Activitatile principale ale serviciului de probatiune

Activitatile principale ale serviciului de probatiune

Serviciul de probatiune are trei mari atributii:

• Efectuarea referatelor de evaluare psiho-sociala a inculpatilor la cererea instantelor de judecata.
• Supravegherea respectarii de catre condamnat a masurilor si/sau obligatiilor impuse de instanta de judecata.
• Oferirea de asistare si consiliere, la cererea clientilor care se afla in supraveghere, a unor persoane ce urmeaza a fi liberate ori s-au liberat dintr-un penitenciar, pentru persoanele din centrele de reeducare si persoanele victime ale infractiunilor.

Referatele pre-sententiale

Referatele de evaluare se intocmesc la cererea instantei de judecata, de catre consilierii de probatiune cu privire la persoanele care se afla in supravegherea serviciului, si anume persoanele condamnate, mentinute in stare de libertate, fata de care instanta a dispus masuri de supraveghere si/sau obligatii prevazute in Codul Penal .

Referatul de evaluare este unul scris, are un caracter consultativ si orientativ si este de natura a oferi instantelor de judecata informatii ce permit luarea unor decizii in deplina cunostinta de cauza. Acesta este utilizat in scopul individualizarii pedepsei care va fi aplicata individului. Referatul presentential ofera instantei de judecata o imagine clara asupra persoanei invinuite / inculpate, cu privire la motivele care au stat la baza savarsirii infractiunii, a circumstantelor familiale si sociale.

Conform specialistilor in probatiune referatul de evaluare este vazut ca "o carte de vizita" pentru serviciul de probatiune in cadrul caruia a fost intocmit, acest referat oferind o imagine asupra gradului de competenta si profesionalism al consilierilor din serviciul de probatiune.

Supravegherea

Potrivit lui Costel Costandache supravegherea in comunitate reprezinta "componenta principala" a activitatii serviciului de probatiune. Conform legislatiei in vigoare, Ordonanta numarul 92/2000 si a Hotararii de Guvern 1239/2000, supravegherea se refera la controlul pe care consilierul de probatiune il exercita asupra conduitei clientului si asupra modului in care acesta respecta masurile si obligatiile impuse de catre instanta de judecata.

Supravegherea condamnatilor se realizeaza in comunitate si are ca scop reducerea ratei criminalitatii, scaderea riscului de recidiva si cresterea gradului de siguranta publica.

Beneficiari ai supravegherii pot fi: indivizii pentru care instanta de judecata a impus respectarea masurilor prevazute in articolul 83₆ alineatul 1 din Codul Penal; indivizii pentru care instanta de judecata a impus, pe langa respectarea unor masuri, respectarea uneia sau mai multor obligatii prevazute in articolul 86₃ alineatul 3 literele a si b din Codul Penal; ultimii beneficiari ii reprezinta minorii fata de care instanta de judecata a dispus masura educativa a libertatii supravegheate, avand si obligatia de a respecta una sau toate masurile prevazute la articolul 103 alineatul 3 din Codul Penal (sa nu se intalneasca cu anumite persoane, sa nu frecventeze anumite locuri, sa presteze o activitate neremunerata in folosul comunitatii).

Asistarea si consilierea

O alta activitate principala a serviciului de probatiune este asigurarea, la solicitarea persoanelor aflate in supravegherea serviciului, de asistare si consiliere.

Asistarea si consilierea desfasurata in cadrul serviciilor de probatiune au drept scop reintegrarea infractorului in societate, intarirea gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

In cele ce urmeaza voi vorbi despre "asistare si consiliere" din perspectiva a trei categorii de beneficiari ce pot solicita asistare psihosociala din partea serviciului de probatiune: - Asistarea si consilierea persoanelor supravegheate de serviciul de probatiune.

- Asistarea si consilierea victimelor infractiunilor.

- Asistarea si consilierea in penitenciar.