produselor alimentare , bauturilor si tutunului

- 5131 Comert cu ridicata cu fructe si legume

- 5132 Comert cu ridicata cu carne si mezeluri

- 5133 Comert cu ridicata cu produse lactate , oua, uleiuri si grasimi comestibile

- 5262 Comert cu amanuntul prin standuri in piete

- 5263 Alte tipuri de comert cu amnuntul care nu se efectueaza prin magazine

- 554 Cafenele si baruri

- 5541 Cafenele si baruri fara spectacol

- 5542 Cafenele si baruri cu spectacole

602 Alte transporturi terestre

- 6021 Alte transporturi terestre de calatori pe baza de grafic (regulate)

- 6022 Transporturi cu taxiur

- 6023 Transportui terestre de calatori ocazionale

Inchirierea altor mijloace de transport

- 7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru

- 7122 Inchirierea mijloacelor de transport pe apa

- 7123 Inchirierea mijloacelor de transport aerian

713 Inchirierea masinilor si echipamentelor

- 7131 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole

- 7132 Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii

- 7133 Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou

- 7134 Inchirierea altor masini si echipamente

Obiectul de activitate al societatii poate fi modificat de catre fondatorul unic, numai in conditiile si cu formele cerute de lege.

Desfacerea si comercializarea se vor face prin magazine proprii, inchiriate, puncte fixe, mobile, in judet, in tara, cat si in strainatate, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Cap . III. Capitalul social

Art . 64. Capitalul social total subscris si varsat de asociat este de 2.000.000 lei , fiind constituit din 20 parti sociale , nominative si indivizibile, in valoare de 100.000 lei fiecare.

Capitalul social este constituit in numerar si apartine integral lui METEA PETRISOR

Art . 7. Majorarea sau reducerea capitalului social se face de catre fondatorul unic, poptrivit cu interesele societatii si in concordanta cu prevederile legale.

Art . 8. Reducerea capitalului social poate fi facuta motivat, pana la limita impusa de legiuitor, dar numai devreme de doua luni de la data in care hotararea de reducere a fost publicata in Monitorul Oficial.

Art. 9. Majorarea capitalului social se face cu respectarea dispozitiilor legale de construire a societatii. Majorarea poate fi facuta din beneficiile societatii sau din alte aporturi, care pot fi total sau partial, in numerar sau /si in natura .

Art. 10. Daca marirea capitalului social se va face prin aport in natura, fondatorul unic va fi numai unul sau mai multi experti care isi vor da avizul asupra evaluarii acestuia, marirea capitalului hotarandu-se numai dupa depunerea raportului de expertiza, cu care ocazie se vor stabili si partile sociale, ce se vor emite in schimb pe numele asociatului.

Art. 11. Bunurile in natura aduse in societate ca aport, intra in proprietatea acesteia (atat timp cat nu sunt grevate de alte sarcini). Aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Art .12. Continuarea activitatii societatii, transferul sau cesiunea partilor sociale poate fi realizata catre terti si persoane ce au vocatie succesorala in conditiile Legii nr .31/1990 si ale Codului Civil.

Tertii sau succesorii pot hotara continuarea activitatii societatii , prin modificarea corespunzatoare a actului constitutiv in conditiile impuse de lege.

Cap.IV. Organizarea si functionarea societatii

Art. 13. Conducerea societatii este asigurata de catre fondatorul unic, METEA PETRISOR, acesta avand prerogativele adunarii generale, ale consiliului de administratie si administratorului si anume:

-a) aproba bilantul si repartizeaza beneficiul net;

-b) desemneaza eventualii administratorii si cenzori, ii revoca si ii descarca de activitate ;

-c) decide urmarirea eventualilor administratori si cenzori pentru daune pricinuite societatii , desemnand persoana insarcinata sa o exercite;

-d) aproba structura organizatorica , numarul de posturi si nivelul salariilor, angajarea si coordonarea personalui ;

-e) decide cu privire la modificarea , fuziunea ,dizolvarea si lichidarea societatii;

-f) modifica statutul;

-g) indeplineste orice alte atributi necesare si cerute de activitatea societatii, cele cerute de lege si de prezentul statut.

Art. 14. Exercitand conducerea efectiva a societatii, asociatul unic stabileste salariul angajatilor societatii si beneficiaza de vechime in munca cu conditia achitarii de catre societate a contributiei pentru asigurarile sociale si ajutorului de somaj.

Art. 15. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata. O societate cu raspundere limitata nu poate avea asociat unic o alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.

Art. 16. Exercitiul economico-financiar incepe cu 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu incepe la data constitiurii societatii.

Societatea va tine evidenta contabila lunar pe acte si fapte de comert va intocmi anual bilantul, contul de beneficiii si pierderi , avand in vedere prevederile legale.

Dupa aprobarea de catre adunarea generala a sociatiilor, bilantul contabil annual se va depune in termen de 15 zile la administratia financiara .

Un exemplar al bilantului contabil si al contului de profit si pierderi vizat de administratia financiara va fi depus la Registrul Comertului pentru a fi retinut si eventual dat publicitatii.

Art. 17. Din beneficiile societatii se va retine in fiecare an cel putin 5 % pentru formarea fondului de rezerva pana ce acesta va atinge minim a cincea parte din capitalul social, fond care, dupa aceea va fi completat ori de cate ori, va scadea sub acest cuantum.

Art. 18. Amortizarea fondurilor fixe apartinand societatii, se stabileste in conditiile legii de catre fondatorul unic sau de catre persoana desemnata

a-l reprezenta.

Art . 19. In raporturile cu tertii societatea este entitate distincta de persoana asociatului unic, in sensul ca, orice creditor particular, poate sa-si exercite drepturile numai asupra beneficiilor asociatului unic numai dupa bilantul social, si in nici un caz asupra societatii.

Art. 20. Pentru intreaga activitate a societatii fondatorul unic, in calitate de director si administrator, raspunde in conformitate cu prevederile Legii nr 31/1990.

Cap .V. Modificarea formei juridice

Art . 21. Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag creearea unei persoane juridice noi.

Art. 22. Fuziunea sau divizarea se hotaraste de catre fiecare societate in parte in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.

Fuziunea se face prin absorbirea unei societati de catre alta societate sau prin contopirea a doua litere sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua. Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei societati, care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta .

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societati in care isi inceteaza existenta si transmitertea universala a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare in starea in care se gaseste la data fuziunii sau divizarii in schimbul atribuirii de actiuni sau de parti sociale ale acestora catre asociatii care inceteaza si eventual a unei sume in bani cre nu poate depasi 10 % din valoare nominala a actiunilor sau a partilor sociale atribuite .

Administratorii societatilor care participa la fuziune sau divizare intocmesc proiectul de fuziune sau divizare in forma si cerintele art. 174.3 din OG 32 / 1997 privind modificarea Legii 31/1990 si sunt obligati a indeplini procedurile prevazute de aceasta .

Art . 23. Dizolvarea societatii are loc in urmatoarele conditii:

- a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia ;

- b) declararea nulitatii societatii ;

- c) prin hotararea asociatului unic in conditiile legii;

- d) deschiderea procedurii lichidarii judiciare;

Dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare.

Art . 24. Din momentul dizolvarii administratorul nu mai poate intreprinde noi operatiuni, in caz contrar el este personal raspunzator pentru operatiunile pe care le-a intreprins .

Societatea fiind dizolvata, administratorul instituie procedura de lichidare.

Cap . VI. Dispozitii finale

Art . 25. Asigurarea bunurilor din patrimoniul societatii pentru diferite cauze generatoare de prejudicii se va efectua de catre fondatorul unic corespunzator intereselor societatii.

Art. 26. Societatea poate fi beneficiara unor concesionari, inchirierei, preluari de locatii in gestiune, cumparari de activitate de la alte societati sau comercianti, de unitati, ateliere, magazine, alte spatii si mijloace necesare realizarii obiectului sau de activitate.

Art . 27. Litigiile dintre societate si persoane fizice sau juridice sunt de competenta instantelor de drept comun.

Litigiile generate de raporturi comerciale pot fi solutionate si pe cale de arbitraj.

Art . 28. Cheltuielile ocazionate de inmatricularea societatii se scad din venituri; se prevede , deasemenea, un fond de protocol la nivelul societatii, cu respectarea conditiilor legii.

1.2. PREZENTAREA SOCIETATII "METEA TRANS" S.R.L. DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC

Serviciul contabilitate are in principal urmatoarele atributii:

- organizarea contabilitatii conform prevederilor legale si asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarilor.

- organizarea analizei periodice a utilizarii bunurilor materiale si luarea masurilor necesare impreuna cu celelalte servicii din unitate, in ceea ce priveste stocurile disponibile, supranormative, fara miscare lenta sau pentru prevenirea oricaror acte, imobilizari de fonduri.

- asigurarea intocmirii la timp si in conformitate cu dispozitiile legale a darilor de seama contabile:

- exercitarea controlului financiar preventiv in conformitate cu dispozitiile legale;

- participarea la organizarea sistemului informational al unitatii, urmarind folosirea cat mai eficenta a datelor contabilitatii;

- asigurarea intocmirii, circulatiei si pastrarii documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor contabile;

- preocuparea privind introducerea tehnicii moderne (a informaticii) in elaborarea lucrarilor contabile;

- organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale si regularizarea diferentelor contabile;

- organizarea actiunilor de perfectionare a pregatirii profesionale pentru cadrele din serviciu;

- efectuarea studiilor privind costuri comparative pe diversi indicatori economico-financiari;

Serviciul financiar are in principal urmatoarele atributii:

- Intocmirea planurilor de venituri si cheltuieli;

- Asigurarea efectuarii corecte si in conformitate cu dispozitiile legale a operatiunilor de incasari si plati in numerar;

- Asigurarea creditelor necesare desfasurarii in conditii de eficenta a activitatii unitatii;

- Verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, continutului si egalitatii operatiunii;

- Intocmirea formelor de recuperare a sumelor care eventual au fost gresit platite;

- Masuri cu privire la incasarea creantelor si plata datoriilor tertelor persoane cu care unitatea are legaturi de natura economica.

CAP.II. ORGANIZAREA EVIDENTEI OPERATIVE A STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR LA S.C. "METEA TRANS" S.R.L.

2.1.CARACTERIZAREA GENERALA A STOCURILOR

Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si seviuciilor din cadrul unitatii destinatare:

-a fi consumate la prima utilizare;

-a fi vandute dupa prelucarea lor in procesul de productie;

-a fi vandute in starea in care s-au cumparat;

Stocurile sunt bunuri si servicii care, de regula, se trasnsforma in lichiditati intr-o perioada mai mica de un an de aceea , se include in categoria activelor circulante.

Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:

a)Dupa forma fizica si destinatie:

- materiile prime - care reprezinta substanta principala a produselor finite;

- materiale consumabile - sunt bunrile care parciticipa sau ajuta la procesul de productie, fara a se regasi de regula, in produsul finit;

- materiale de natura obiectelor de inventar - sunt bunurile care nu indeplinesc conditiile de valoare si / sau de durata pentru a se include in categoria imobilizarilor corporale;

- produsele - reprezentate de semifabricate, produse finite si produse reziduale;

- productia in curs de executie - este productia care nu a trecut prin toate fazele procesului tehnologic;

- animalele si pasarile - reprezentate de:

- animale tinere la ingrasat;

- animale de productie(lana, lapte, blana, oua), cu exceptia vacilor de lapte;

- coloniile de albine ;

- marfurile - sunt stocurile cumparate in vederea vanzari acestora in aceeasi stare ;

- ambalajele - sunt stocurile utilizate pentru pastrarea si transportul bunurilor;

b)Dupa sursa de provenienta:

- Stocuri cumparate : materii prime, materile consumabile, obiecte de inventar, baracamente si amenajari provizorii, animale, ambalaje;

- Stocuri fabricate : productie ijn curs de executie produse reziduale, produse finite.

c)Dupa aparteneta la patrimoniu:

- Stocari care fac parte din patrimoniu care se pot afla fie in spatiile

proprii, fie se afla la terti in custodie, in consignatie pentru prelucare sau comparare;

- Stocuri care nu fac parte din patrimoniu , dar se afla in gestiunea unitatii,

fiind primite de la terti pentru vanzare in consignatie pentru prelucare , reparare;

d)Dupa gradul de individualizare si modul de gestionare:

- Stocuri identficabile - care sunt individualizate pentru fiecare articole sau categoreie de bunuri, in care se includ, de regula, bunurile de folosinta indelungata: autoturisme, televizoare, calculatoare, etc.

- Stocuri fungibile sau interschimbabile, care in cadrul fiecarei categorii, nu fi in mod unitar identificabile: pungile cu zahar ambalat care apartin aceluiasi sort chiar daca sunt cumparate la preturi diferite etc.

Structura stocurilor se modifica in functie de etapele in care se regasesc in cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul intreprinderilor de productie se poate reprezenta astfel:

<<In cazul intreprinderilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in cumpararea de marfuri care se vand ulteror in aceeasi stare>>

2.2.EVALUAREA STOCURILOR

Potrivit reglementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face in urmatoarele momente: la intrare, la iesire, la inventariere, la data intocmiri bilantului.

EVALUAREA STOCURILOR LA INTRARE IN PATRIMONIU

Stocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in

functie de modul lor de dobandire astfel:

a) Stocuri cumparate(materii prime, materiale, marfuri, ambalaje,etc ) se evalueaza

la costul de achizitie care are urmatoarea structura:

- pretul de cumparare fara TVA ;

- taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare, etc);

- cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziti de stocuri;

- TVA inscrisa in factura furnizorului in cazul in care cumparatorul nu este platitor de TVA.

b) Stocuri fabricate(prodese finite, semifabricate, etc) se evalueaza la costul de

productie format din:

- cheltuieli directe : cu materiile prime, cu materiale, cu salariile muncitorilor direct productivi;

- cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor , cu repratiile, cu salariile personalului de conducere din sectie, etc.

c) Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa(de utilitate) care reprezinta pretul presupus ca il asteapta un client in cadrul unei tranzactiii comerciale.

d) Stocurile aduse ca raport in natura se evalueaza la valorile de aport, stabilita in urma evaluarii.

EVALUAREA STOCURILOR LA IESIRE DIN PATRIMONIU

La iesirea din patromoniu prin vanzare, consum, donatii, distrugere etc. stocurile se evalueaza prin aplicarea uneia dintre urmatoarele metode:

- Metoda identificarii specifice (IS) - consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi in cadrul produselor de folosinta indelungata care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.

- Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic(de exemplu, la sfarsitul lunii) fie dupa fiecare receptie.

Cand se calculeaza la sfarsitul lunii costul mediu ponderat(CMP) se stabileste ca un raport intre valoarea stocului initial(Vsi) plus valoarea intrarilor(Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (Qsi) plus cantitatile intrate(Qi), adica:

CMP=(Vsi+Vi)/(QsI+Qi)

Cand se calculeaza dupa fiecare receptie, costul mediu ponderat (CMP) se stabileste ca un raport intre valoarea stocului precedent(Vsp) plus valoarea intrarilor(Vsi)si cantitatea existenta in stocul precedent(Qsp) plus cantitatile intrate(Qi), adica:

CMP=(Vsp+Vi)/(Qsp+Qi)

Daca se pondereaza cantitatile iesite (Qe) cu costul unitar mediu ponderat se

obtine valoarea bunurilor iesite (Ve) adica:

Ve=CMP * Qe

Metoda "prima intrare- prima iesire" (FIFO) - se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente preturi, fiind atribuite stocurilor iesite preturile cele mai vechi.

Metoda FIFO poate fi utilizata indiferent de fluxul real al stocurilor, deoarece presupunerea se face in legatura cu fluxul costurilor si nu al bunurilor.

Metoda "ultima intrare - prima iesire" (LIFO) - se bazeaza pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. In acest fel, stocul final este evaluat la cele mai vechi preturi .

Presupunerea folosita de aceasta metoda nu corespunde cu miscarea reala a stocurilor din majoritatea intreprinderilor.

Exemplu .

In tabelul de mai jos se prezinta stocul initial si miscarile din cursul luni

septembrie privind materia prima "faina".

Se evalueaza iesirile (consumul ) de faina, precum si stocul final pe baza

metodelor de evaluare cunoscute:

a)Metoda "prima intrare- prima iesire"FIFO

b)Metoda "ultima intrare - ultima iesire "(LIFO):

c) Metoda costului mediu ponderat(CMP) calculat dupa fiecare receptie:

d) Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculat la sfarsitul lunii:

ALTE METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

In functie de specificul activitatii, se mai pot folosi urmatoarele metode de

evaluare a stocurilor :

a) Costul sau pretul standard - ia in considerare nivelurile normale ale consumurilor materiale si de manopera, de eficienta si de utilizare a capacitatilor de productie.

Aceste costuri trebuie actualizate periodic, in functie de conditiile existente la un moment dat.

- Diferentele dintre costul standard si costul efectiv (de achizitie sau de productie) se inregistreaza distinct in contabilitate, incluzandu-se in costuri pe masura consumului productiv sau vanzarii bunurilor respective.

- Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient (K) care se calculeaza astfel k este egal cu:

Acest coeficient se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite la cost standard obtinandu-se diferentele de pret aferente bunurilor iesite, care se repartizeaza asupra costurilor.

b) Pretul cu amanuntul - este folosit in comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje de adaos, comercial similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. Costul stocurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei de brute din pretul de vanzare al stocurilor .

2.3.DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIVA A STOCURILOR

Activele circulante materiale din cadrul unei intreprinderi ocazioneaza numeroase operatiuni, cum ar fi: aprovizionarea, pastrarea, eliberarea din depozite, prelucrarea in procesul de productie, vanzare, inventarierea etc. Aceste operatiuni trebuie consemnate in diferite documente de evidenta operativa a stocurilor.

Intreprinderile emit catre furnizori comenzi , iar pe baza acestora se incheie contracte economice. In anumite conditii, contractele sunt inlocuite de catre furnizori prin confirmarea de comanda.

EVALUAREA STOCURILOR LA INVENTARIERE SI LA INCHIDEREA EXERCITIULUI

La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului, stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.

Cu acest prilej se stabilesc:

- Diferentele cantitative in plus sau in minus dintre stuatia faptica stabilita la inventariere si situatia scriptica din contabilitate;

- Diferentele valorice in plus sau in minus dintre valoarea stabilita (de intrare)si valoarea actuala (de inventar);

In bilant, stocurile trebuie sa fie inregistrate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si de valoarea de inventar. Astfel , daca se constata ca:

1.Valoarea de inventar > Valoarea contabila, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila;

2.Valoarea de inventar <Valoarea contabila, in listele de inventariere se va inscrie valoarea de inventar.

Pentru diferenta dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de

inventar (mai mica ) se constituie un provision pentru deprecierea stocurilor.

Exemplu . priviind evaluarea stocurilor la inventariere si la bilant:

La articolul "Cherestea "se va inregistra un plus la inventar de 700 lei, iar in bilant se va transcrie, conform principilui prudentei, valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila (11.200 lei) si la valoarea de inventar(11.520 lei).

La articolul "Mese" se va inregistra un minus de inventar de 400 lei, precum si un provision pentru deprecierea stocurilor, in valoare de 205 lei. In bilant se va transcrie valoarea cea mai mica, adica valoarea de inventar de 3.895 lei.

In cadrul executarii comenzii si a contractului de aprovizionare cumparatorul primeste de la furnizor avizul de insotire a marfii sau factura fiscala. Intreprinderile care intocmesc factura fiscala in momentul livrarii bunurilor nu vor mai emite aviz de insotire a marfii.

Luarea in primire a bunurilor receptionate se numeste receptie care presupune prelucrarea urmatoarelor obtiuni:

receptia transportului - se efectueaza de catre delegatul intreprinderii cumparatoare si consta in verificarea starii ambalajelor. Pentru lipsurile constatate se intocmeste un proces verbal de consatatare semnat de ambele partii;

receptie cantitativa - se efectueaza de catre gestionar si presupune confruntarea datelor din documente (comanda, aviz de insotire a marfii sau factura fiscala) cu cantitatea de stocuri efectiv primite. Pe baza constatarilor facute gestionatrul intocmeste nota de receptie si constatare de diferente.

receptia calitativa - se realizeaza de catre un specialist (tehnolog sau merceolog). Pentru anumite materiale sau probe de analiza chimica , tehnica , etc.

In cazul unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:

o        bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor primite;

o        bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune .

Documentul de evidenta operativa a magaziei sau depozitul este fisa de magazie, care se intocmeste separat pentru fel, calitate sau sortiment de stocuri.

Documentele utilizate pentru eliberarea materialelor din magazie pentru consum sunt bonul de consum si fisa limita de consum.

Pentru predarea la magazie a produselor obtinute din productie proprie si pentru tranzitarea materialelor de la un loc de depozitare la altul se intocmeste bonul de predare-transfer-restituire. Acelasi document se foloseste si pentru restituirea materialelor neutilizate.

Valorile materiale trimise pentru prelucrare la terti se inregistreaza in avizul de insotire a marfii, pe carre se face mentiunea "pentru prelucrare la terti".

Livrarea marfurilor si aproduselor se face pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii si facturii fiscale .

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri de unitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

o     bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate, in conturi in afara bilantului;

o     bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea acestora din gestiune.

CAP.III. ORGANIZAREA CONTABILITATII ANALITICE A STOCURILOR DE MARERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE SI MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR LA S.C. "METEA TRANS" S.R.L.

3.1.CONTURI UTILIZATE

Contabilitatea materiilor prime si a materilalor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale", care are urmatoarea structura:

- 301 "Materii prime";

- 302 "Materialele consumabile";

- 3021 "Materialele auxiliare";

- 3022 "Combustibilii";

- 3023 "Materiale pentru ambalat";

- 3024 "Piese de schimb";

- 3025" Seminte si materiale de plantat";

- 3026 "Furaje";

- 3028 "Alte materiale consumabile";

- 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar";

- 308 "Diferente la materii prime si materiale";

a) In cazul utilizarii inventarului permanent

Contul 301 "Materiale consumabile"

Contul 302 "Materiale consumabile"

Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

Dupa continutul economic sunt: conturi de active circulante materiale, iar dupa functie contabila sunt conturi de activ , care tin evidenta existentei si miscarii materiilor prime, materilelor consumabile si obiectelor de inventar.

In DEBIT se inregistreaza :

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar intrate pe urmatoarele cai:

- achizitionate pe credit comercial de la furnizori(401, 408, 446);

- achizitionate de la furnizori cu decontarea dintr-un avans de trezorerie(542);

- achizitionate de la furnizori cu deconectarea imediata in numerar(531);

- semifabricate si produse finite consumate ca materii prime si materiale in aceeasi unitate(341, 345);

- aport in natura la capitalul social(456);

- aduse de la terti(351, 401);

- primite de la societatile din cadrul grupului(451, 452) sau sau din cadrul unitatii (481, 482);

- primite gratuit (7582);

- plusuri la inventar(601, 602, 603);

In CREDIT se inregistreaza:

- valoarea materialelor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite pe urmatoarele cai:

- consumate in procesul de productie sau constatate lipsa la inventar(601, 602, 603);

- scoase din folosiinta(601, 711);

- donate (6582);

- piedute din calamitati(671);

- vanzari fara prelucrare(371);

- retragerea aportului la caopital(456);

- trimise spre prelucrare sau in custiodie la terti(351);

- livrate sopcietatilor din cadrul grupului(451, 452) sau din cadrul unitatii (481, 482);

SOLDUL debitor reprezinta valoarea materiilor prime si materialelor aflate in stoc.

b) In cazul utilizarii inventarului intermitent

Contul 301 "Materii prime"

Contul 302 "Materiale consumabile"

Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

In DEBIT se inregistreaza:

- la sfarsitul perioadei, valoarea stocurilor finale de materii prime (601), materiale consumabile (602), materilae de natura obiectelor de inventar (603) stabilit la inventariere.

In CREDIT se inregistreaza:

- la inceputul perioadei, valoarea stocurilor initiale de materii prime (601), materiale consumabile (602), materiale de natura obiectelor de inventar (603) inventariate la sfarsitul perioadei precedente.

SOLDUL debitor reprezinta valoarea materilelor prime si materialelor aflate in stoc.

Contul 308 " Diferente de pret la materii prime si materile"

Dupa continutul economic este un cont rectificat al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor, iar dupa functia contabila este un cont de activ , care tine evidenta diferentelor de pret nefavorabile (in plus ) sau favorabile (in minus) dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In DEBIT se inregistreaza:

- diferentele de pret nefavorabile (in negru ) sau favorabile (in rosu) aferente, materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune (401,542).

In CREDIT se inregistreaza:

- diferentele de parte nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).

SOLDUL debitor al contului reprezinta diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materiilor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in gestiune.

Normele legale recomanda calcularea distincta a diferentelor de pret aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materiilor de natura obiectelor de inventar. De aceea este oportuna detalierea contului 308

"Diferente de pret la materii prime si materiale" pe conturi de gradul II" .

Materiile de natura obiectelor de inventar date in folosinta se pastreaza in evidenta extrabilantiera cu ajutorul contului 8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" pana in momentul iesirii acestora din uz prin casare, vanzare , donatie, etc.

Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea materiilor prime si materialelor:

601"Cheltuieli cu materiile prime",602"Cheltuieli cu materiale consumabile",603"Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar", 8039"Stocuri de natura obiectelor de inventar"

3.2.STUDIUL DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR CONSUMABILE SI MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

A. In cazul utilizarii inventarului permanent

1. O intreprindere care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie prezinta urmatoarele date privind materiile prime:

- stoc initial evaluat la costul de achizitie de 0,80 lei/litrul: 200 litri;

In cursul lunii iunie se efectueaza urmatoarele operatiuni privind materiile pri

- cumparare de materii prime:600 litri la pretul de facturare de 1leu/litrul plus TVA, achitare prin banca;

- cheltuieli de transport : 60 lei plus TVA, care se achita in numerar;

- consum de materii prime: 700 litri evaluat metoda UFO;

Varianta I: Cumparatorul este o intreprindere mijlocie platitoare de TVA:

- Achizitionarea de materii prime, conform facturii:

= 401 "Furnizori" 714

301 "Materii prime"  600

4426 "TVA deductibila"  114

- Cheltuieli de transport achitare in numerar:

= 5311 "Casa in lei" 71

301 "Materii prime"  60

4426 "TVA deductibila" 600.000 * 19% 11

- Costul achizitiei unitar al materiilor prime cumparate: (600+60) / 600 = 1,10 lei/ litru

- Achitarea cu ordin de plata a materiilor prime:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 714

- Consum de materii prime, conform bonului de consum : 600 * 1,10 + 100 * 0,80

601 "Cheltuieli cu materii prime" = 301 "Materii prime" 740

Varianta II : Cumparatorul este o microintreprindere neplatitoare de TVA:

- Achizitionare de materii prime, conform facturii: 600 + 114 = 714 (TVA -ul se include in costul de achizitie) :

301 "Materii prime" = 401 "Furnizori"  714

- Cheltuieli de transport achitate in numerar (60 + 11,40) :

301 "Materii prime" = 531 "Casa" 71,40

- Costul de achizitie unitar al materiilor prime cumparate : (714 + 71,40) / 600 = 1,30 lei litru

- Achiatarea cu ordin de plata a materiilor prime:

401 "Furnizori" = 512 "Conturi curente la banci" 714

- Consum de materii prime, conform bonului de consum : 600 * 1,30 = 100 * 0,80

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" 860

2. O intreprindere care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea situatie privind materilele auxiliare:

- stoc initial de materiale, evaluate la pretul standard de 2 lei / kg :200 kg;

- diferente de pret aferente stocului initial : 20 lei;

In cursul lunii se efectueaza urmatoarele operatiuni privind materialele auxiliare:

- cumparare in numerar de materiale, conform facturii : 500 kg cu pretul de facturare de 2,10 lei / kg plus TVA;

- consum de materiale.

- Achizitionare de materiale auxiliare, inregistrare la pretul standard de 2 lei / kg (500 * 2 lei/ kg)

= 401 "Furnizori" 1249

3021 "Materiale auxiliare"  1000

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" (2,10 - 2 )* 500 50

4426 "TVA deductibila" 1050 * 19% 199

- Achitare in numerar a facturii :

401 "Furnizori" = 5311 "Casa de lei"  1249

- Consum de materiale, inregistrate la pret standard (600 kg * 2 lei / kg) :

6021 "Cheltuieli cu materialele auxiliare" = 3021 "Materiale auxiliare" 1200

- Coeficentul privind diferentele de pret : k = (Si308 + Rd308) / (Si302 + Rd3025) =0,05

- Diferentele de pret aferente consumului de materiale: 1.200 * 0,05 = 60lei

6021 "Cheltuieli cu materialele auxiliare" = 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" 60

3. O intreprindere care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie privind materiile prime:

- stoc initial de materii prime, evaluate la pretul standard de 2 lei / kg : 200 kg;

- diferente de pret aferente stocului initial: 20 lei;

In cursul lunii se efectueaza urmatoarele operatiuni privind materiile prime:

- cumparare in numerar de materii prime, conform facturii : 500 kg cu pretul de facturare de 1,80 lei/ kg plus TVA;

- consum de materii prime : 600 kg.

- Achizitionare de materii prime, inregistrarea la pretul standard de 2 lei / kg:

= 401 "Furnizori" 1071

301 "Materii prime"   1000

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" (1,80 - 2) * 500  100

4426 "TVA deductibila" 900 * 19% 171

- Achitarea in numerar a facturii:

401 "Furnizori" = 5311 "Casa de lei"  1071

- Consum de materii prime, inregistrate la pret standard: 600 * 2 = 1200

601 "Cheltuieli cu materii prime" = 301 "Materii prime"  1200

- Coeficentul privind dieferentele de pret: k = (Si308 + Rd308) / (Si301 + Rd301) = -0,0571

- Diferentele de pret aferente consumului de materii prime: -0,0571 * 1.200

601 "Cheltuieli cu materii prime" = 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" 68,52

4. Se achizitioneaza 10 aparate de masura cu pretul de facturare de 80 lei / bucataplus TVA, care se achita dintr-un avans de trezorerie.Cheltuielile de transport sunt de 20 lei plus TVA si se achita inn numerar. Se dau in folosinta 4 aparate.Dupa uzura lor completa se caseaza, rezultand piese de schimb evaluate la suma de 30 lei. Evidenta obiectelor de inventar se tine la cost de achizitie.

- Achizitionarea obiectelor de inventar achitate dintr-un avans de trezorerie

= 542 "Avansuri de trezorerie" 952

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 800

4426 "TVA deductibila" 152

- Cheltuieli de transport achitate in numerar:

% = 5311 "Casa de lei" 24

303 "Materialele de natura obiectelor de inventar" 20

4426 "TVA deductibila"  4

- Costul de achizitie unitar al unui aparat de masura : 820 / = 82

- Darea in folosinta a aparatelor de masura : 82 * 4

603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

= 303"Materialele de natura obiectelor de inventar" 328

- Evidenta extracontabila a aparatelor de masura date in folosinta :

8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" 328

- Scoaterea din evidenta extracontabila a aparatelor de masura casate:

8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" 328

- Recunoasterea pieselor de schimb din procesul de dezmembrare:

3024 "Piese de schimb" = 7588 "Alte venituri din exploatare" 30

5. Se confectioneaza in cadrul sectiilor auxiliare obiecte de inventar inregistratela costul de productie de 400 lei.Ulterior se dau in consum productiv obiecte de inventar in valoare de 100 lei.

Varianta I

- Obtinerea produselor din productie proprie conform bonului de predare:

345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor" 400

- Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:

303 "Materialele de natura obiectelor de inventar" = 345 "Produse finite" 400

- Eliberarea din magazine a obiectelor de inventar pentru consum:

711 "Variatia stocurilor" = 303 "Materialele de natura obiectelor de inventar" 100

Varianta II:

- Obtinerea produselor din productie proprie conform bonului de predare:

345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor"  40

- Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:

711 "Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"

400

303 "Materialele de natura obiectelor de inventar"=701"Venituri din vanzarea

produselor finite"   40

- Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar pentru consum:

603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

= 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 400

6. Se achizitioneaza echipament de lucru cu pretul de facturare de 2.000 lei plus TVA, care se achita cu ordin de plata. Cheltuielile de transport sunt de 200 lei plus TVA, care se achita dintr-un avans de trezorerie. Echipamentul se distribuie salariatilor , care vor suporta 50% din costul de achizitie, retinandu-se din salarii in doua rate lunare.Evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar se tine la cost efectiv.

- Achizitionarea echipamentului:

= 401 "Furnizori" 2380

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 2000

4426 "TVA deductibila"  380

- Achitarea facturii:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 2380

-Cheltuieli de transport achitat din avansuri de trezorerie:

= 542 "Avansuri de trezorerie" 238

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"  200

4426 "TVA deductibila"  38

- Distribuirea echipamentului de lucru salariatilor 2.200 * 50 % :

= 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 2200

603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

4282 "Alte creante in legatura cu personalul" 1100

- TVA aferenta valorii echipamentului suportata de salariati:

4282 "Alte creante in legatura cu personalul" = 4428 "TVA neexigibila 1100*19% 209

- Retinerea din salarii a ratei lunare: (1100+209) : 2 = 654

421 "Personal - salarii datorate" = 4282 "Alte creante in legatura cu personalul"654

- Inregistrarea exibilitatii TVA corespunzatoare ratei retinute si/sau incasate 209 / 2

4428 "TVA neexibila " = 4427 "TVA colectata"  104

7. O intreprindere cu profil de constructii - montaj achitioneaza baracamente in suma de 1.000 lei plus TVA, care se achita cu ordin de plata. La terminarea lucrarilor, baracamentelor se caseaza.

- Achizitionarea baracamentelor :

= 401 "Furnizori" 1190

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 1000

4426 "TVA deductibila"

190

- Achitarea facturii cu ordin de plata:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 1190

- Darea in folosinta a baracamentelor:

603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar "

= 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 1000

- Evidenta extracontabila a baracamentelor date in folosinta:

8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" 1000

- Scoaterea din evidenta extracontabila a baracamentelor casate:

8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" 1000

8. Intreprinderea "A" doneaza intreprinederii "B" materii prime in valoare de 200

Intreprinderea "B" utilizeaza bunurile primite ca materiale auxiliare.

- Intreprinderea "A"

6582 "Donatii si sucventii acordate" = 301 "Materii prime" 200

- Intreprinderea "B"

3021 "Materiale auxiliare" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite" 200

- TVA aferenta bunurilo donate: 200* 19% = 38

635 "Cheltuieli privind alte impozite" = 4427 "TVA colectata" 200

9. Se redacteaza formula contabila pentru fiecare din urmatoarele operatii:

- Un asociat aduce ca aport social materii prime in suma de 200 lei si materilae consumabile in suma de 300 lei:

= 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 500

301 "Materii prime" 200

302 "Materiale consumabile" 300

- Se transfera la marfuri un lot de materii prime in suma de 50 lei pentru a fi vandute ca atare:

371 "Marfuri" = 301 "Materii prime" 50

- La inventariere se constata un plus de materii prime in valoare de 20 lei si un minus de combustibili 30 lei, neimputabil :

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 20

6022 "Cheltuieli privind combustibilul" = 3022 "Combustibili" 30

- TVA aferenta minusului de combustibil :

635 "Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate" = 4427 "TVA colectata" 6

Nota : Pentru a evita creditarea conturilor de cheltuieli in cursul perioadei, plusul de materii prime se poate inregistra astfel:

601 "Cheltuieli cu materii prime" = 301 "Materii prime" 20

- Se primeste in mod gratuit un lot de piese de schimb in suma de 300 lei :

3024 "Piese de schimb" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite" 300

10. La inventariere se constata un minus de materii prime in valoare de 100 lei, care se imputa gestionarului la valoarea actuala de 120 lei plus TVA. Suma imputata se incaseaza in numerar.

- Inregistrarea minusului de materii prime :

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" 100

- Imputarea minusului de materii prime la valoarea actuala :

% = 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" 143

720 "Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati" 120

4427 "TVA colectata" 23

- Incasarea in numerar a creantei fata de gestionar :

5311 "Casa de lei" = 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" 143

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

1. O intreprindere care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie, cu ajutorul inventarului intermitent, se efectueaza in cursul perioadei urmatoarele operatiuni privind combustibilii :

- stoc initial de combustibili, evaluat la costul de achizitie, care se include in chetuieli: 200 lei;

- cumparare de combustibili: 500 lei plus TVA, cu plata in numerar.

La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibili de 100 lei.

- Includerea in cheltuieli a soldului initial de combustibili, pornind de la premisa ca vor consumain cursul perioadei :

6022 "Cheltuieli privind combustibilul" = 3022 "Combustibili" 200

- Achizitionarea de combustibili cu plata in numerar :

= 5311 "Casa in lei" 595

6022 "Cheltuirli privind combustibilul" 500

4426 "TVA deductibila" 95

- Inregistrarea stocului final de combustibili stabilit la inventariere :

3022 "Combustibili" = 6022 "Cheltuieli privind combustibilul" 100

sau

6022 "Chetuieli privind combustibilul" = 3022 "Combustibili" 100

- Calcularea consumului de combustibili : 200 + 500 - 100 = 600 lei

2. O microintreprindere care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie, cu ajutorul inventarului intermitent, efectueaza in cursul perioadei urmatoarele operatiuni privind materiile prime :

- stoc initial de materii prime, evaluate la costul de achizitie de 0,90 lei/ litrul:400 litri, care se include in cheltuieli;

- cumparare de materii prime: 600 litri la pretul de facturare de 1 leu plus TVA, achitare dintr-un avans de trezorerie;

- cheltuieli de transport: 60 lei plus TVA, care se achita in numerar.

La invenatrierea de la sfarsitul perioadei se constata un stoc de materii prime

de 200 litri, care se evalueaza potrivit metodei costului ponderat.

- Stornarea soldului initial de materii prime: 0,90 lei/ litru * 400 = 360 lei

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime"  360

- Receptia materiilor prime achitate dintr-un avans de trezorerie:

= 542 "Avansuri de trezorerie" 714

601 "Chetuieli cu materiile prime" 600

4426 "TVA deductibila" 114

- Cheltuieli de transport achitate in numerar:

= 531 "Casa" 71

601 "Cheltuieli cu materiile prime" 60

4426 "TVA dedutibila" 11

- Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate: (600+60)/600 = 1,10 lei/litru

- Costul unitar mediu ponderat : (360+660)/1.000 = 1,02 lei/litru

- Inregistrarea stocului final de materii prime stabilit la inventariere: 200 * 1,02 lei/litru = 204 lei

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 204

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materiile prime" 204

- Calcularea consumului de materii prime: 360+660-204 = 816 lei

CAP.IV. POLITICA DE DISTIBTIE A FIRMEI LA S.C. "METEA TRANS" S.R.L.

DEFINITIA MARKETINGULUI

Marketingul reprezinta un mod de gandire si actiune in sfera pietei, o abordare sistematica a activitatii de productie, distributie si consum constituind mai mult un ansamblu de metode si tehnici, domeniul unei stiinte tinere cu statut autonom in cadrul teoriei economice generale.

Termenul de marketing provine din limba anglo-saxona de la vb. "to market" adica a vinde, a cumpara, a tranzactiona pe piata.

Apare pentru prima data in 1902 in buletinul Universitatii din Michigan si s-a bucurat de un numar mare de definitii.

Profesorul Philip Kotler (SUA) in 1992 a formulat urmatoarea definitie:

Marketingul reprezinta un mecanism economic si social prin care indivizii sau grupurile satisfac nevoile dorintele semenilor prin mijlocirea productiei si schimbului de bunuri si servicii.

Astfel el reprezinta :

- o noua optica economica ce presupune dirijarea fluxului de produse si servicii de la producator spre consumator cu un dublu scop: satisfacerea superioara a cererii si maximizarea profilului sau pierderii;

- o activitate pratica concreta in cadrul firmei (alaturi de activitatea de cercetare, creatie, pregatire a productiei, derularii, a vanzarilor), marketingul presupune activitatii distincte cum ar fi: studiul pietei, al consumatorului concurentei.

- o functie a firmei. Pe langa functia de cercetare-dezvoltare, productie, comercializare, financiar-contabil, de personal functia de marketing presupune stabilirea acestei in cadrul organigramei de functie a firmelor.

Marketingul adapteaza activitatea firmei la cerintele mediului de piata cu rol in cresterea cifrei de afaceri a profitului, printr-o abordare pe termen mediu si lung (prin prisma planului de afaceri si planului de marketing).

OPTICA DE MARKETING

Optica de marketing s-a extins de la bunurile de consum curent la cele de folosinta indelungata, ca apoi sa cuprinda bunurile de investitii si larga sfera a serviciilor.

Schimbarea de optica pe care o detemina marketingul in cadrul intreprinderilor, care il adopta drept mod de a gandi si a actiona orientat spre piata, aduce in prim plan prioritatile decizionale cerintele consumului (utilizatorului), carora le subordoneaza problemele organizarii si conducerii proceselor de productie si de desfacere.

MARKETINGUL PRIVIT DREPT PROCES DE CONDUCERE

Avand in vedere faptul ca functiile marketingului se cer a avea caracteristici specifice au fost preluate in literatura de speciliatate si insusite de scoala romaneasca de marketing:

1. Cercetarea pietei, a nevoilor de utilizare sau de consum:

- reprezinta o functie-premis, punct de plecare a activitatilor de marketing in cadrul intreprinderii;

- asigura fundamentarea tuturor deciziilor de marketing, precum: formularea strategiei de piata; proiectarea unui produs sau serviciu; lansarea comerciala a produsului nou; selectia unei piete externe; alegerea retelei de distributie;

- creeaza conditii pentru desfasurarea eficienta a activitatii economice a intreprinderii.

2. Imbunatatirea permanenta a capacitatii de adaptare a intreprinderii la cerintele mediului sau de piata.

- reprezinta o functie-mijloc datorita capacitatii sale de a imobiliza resursele umane, materiale si financiare ale intreprinderii pentru a raspunde cat mai bine exigentelor pietei.

- capacitatea de adaptare masoara gradul in care oferta corespunde ca volum, structura si nivel calitativ cererii;

- cere specialistilor de marketing din intreprindere sa isi raporteze permanent propria activitate la conditiile de mediu in care actioneaza organizatia;

- solicita specilistilor inalta capacitate, elasticitate in gandire, actiune, spirit inovator

3. Satisfacerea superioara a nevoilor de utilizare sau de consum.

- reprezinta o functie-obiectiv a marketingului;

- marcheaza finalitatea demersului realizat de fiecare agent economic interesat sa desfasoare o activitate economica rentabila;

- nu inseamna ca intreprinderea se subordoneaza exigentelor clientelei sale, ci solicita organizatia sa indeplineasca un rol activ, formativ in directia educarii gusturilor si preferintelor clientelei;

- sansele formarii si permanentizariii unei clientele proprii sporesc pe masura ce intreprinderea reuseste sa raspunda mai decat concurentii sai solicitarilor clientilor.

4. Maximizarea profitului

- reprezinta a doua functie-obiectiv a marketingului;

- constituie scopul activitatii oricarei intreprinderi intr-o economie de piata;

-consolideaza statutul marketingului drept functiune interogatoare in conducerea activitatii intreprinderii;

- exista o conditionare reciproca intre maximizarea profitului si satisfacerea superioara acererii;

- justifica responsabilitatea sociala a actiunii de marketing, intrucat acestea urmareste obtinerea de profit, dar nu cu orice pret, ci prin satisfacerea prioritara a exigentelor cererii

4.1. Strategia distributiei

Distributia ofera firmei cadrul organizatoric si material necesarului contact

permanent cu mediul, cu piata, obiectivul acestui contact avand deopotriva marfurile, informatiile, mesajele. De fapt, firmei i se ofera o multitudine de variante, de combinatii posibile. Din marea varietate a acestora, ea va alege canalele de distributie cele mai eficente, va selecta intermediarii cu care va colabora, va stabili forme de distributie adecvate marfurilor sale etc.Este vorba de decizii de marketing de maxima importanta, cu efecte pe termen lung asupra activitatii firmei. Prin aplicatiile lor, prin consecintelle pe care le au asupra orientarii si finalizarii activitatii firmei, ele tin de domeniul startegieie si marketing. Numai o abordare strategica a problemelor distributiei poate asigura integrarea organica a acestei variabile in mixul de marketing, subsumarea ei politicii generale de piata a firmei

4.2 Sediul strategiei

Formularea continutului si metodologiei adaptarii strategiei ridica o serie de probleme specifice in cazul fiecarui element al mixului. In privinta distributiei, acestora li se adauga inca o problema - si anume aceea a sediului strategiei.

Intr-adevar, in viziunea marketingului, abordarea distributiei trebuie sa fie integratoare, ansamblul de procese si relatii care o alcatuiesc urmand a fi orientate in asa fel incat sa asigure, cu maximum de eficenta, aducerea produselor si serviciilor la dispozitia consumatorilor. Tocmai catre o astfel de orientare tinteste strategia de distributie. Dar strategia totala a unui produs este adesea, cum s-a subliniat mai sus, rezultatul activitatii practice desfasurate de mai multe verigi(intreprinderi) independente sub raportul juridic si organizatoric. O strategie comuna este, in aceasta situatie, greu daca nu chiar imposibil de realizat. In pofida unei asemeneaa situatii, strategia distributiei ramane o piesa indispensabila in arsenalul de marketing al firmei. Aici este deci sediul deciziei strategice privind orientarea distributie, ca si a intregii activitati a firmei.

Ramane in discutie problema daca, pentru un flux complet de marfuri, cu mai multi participanti avem deaface cu o singura strategie sau o pluralitate de strategii. Raspunsul vizeaza, de regula, cea de-a doua varianta. Intr-adevar, exceptand cazurile unei integrari verticale complete, strategia ramane apanajul fiecaruia dintre participantii canalului de distributie.

Realismul unor astfel de strategii este, in mod logic, functie de gradul lor de convergenta. Dar o asemenea convergenta este greu de realizat in conditiile unor raporturi spontane intre unitati economice independente. Ea nu ar putea fi decat accidental deplina, daca se are in existenta unor interese specifice, ale participantilor la procesul distributiei. Ca aceste strategii raman in realitate mai degraba convergente, o dovedesc conflictele de interese, raporturile de subordonare ale participantilor, indepartarea lor nevoita de la obiectivele strategiceale sale. Dar realismul strategiei unei firme depinde tocmai de masura in care sunt luate in calcul interesele si pozitile celorlalti, strategiile capabile ale acestora. Este posibil ca in cazul canalului de distributie respectiv este dominat cu autoritate de unul dintre participantii acestui rol, se poate afla dupa cum am vazut mai sus, fie producatorul, unul dintre distribuitori-angrosistul sau detailistul, strategia acestuia fiind determinanta pentru ceilalti. Ceea ce nu inseamna ca ceilalti participanti nu pot avea sau nu mai este necesar sa aiba definita propria strategie de distributie.

4.3. Obiective si criterii

Strategia de distributie este o problematica foarte larga. Desi ratarea ei literatura de specialitate acorda adesea prioritate, de multe chiar exclusivitate - obtiunilor privind canalul de distributie, ea trebuie sa vizeze deopotriva circulatia economica si logistica a marfurilor, respectarea partenerilor si raporturilor dintre ei, etc - toate aceste elemente proiectate pe fundalul strategiei globale de piata, a intreprinderii corelate, celelalte componente ale mixului de marketing.

Pe de alta parte trebuie adaugat ca orizontul strategiei nu se inventeaza la existenta canalului de distributiei in care intreprinderea este activ prezenta cu activitatea sa, ci se va intinde asupra secventelor din amonte sau dupa caz.. O intreprindere producatoare poate sa urce, de pilda numai la intermediari, angrosisti, pentru a-i prelua si uza produsele in canalele circulatiei. Dar prin strategia sa de distributie, intreprinderea va supraveghea produsele la consumatori, stabili gradul de implicare in traseul marfurilor, de sprijinire ori de influentare a activitatii distribuitorilor. Pe buna dreptate se apreciaza, ca o categorie corecta stabilita are ca punct de plecare consumatorul, ea urmand sa asigure cea mai adecvata conectare a acestuia la canalele de distributie pentru satisfacerea in final, a cerintelor consumatorului; strategia se proiecteaza asupra intregului circuit al marfurilor, privita insa in sens invers.

Tocmai dintr-o arie de o asemenea intindere rezultata si obiectivul strategiei distributiei in randul lor, o prezenta aproape obligatorie o constituie cele care privesc dimensiunile si directiile fluxului de marfuri, in realizarea carora este interesata intreprinderea; este vorba de obiective care se refera la debitul si ritmicitatea acestui flux la dirijarea lui catre anumite zone si segmente de consumatori la promovarea anumitor cai si forme de distributie. In paleta obiectivelor alteori, accentul se poate deplasa asupra laturilor calitative ale distribuitiei; de pilda, poate exista un interes special pentru ieftinirea distributiei pentru sporirea capacitatii de adaptare a retelei de distributie la conditiile schimbatoare ale pietei, pentru cresterea gradului de control, al intreprinderii respective asupra intreguliui canal de distributie etc.

Se poate usor observa, ca unele dintre aceste obictive vizeza zone ale intreprinderii cu care intreprinderea nu se afla in contact direct. Cu atat este mai necesara este alegerea atenta a obiectivelor de acest gen, formularea lor in termeni realisti. Dar numai in legatura cu aceste obictive, ci si in general in elaborarea obiectivelor strategie de distributie iuntra in consideratie o gama larga de variabile. Asupra lor vor actiona puternic, limitativ o serie de caracteristici ale pietei, particularitatile produselor, ca si in intereselor intermediarilor - parteneri si ale concurentilor.

Pluralitatea si eterogenitatea obiectivelor, pe de alta parte multitudinea conditiilor si restrictiilor ce intervin in realizarea lor pe de alta parte, fac din alegerea strategiei distributiei un proces decizional extrem de complex. La aceasta se adauga si faptul ca alegerea se bazeaza rareori pe un singur criteriu. De regula intervin simultan mai multe criterii, intre care doar unele sunt complementare, celelalte fiind rivale. Astfel drept criterii de selectare a strategiei pot servi: masa totala a beneficiului, beneficiul unitar, volumul vanzarilor, costul distributiei viteza de deplasare a marfurilor la consumator, imaginea firmei flexibilitatea distrbutiei, gradul de control al intreprinderii asupra intermediarilor posibilitatea influentarii consumatorilor finali etc.

Prin introducerea in mecanismul decizional a acestor criterii din gama variantelor strategice teoretice se determina mai intai un spatiu al variantelor posibile; acest spatiu va fi restrans apoi, succesiv - calculul matematic riguros imbinandu-se aici cu abordarea euristica - pana la gasirea punctului optim care va indica cea mai buna strategie de urmat.

4.4. Variantele strategiei

Strategia distributiei reprezinta, ca si celelalte strategii de marketing prezinta un set de optiuni. Ea fixeaza altitudinea intreprinderii in probleme cheie ale ansamblului procesului de distributie. Pentru fiecare din acestea probleme exista mai multe solutii, astfel incat prin combinarea lor rezulta, practic, un mare numar de variante ale strategiei de distributie.

- Dimensiunile canalului reprezinta un prim criteriu, adesea cel mai important, care diferentiaza strategiile. Astfel in functie de natura produsului (mijloc de productie sau bun de consum, produs nou sau vechi), a pietei (interna sau externa) si alti factori, nu se poate alege intre distributia directa (producator-beneficiar) distributia din canale scurte, incluzand o singura varianta intermediara sau distributia prin canale lungi, cun doua sau mai multe verigi intermediare ;

- Amploare distributiei diferentiaza, la randul ei, strategiile acestui criteriu care se refera la o alta dimensiune a canalului de distributie respectiv la latimea acestuia, privita insa nu doar in termeni cantitativi numarul punctelor de iesire a produselor, ci si calitativ (natura, felul, punctelor de desfasurare). Strategia poate viza o distributie extensiva respectiv o difuzare larga a produselor, prin cele mai diverse tipuri intermediari, o distributie selectiva, printr-un numar redus de intermedeiari, de regula specializati in difuzarea anumitor produse, sau distributie exclusiva recurgandu-se la un singur intermediar, care dobandeste o exclusivitate, in diverse variante a desfacerii produselor respective.

- Gradul de participarea firmei , in activitatea canalului de distributie este, deasemenea, un element de diferentire a stategiilor.In stransa legatura cu obtiunile de la punctele anterioare - respectiv, pentru lungimea canalului si gradul de difuzare a produselor - se pune si problema dificultatatii si oportunitatii implicarii efective in activitatea de difuzare in profunzimea canalului. Intreprinderea poate gasi drept indicata distributia prin aparatul propriu sau dimpotriva distributia exclusiv prin intermediarii; in unele situatii ea ar putea opta pentru o formula combinata - respectiv, distributia prin aparatul propriu si prin intermediari - formula care poate imbraca la randul ei mai multe variante in functie de proportia dintre cele doua componente in fluxul total al marfurilor, de secventele canalul in care se localizeaza . Multe firme producatoare inclusiv din tara noastra dispun de o retea proprie de depozite si de magazine prin care se desfac o parte o productiei lor, restul fiind difuzat prin intreprinderi intermediare independente. Alegerea uneia dintre acestea variante tine seama, intre altele si de situatia existenta elaborarii strategiei; optiunea pentru prima sau a treia varianta (in ordinea de mai sus) in imprejurarile in care intreprinderea nu dispune de un aparat propriu de distributie presupune stabilirea ca obiectiv strategic a unei modalitati de dobandire a lui respectiv construire. Presupunere propriu zisa a unei retele de unitati achizitionarea unei retele existente, construirea unei societati mixte pentru comercilizarea produselor etc.

- Gradul de control asupra distributiei reprezinta un alt element definitoriu al strategiei. Variantele strategiei merg de la un control total (de pilda, in cazul distributiei complet integrate vertical), pana la un control inexistent . Variantele intermediare, care se refera la un grad de control ridicat, mediu sau scazut, se diferentiaza atat prin intensitatea controlului pe care intreprinderea isi propune sa-l exercite, cat si prin paleta si natura elementelor care formeaza obiectul controlului (respectiv, conditiile de comercializare, volumul vanzarilor, volumul stocurilor, nivelul preturilor, continutul si amploarea publicitatii ).

- Gradul de elasticitate a aparatului de distributie, flexibilitatea acestuia la schimbarile necesare , poate intra, in continuare, in consideratie la formularea strategiei, mai ales in cazul produselor ale caror piete se caracterizeaza printr-o mobilitate spatiala, sezoniera. Strategia se va orienta catre asemenea retele de distributie care, prin baza lor tehnico-materiala, ca si prin formele de comercializare practicate(vanzare clasica, vanzare prin autoservire, automate, automagazine, voiajori, corespondenta s.a.) sa dispuna, dupa caz, de o flexibilitate ridicata , medie sau scazuta.

- Logistica marfurilor reprezinta un alt element de diferentiere a strategiei. Gradul si forma de angajare a firmei in procesul miscarii fizice a marfurilor delimiteaza asa-numitele "strategii logistice" , care nu sunt altceva decat laturi ale strategiei de distributie. Strategiile logistice fixeaza orientarea intreprinderii in privinta modului de conditionare si livrare a produselor (in vrac, preambalate, containerizate), a sistemului de aprovizionare (ritmicitate, conditii de livrare, modalitati de receptie), a formulelor de transport al marfurilor (cu mijloace proprii sau inchiriate, cu mijloace de transport specializate sau generale), precum si a altor aspecte ale miscarii fizice a marfurilor.

Lista criteriilor mentionate mai sus, care diferentiaza strategiile de distributie, poate fi completata si cu alte elemente. Strategia de distrbutie a intreprinderii va reprezenta o combinatie in care intra cate o varianta cea mai potrivita) de la fiecare dintre aceste criterii. Profilul mai larg al intreprinderii sau prezenta ei deopotriva pe piete externe pot face necesare elaborarea si aplicarea, simultan, a mai multor strategii. La acestea s-ar putea adauga si asa-numitele "strategii de rezeva", pentru situatiile noi care ar putea surveni, sau a dificultatilor construirii structurilor de distributie proiectate.

4.5. Operationalizarea strategiei

Fixarea coordonatelor strategiei este un moment decizional de extrena importanta, dar ramane doar un prim pas in conducerea strategica de marketing a activitatii de distributie. Partea cea mai dificila o formeaza abia dupa adoptarea deciziei si consta in concretizarea si obtinerea ei in aplicare. Astfel, optiunea pentru un anumit traseu al distributiei, care sa favorizeze practicarea unor forme de comercializare avantajoase pentru producator, poate avea o justificare solida in decizia strategica a acestuia . Dar un asemenea canal nu este suficient sa fie achitat in abstract. Construirea lui reala presupune , mai intai, selectarea intermediarilor, apoi contractarea lor, si in sfarsit, cointeresarea (motivarea) lor permanenta in procesul functionarii canalului. Ori, in practica, astfel de probleme, care tin de concretizarea si operationalizarea strategiei de distributie, sunt infinit mai dificil de solutionat decat compararea in conditii de birou, teoretic, a variantelor si alegerea celor optime in raport cu anumite criterii.

Asemenea dificultati se refera indeosebit la intreprinderile angajate in distributia produselor pe piete externe, in mod particular pe pietele mari dezvoltate; de fapt, asemenea dificutati sunt proprii si intreprinderilor autohtone, care actioneaza in limitele pietelor respective. In acelasi timp insa, in toate tarile dezvoltate unde distributia reprezinta un sistem complex si dispune de o infrastructura moderna, combinatiile posibile de alcatuire a unui canal de distributie sunt foarte largi. Cu toate acestea, operationalizarea strategiei ramane o sarcina dificila.

Teoria recomanda, este adevarat, diverse metode de alegere a celui mai bun canal.Ea generalizeaza, de asemenea, experientele antrenarii si mentinerii distribuitorilor. Realitatea practica este insa mult mai complicata .Functionarea unui canal are loc in conditiile unor tensiuni, ale unor conflicte intre participanti , rezultate din pozitia si forta celor care il alcatuiesc si care, intr-un fel sau altul, intra in contact unii cu altii, colaboreaza.

Aplicata in practica, strategia trebuie totodata sa fie elastica, sa permita introducerea unor modificari sau adaptari. Chiar dupa adoptarea si punerea in miscare a unei strategii, subliniaza Kotler, intreprinderea "trebuie sa ramana deschisa fata de orice noua strategie in acest domeniu, care i-ar permite realizarea unor economii sau cresterea cotei de piata ". El aduce drept argument cazurile frecvente de schimbare a canalului de distributie, cand furnizorul realizeaza ca poate elimina un intermediar, substituindu-se, preluandu-i functiile. Ar trebui insa adaugat ca nu lipsesc nici cazurile cand intermediarul renunta la un furnizor in favoarea altuia; deconectat de sistemul de distributie, furnizorul respectiv risca, practic, sa ramana fara piata de desfacere, de unde si preocuparea sa de a gasi (si a avea totdeauna in rezerva) noi intermediari, noi puncte de contact cu aparatul de distributie, cu piata.

Realitatea practica poate uneori impune anumite deplasari de accent sau schimbari de nuanta in fizionomia strategiei, in conditiile mentinerii obiectivelor strategice,a dimensiunilor canalului, a formelor de comercializare. Intreprinderea producatoare ar putea sa actioneze asupra intermediarilor, stimulandu-i, in diferite forme (rabaturi, bonificatii, credite etc), sa "impinga" produsul catre consumatori ("push" strategy).

BIBLIOGRAFIE

Tantica Petre Marketing clasa a-XII-a Ed.Niculescu

Bucuresti 2002

Pop Al.Nicolae Marketing Ed.Didactica si

Pedagogica

Bucuresti 2003

Stefan Prutianu, Inteligenta Marketing Plus Ed. Polirom

Corneliu Munteanu,

C.Florescu  Marketing Ed.Independenta

Economica 1997

Dr.C.M.Dragan Noua contabilitate manageriala Ed.Hercules,

Bucuresti 1992

Dumitru Cotleti Bilantul contabil Ed.Mirton

Timisoara 1998

Mihai Ristea Noul sistem contabil al agentilor CECCAR

Economici din Romania Bucuresti 1993

Niculae Fefeaga, Contabilitatea financiara.Vol 1 Ed.Economica,

Bucuresti

Univ."Babes Bolyai" Cluj, Contabilitatea financiara a Ed. De Vest ,

Fac.Stiinte economice agentilor economici din Romania Timisoara

Univ."Babes Bolyai" Cluj, Regulament de aplicare a legii

Fac.Stiinte Economice contabiliatatii

V.Daria, E.Drehuta, C-tin Manualul expertului contabil si Ed.Agora,

Gurbanescu, Dr.doc.Aristita  contabil autorizat Bucuresti 1993

Furnizor . . . . . . . . . . . DISPOZITIE DE LIVRARE Nr. . . . . . . . . . . . . . . .. Data(ziua, luna,anul) . . . . . . . Vetielibera produselede mai jos catre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . prin delegatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .cu delegatia nr . . . . . . . . . . . . . . . B.L./C.I.seria . . . . . . . . . .nr . . . . . . . . . . . . . .emis de . . . . . . . . . . . . . . . .
Nr. crt	Denumirea produselor		U/M	Cantitatea				Pretul unitar
				Dispusa		Livrata
	1		2	3		4		5
Semnatura		Dispus livrarea			Gestionar		Primitor

SOCIETATEA  COMERCIALA "METEA TRANS"S.R.L. Nr. Inmatric Reg. com./an:J 18/306/2003 FACTURA  Cumparator-------- ----- ------ ------  Cod fiscal(C.U.I.):15374003 FISCALA -------- ----- ------ -- Atribut fiscal: T  Nr. inmatr. Reg. com./an----- ----- ------------- Sediul:com.Orodel,sat Cornu  -------- ----- ------ ----- ----- ------------ Judetul:Dolj  Cod fiscal(C.U.I.)----- ----- --------- ----- ------ Sediul-------- ----- ------ ---------- Judetul-------- ----- ------ ---------- Contul-------- ----- ------ ---------- Banca-------- ----- ------ ----------- Nr. Facturii -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------ Data(ziua, luna, anul )-------- ----- ------ Nr. Aviz de insotire a marfii----- ----- ----- ----- ------ (daca este cazul) IBAN:RO98RZBR0000060003263067 Banca:Raiffeisen Suc. Dolj Capital social. 3.503.450 lei Cota TVA----- ----- ----- ----- ------%
Nr. crt	Denumirea produselor sau a serviciilor	U/M	Cantitate	Pret unitar fara TVA -lei-	Valoare -lei-	ValoareTVA -lei-
	1	2	3	4	5(3*4)	6
Semnarura si Stampila furnizorului	Date privind expeditia Numele delegatului----- ----- ----- Buletin/seria-----------nr.--------- Eliberat(a)----- ----- ----- ----- ----- Mijloc de transport----- ----- ----- Nr.-------- ----- ------ - Expeditias-s facut in prezenta noastra----- ----- --------- ----- ----- la data de----- ----- ----ora--------- Semnaturile  ----- ----- ------------ ----- ----- ------------ - ----- ----- -----------		TOTAL din care accize Semnarura de primire		Total de plata	x

S.C"METEA TRANS"  Cumparator-------- ----- ------ ------ Nr. Inmatric.Reg. com/an:J18/306/2003  Nr.inmatric.Reg.com./an----- ----- ------------- Cod fiscal (C.U.I.):15374003  AVIZ  DE INSOTIRE A MARFII Atribut fiscal:T  Sediul-------- ----- ------ ------------ Sediul:com.Orodel,sat Cornu -------- ----- ------ ----- ----- --------- Judetul:Dolj  Judetul-------- ----- ------ ---------- Cont:2511 1-24140.1/ROL  Nr.-------- ----- ------ ----- ----- ------- Data(ziua, luna, anul)----- ----- --------- ----- ---- Contul-------- ----- ------ ---------- Banca:B.C.R. Suc.Dolj  Banca-------- ----- ------ ----------- Capital social:35.034.589.264 lei
Nr. Crt.	Specificatia (produse, ambalaje etc)	U/M	Cantitatea livrata	Pret unitar (fara TVA) -lei-	Valoare -lei-
	1	2	3	4	5
Semnatura si  stampila furnizorului	Date privind expeditia Numele delegatului------------- B.L.seria---------eliberat------- Mijloc de transport----- ----- ---- Expeditia s-a facut in prezenta noastra la data de----- ----- ----- Semnaturile----- ----- ----------- ----- ----- ----------- ----- ----- -----------		Total Semnatura de primire