REGIMUL VAMAL -PREMISA A INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

REGIMUL VAMAL -PREMISA A INFRACTIUNII DE CONTRABANDA.

Orice incriminare a unei actiuni sau inactiuni are in vedere protectia unei valori sociale. Caracteristica de baza a faptei incriminate ca infractiune este periculozitatea ei sociala. O fapta prezinta pericol social numai in raport cu ceva exterior, mai exact, in raport cu o relatie sociala, cu o anumita valoare sociala care poate fi, printre altele, un drept al unei persoane fizice sau juridice. Pe scurt, o fapta este periculoasa in raport cu un obiect[1].

De altfel, orice infractiune constituie intr-o forma sau alta un pericol, o amenintare sau o atingere a unei relatii sociale care priveste o valoare sociala ocrotita prin norme de drept.

In cazul infractiunii de contrabanda, valoarea sociala aparata prin normele de incriminare este reprezentata de regimul juridic vamal.

Pana la L nr. 6/1961, desi legile anterioare reglementau regimul juridic vamal, termenul nu era folosit in mod expres. Intalnim in L din 13 aprilie 1933 expresia 'regimul marfurilor' si abia in L. nr. 6/1961, intitulata 'privind reglementarea regimului vamal', gasim consacrarea acestei notiuni. Alin, 2 al art. 1 din lege dispunea ca bunurile prevazute in alineatul precedent[2] erau supuse regimului vamal stabilit prin legea respectiva. De asemenea, cap. II purta si el titulatura 'Regimul vamal al intrarii si iesirii bunurilor din tara'; dupa care urmau reglementarile referitoare la problemele in cauza, fara a se da o definitie a notiunii.

In C. vam. de la 1978, la art. 3 se prevedea ca regimul vamal cuprinde normele privind controlul vamal, vamuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum si celelalte operatiuni vamale. Se preciza totodata, ca in aplicarea regimului vamal se tinea seama de conventiile la care Romania era parte.

Actuala lege vamala, L nr. 141/1997(86/2006), contine la art. 3 un numar de 23 definitii de baza printre care, insa, nu se regaseste una a regimului vamal. Prima dintre acestea se refera la notiunea 'reglementari vamale' intrucat un regim juridic reprezinta o totalitate sau un ansamblu de norme juridice referitoare la un anumit domeniu ori la o modalitate de a se proceda intr-o anumita situatie, o putem considera similara. Ca urmare, observam ca legea defineste notiunea respectiva ca fiind ansamblul dispozitiilor cuprinse in C. vam., in regulamentul vamal de aplicare a acestuia, precum si alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal.

Art. 47 din C. vam. dispune ca la introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal in continuare, alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii.

Dupa cum rezulta din articolele urmatoare, marfurile care intra sau ies din tara, sunt plasate sub un regim vamal definitiv (import, export, introducere sau scoatere de bunuri, apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti) sau suspensiv (tranzit, antrepozit, perfectionare activa etc).

In consecinta putem considera ca notiunea de regim vamal poate avea o acceptiune in sens larg si alta in sens restrans. In sens larg apreciem ca denumire exacta aceea de regim juridic vamal care cuprinde totalitatea dispozitiilor legale privind intrarea si iesirea marfurilor din tara, controlul vamal, vamuirea acestora, aplicarea tarifului vamal, precum si celelalte operatiuni vamale. Aceste dispozitii sunt cuprinse in C. vam., in regulamentul de aplicare a acestuia, in tratate, acorduri, conventii, protocoale incheiate de statul roman cu alte state. In alte acte normative referitoare la domeniul vamal, in sens restrans, regimul vamal este un complex de proceduri care se aplica la un moment dat unor marfuri, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfurilor Notiunea de regim vamal in sens larg o include pe aceea in sens restrans, raportul dintre ele fiind ca de la gen la specie.

Infractiunea de contrabanda fiind o fapta ilicita care pune in pericol si lezeaza grav regimul juridic vamal nu poate sa apara si sa existe in lipsa acestuia. Este mai mult decat evident ca numai preexistenta unor reglementari, a unor reguli, prohibitii sau formalitati poate presupune o incalcare a lor. Absenta unui cadru normativ, cum este regimul vamal, echivaleaza cu imposibilitatea savarsirii unei asemenea infractiuni. Dupa cum se exprima un autor, 'regimul juridic vamal constituie un dat pentru interventia dreptului penal' in domeniul raporturilor juridice vamale.

Importanta definirii regimului juridic vamal rezida prin urmare si in aceea ca el constituie obiectul infractiunii de contrabanda. Asupra lui sunt indreptate actiunile ilicite concepute, initiate si duse pana la capat de infractori cu ignorarea prescriptiilor si dispozitiilor pe care le inmanuncheaza.