Masuri pregatitoare luate la fata locului de catre organul de cercetare competent

Masuri pregatitoare luate la fata locului de catre organul de cercetare competent

La sediul organului judiciar masurile pregatitoare sunt mai mult de ordin organizatoric, iar continutul lor depinde de natura faptei specificul locului faptei si de posibilitatile de care dispune organul judiciar pentru constituirea echipei de cercetare si dotarea acesteia cu mijloace tehnico-stiintifice corespunzatoare.

Dintre aceste masuri amintim:

primirea, consemnarea si verificarea sesizarii;

asigurarea mijloacelor tehnico-stiintifice necesare;

constituirea echipei de cercetare;

dotarea echipei cu materiale necesare comunicarii si tinerii legaturii intre membrii ei;

asigurarea prezentei specialistilor si a aparatorului;

asigurarea participarii la locul faptei a persoanelor legale interesate;

asigurarea deplasarii de urgenta. [1]

Masurile pregatitoare luate la fata locului au menirea de a completa pe cele de la sediul organului judiciar si pentru delimitarea activitatilor membrilor echipei de cercetare.

Imediat dupa sosirea la fata locului si inainte de a incepe examinarea propriu-zisa, echipa de cercetare trebuie sa ia o serie de masuri urgente. Aceste masuri difera de la caz la caz, in raport cu natura activitatii ilicite desfasurate, urmarile acesteia si natura locului ce urmeaza a fi cercetat.

In ceea ce priveste activitatea desfasurata de organele de urmarire penala competente in efectuarea cercetarii la fata locului, trebuie facuta diferentierea in functie de existenta sau inexistenta unor masuri precedente luate de organul necompetent sosit primul la locul faptei. Astfel, daca exista aceste masuri ele trebuiesc verificate si completate, iar daca nu exista ele trebuiesc efectuate, dar numai cu respectarea regulilor tactice criminalistice si in cadrul strict al dispozitiilor procedurale.

Atat in practica criminalistica occidentala cat si in cea a dreptului romansc, cercetarea locului faptei este efectuata in echipa condusa de un sef (Ofiter de politie criminalist sau procuror), iar primele masuri luate se refera la inspectarea locului faptei, salvarea victimelor selectarea martorilor oculari etc.

R. Lechat, reprezentant de marca a criminalisticii belgiene, considera ca "primele masuri luate de seful echipei sunt stabilirea locului crimei, blocarea iesirilor, indepartarea persoanelor inutile, retinerea martorilor oculari si a persoanelor suspecte, examinarea rapida a victimei, stingerea si ridicarea hartiilor care ard, notarea masurilor care se degaja, inspectarea locului etc".

In literatura de specialitate romaneasca, majoritatea autorilor accepta ca facand parte dintre activitatile pe care le efectueaza organul de urmarire penala competent sosit la fata locului masurile privind salvarea vietii victimelor, retinerea celor care au facut sesizarea, a martorilor si a persoanelor suspecte, delimitarea locului faptei, repartizarea sarcinilor si organizarea primelor cercetari etc.

Efectuarea cercetarii si luarea masurilor ce se impun a fi luate, de urgenta la fata locului trebuie privita diferit functie de competenta materiala a indeplinirii actelor respective, adica procurorului sau organelor de politie. Aceasta precizare este necesara cu atat mai mult cu cat legislatia penala si procedural penala din Romania, in dorinta alinierii la cea a Uniunii Europene a suferit in ultimii ani serioase modificari. Astfel, au aparut institutii noi, cum ar fi investigatorii sub acoperire , martorii prin profesie, marturia anonima , protectia martorilor , crearea centrelor pentru adapostirea victimelor violentei in familie

Functie de aceste modificari, organele de urmarire penala competente trebuie sa aiba o atitudine adecvata, iar masurile sau regulile tactice pe care le adopta sa nu impiedice asupra realizarii scopului pentru care au fost luate.

a). Informarea operativa asupra evenimentelor care au avut loc si au fost constatate de catre lucratorii primii sositi la fata locului

De indata ce echipa de cercetare competenta a ajuns la fata locului, prin seful ei se informeaza cu privire la aspectul initial al locului unde s-a comis infractiunea, precum si in ceea ce priveste masurile luate de catre organele sau lucratorii operativi primele sosite la locul faptei.

In vederea informarii exacte, seful echipei de cercetare poate lua legatura cu organele de politie, martori oculari, faptuitori sau alte persoane prezente la locul unde se efectueaza activitatea respectiva.[9]

In vederea unei juste documentari si pentru a putea adopta cea mai adecvata strategie, in ceea ce urmeaza sa intrepinda la fata locului urmeaza a fi lamurite urmatoarele aspecte:

se va determina modificarile care au survenit si se va stabili in detaliu aspectul initial al locului faptei, pozitia urmelor si a mijloacelor materiale de proba;

prin examinarea de catre medicul legist partile vatamate care au nevoie de ajutor medical si nu li s-a acordat, li se va acorda primul ajutor, sau vor fi transportate la cel mai apropiat dispensar sau spital;

daca nu au fost luate masuri de limitare a pericolelor provocate de activitatea infractionala (incendii, explozii etc) vor fi solicitate de indata echipele de interventie specializate;

prin seful echipei de cercetare se va aprecia opurtunitatea prezentei tuturor persoanelor in zona si se va verifica daca au fost retinuti martori oculari sau eventuale persoane suspecte;[10]

daca in perimetrul locului faptei alte persoane decat faptuitorul au desfasurat activitati de ajutor intrand in contact cu diferite obiecte, li se vor lua impresiunile urmelor de la maini si picioare pentru a fi diferentiate de cele ale infractorului. Aceasta cerinta se refera si la organele de politie, gardieni publici etc;[11]

fixarea cailor de acces si de deplasare a membrilor echipei in perimetrul locului faptei, precum si in locul in care urmeaza sa fie depozitate mijloacele materiale de proba descoperite, a altor obiecte ce urmeaza sa fie ridicate si transportate la laboratoarele de specialitate. Caile de acces vor fi marcate cu jetoane din dotarea autolaboratorului criminalistic sau in lipsa acestora putandu-se folosi rulete, benzi de hartie, etc.

b). Selectionarea martorilor asistenti cand aceasta este posibil sa se realizeze

In general, pana la sosirea organului competent sa efectueze cercetarea la fata locului, primul organ sosit cu informarea si la cerinta primului, va proceda la asigurarea prezentei unor persoane care sa indeplineasca conditiile impuse de lege si sa fie alesi ca martori asistenti. De regula, cei prezenti trebuie sa fie persoane in deplinatatea facultatilor psihice si capabile sa perceapa corect actrivitatile intrepinse in perimetrul locului faptei [13]. Este indicata ca prima triere a persoanelor, sa fie facuta de organele de politie locale, intrucat, avand competenta in zona cunosc atat locuitorii, cat si aptitudinile psihice ale acestora, iar tactica criminalistica recomanda ca acestia sa fie asigurati inainte de ajungerea echipei la fata locului.

In terminologie juridica, martorii asistenti sunt persoane anume chemate sa asiste la efectuarea unui act juridic. Codul de procedura penala stabileste ca anumite acte procedurale pot fi efectuate de oraganele judiciare numai in prezenta unor persoane numite martori asistenti[14].

Martorii asistenti nu au cunpstinta despre faptele si imprejurarile cauzei. Ei sunt considerati garanti, care atesta faptul ca rezultatul si modul desfasurarii activitatii procedurale sunt cele consemnate in actele intocmite [15].

In literatura de specialitate, martorii asistenti sunt considerati "martori procedurali" intrucat cunostintele lor despre fapta si cercetare sunt dobandite dupa ce au devenit subiecti procesuali si sunt diferentiati fata de martorii oculari care au calitatea de "martori procesuali" cu cunostintele anterioare procesului penal .

Numarul martorilor asistenti este de cel putin doi conform art. 92 C.Pr.Pen, dar, in anumite situatii, anume prevazute de lege, cercetarea la fata locului se poate efectua si in lipsa lor, numai in prezenta partilor, cu conditia sa fie anuntate.

Nu pot fi martori asistenti, conform art. 93 C.Pr.Pen., urmatoarele categorii de persoane:

minorii sub 14 ani;

cei interesati de cauza;

cei care fac parete din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

In practica, s-a mai statuat ca nu vor fi folosite ca martori asistenti, persoane care pot fi ascultate in calitate de martori oculari, intrucat aceasta calitate primeaza, si pot reprezenta o sursa importanta de probe pertinente si concludente solutionarii faptei carcetate.

Tot in activitatea practica, mai intalnim situatii in care este recomandata folosirea martorilor asistenti "eventuali " sau "intamplatori necesari", si in alte imprejurari cum ar fi la audierea sau confruntarea faptuitorilor si invinuitilor minori intre 14-16 ani sau atunci cand in cursul cercetarii la fata locului, victima careia i se acorda primul ajutor este transportata la spital.[17]

Prezenta martorilor asistenti la efectuarea actului procedural, precum si activitatea desfasurata de ei in aceasta calitate, se mentioneaza in cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fata locului:

- in procesul-verbal se consemneaza numele, prenumele, ocupatia, adresa si alte date de identificare a martorilor asistenti;

- daca prezenta martorilor asistenti a fost imposibil de realizat in cuprinsul actului constatator se mentioneaza cauzele care au condus la aceasta situatie;

- atat cu privire la mijloacele de proba descoperite, cat si cu privire la alte constatari facute, trebuie sa se consemneze ca acestea au fost aratate sau semnalate martorilor asistenti;

- in finalul procesului-verbal se va mentiona daca martorii asistenti au de facut observatii si natura acestor observatii;

- daca martorii asistenti refuza sau nu pot sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in procesul-verbal.

c). Organizarea masurilor de paza a locului faptei

Locul faptei pana la sosirea echipei competente din punct de vedere procedural sa efectueze cercetarea, este asigurat si pazit de catre primele organe sosite in zona, de regula de catre organele de politie.

Seful echipei, la sosire are obligatia sa verifice ce masuri au fost luate in acest scop de lucratorii care au ajuns primii la fata locului si, dupa caz, sa dispuna completarea lor.

Asigurarea pazei locului faptei se face fie prin organele de politie, fie prin gardienii publici, urmarind doua obiective: in primul rand, prin paza se inlatura posibilitatea producerii unor modificari in aspectul locului unde s-a comis infractiunea iar in al doilea rand, masura urmareste mentinerea ordinii pe toata durata desfasurarii activitatii si implicit, asigurarea protectiei personale a membrilor echipei

O importanta deosebita o are si instruirea temeinica a celor care asigura paza locului faptei, in timpul cercetarii. Au fost cazuri cand cei care aveau astfel de atributii, dorind sa ,,ajute" echipa de cercetare au intreprins actiuni care au ingreunat cercetarea, ori au distrus unele urme. De exemplu, intr-un caz de omor, unul din cei care asigurau paza locului faptei, in timp ce echipa cerceta alte incaperi, a fost irirtat de faptul ca in bucataria apartamentului, la robinetul pentru apa calda se scurgea un fir subtire de apa si l-a inchis. Cu acest prilej au fost distruse urmele create de infractor pe manerul robinetului, unde se spalase pe maini de sange (urmele de sange din chiuveta atestau acest lucru). Daca unul din membrii echipei de cercetare nu ar fi sesizat aceasta, evident ca s-ar fi ridicat si urmele celui in cauza, care ar fi dus echipa de cercetare pe o pista gresita si la o munca inutila.

d). Identificarea martorilor oculari si stabilirea persoanelor suspecte

Pana la sosirea echipei competente pentru cercetarea la fata locului, organele judiciare existente deja la locul faptei, trebuiau sa identifice si sa asigure prezenta unor persoane care puteau ajuta la stabilirea adevarului si la solutionarea corecta a cauzei. Este vorba in primul rand, de acele persoane care au luat cunostinta cu propriile simturi de comiterea faptelor, respectiv imprejurarile in care aceasta s-a consumat (este vorba de acela care a sesizat fapta, cel care a descoperit cadavrul, instrumente abandonate etc). In al doilea rand era necesara asigurarea prezentei acelor persoane care au participat efectiv la actiunile de salvare a victimelor, la transportarea acestora la unitatile sanitare sau care prin actiunile desfasurate, au produs anumite modificari ale locului faptei.

Identificarea acestor persoane prezinta o importanta cu totul deosebita, dar daca nu a fost posibila prezenta lor la sosirea echipei de cercetare, urmeaza a fi identificate, de urgenta, urmand a lamuri unele probleme cum ar fi: locul si timpul savarsirii faptei, principalele aspecte legate de activitatea infractionala, conduita faptuitorului si caracteristicile tinutei sale vestimentare, modificarile intervenite in configuratia locului faptei, alte persoane care cunosc date in legatura cu sau despre savarsirea infractiunii si imprejurarile in care au luat cunostinta despre acestea.

Astfel de declaratii, inregistrate pe banda magnetica sau video magnetica luate martorilor oculari, chiar neformal, are avantajul ca furnizeaza echipei de cercetare date de cea mai mare utilitate practica, cu atat mai mult cu cat depozitiile acestora nu sunt viciate de diversi factori perturbatori.

Pe tot parcursul desfasurarii cecetarii la fata locului, trebuie data eficienta dispozitiilor codului de procedura penala roman, in care este prevazut restrictiv, cine poate fi ascultat ca martor si ce persoane nu pot fi obligate sa depuna marturie in procesul penal. Martor este considerata acea persoana, care are cunostinte despre vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal si care este ascultata de organele judiciare in aceasta calitate.

Nu trebuie omis aspectul, reliefat de literatura de specialitate, ca unii din martorii oculari nu doresc cooperarea cu organele de urmarire penala. Acesta trebuie sa stabileasca motivul refuzului de cooperare, si apoi sa incerce sa-i explice logic indatoririle martorului, in scopul de a-l convinge de importanta marturiei sale. Trebuie avute in vedere modificarile esentiale in ceea ce priveste respectarea regulilor procedurale care au fost aduse Codului de procedura penala prin Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 si Ordonanta de Urgenta nr.66 din 10 iulie 2003 in ceea ce priveste martorii sub acoperire care de obicei sunt prezenti la fata locului. Astfel prin art.86 ¹ din Codul de procedura penala se stipuleaza ca daca exista probe sau indicii temeinice ca orin declararea identitatii reale a martorului sau a localitatii acestuia de domiciliu ori de resedinta ar fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate incuviinta sa nu declare aceste date, atribuindu-i-se o alta identitate sub care urmeaza sa apara in fata organului judiciar.

Toate legislatiile, inclusiv cea romana, prevad ca inainte de a fi audiat, martorul la cererea politistului sau procurorului este obligat sa-si decline identitatea, domiciuliu si uneori profesia. In cazul in care exista indoieli asupra identitatii martorului, aceasta poate fi stabilita prin orice mijloc de proba (art. 84, alin. 2, cod procedura penala), situatie din care ar rezulta ca dupa legea noastra de procedura penala, martorii ar fi obligati sa-si declare identitatea in toate cazurile, inclusiv in faza initiala a urmaririi penale.

In practica exista situatii, in afara celor care reclama protectia martorilor, in care anumiti martori sa refuze sa-si dezvaluie identitatea datorita temerii de represarii . Trebuie precizat ca in codul nostru de procedura penala incepand cu 1 ianuarie 2004, exista dispozitii procedurale referitoare la "marturia anonima".

Pentru prima data in dreptul romanesc s-a deschis posibilitatea ascultarii martorului anonim prin legea privind protectia martorilor, care a instituit doua modalitati practice diferite: ascultarea sub o alta identitate decat cea reala; ascultarea prin modalitati speciale de distorsionare a imaginii si vocii. Ulterior in anul 2003, dupa modificarea codului de procedura penala prin legea 281/2003, sunt reglementate patru modalitati speciale de ascultare a martorilor, derogatorii de la dreptul comun, si anume:

ascultarea martorului caruia, in prealabil, i s-a atribuit o alta identitate, sub care urmeaza sa apara in fata organului judiciar

prezentarea unei audieri efectuate in prealabil prin inregistrari audio-video;

audierea martorului prin mijloace tehnice audio si video fara a fi prezent fizic la locul unde se afla organul de urmarire penala;

ascultarea martorului de la distanta prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea si vocea distorsionate, astfel incat sa nu poata fi recunoscut (procedeul live link).

Aceasta masura poate fi dispusa de catre procuror in cursul urmaririi penale, prin ordonanta, motivata la cererea martorului care indeplineste conditiile cerute de lege.

Persoanele suspecte, identificate la fata locului, vor fi izolate si supravegheate atent, asigurindu-li-se in acelasi timp protectia. Daca din randul acestora a fost identificat faptuitorul, i se va aduce la cunostinta drepturile pe care le are, i se va atrage atentia asupra comportarii sale pe parcursul cercetarii la fata locului si se vor lua masurile corespunzatoare de supraveghere, protectie si paza a acestuia. Totodata, este indicata ascultarea lui si daca se impune, inregistrarea declaratiei pe banda magnetica sau videomagnetica.

In concluzie, fie ca faptuitorul a fost retinut la fata locului, fie ca a fost retinut in urma operatiilor de urmarire, corpul si imbracamintea acestuia trebuie supuse unui examen minutios, deoarece acestea pot fi purtatoare de urme ce ar putea fi distruse sau ca acesta sa abandoneze obiecte compromitatoare (instrumente de spargere, bunuri sustrase). Exemplificativa in acest sens este speta relatata la punctul 1.3 din capitolul 1, in care este redata imprejurarea in care imbracamintea lui C.V. autorul crimei, asupra concubinei sale I.M. prezenta urme de sange, iar el era agitat si afirma ca vrea sa se omoare. Tot atunci cu ocazia examinarii corporale de catre medicul legist a lui C.V. s-a constatat ca pe corp, dar indeosebi pe fata si pe ambele brate, prezinta o serie de leziuni de violenta (escoriatii, plagi, echimoze), produse recent, prin lovire cu corpuri dure sau de corpuri dure. Aceasta imprejurare a fost hotaratoare in crearea convingerii ca C.V. este autorul omorului si inlatura sustinerile acestuia ca intalnirea din seara anterioara cu concubina nu a fost conflictuala si nu au avut nici un fel de altercatii.

De o importanta deosebita este si modificarea articolului 70, prin alineatele 2 si 3 Cod pr.pen., prin care invinuitului i se aduce la cunostinta dreptul de a avea un aparator precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se, totodata, atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.

e). Pe tot timpul, cercetarii la fata locului sunt interzise comentariile, aprecierile sau discutiile privind natura faptei, imprejurarile in care a fost savarsita ori starea urmelor, pentru a nu influenta desfasurarea cercetarii sau martorii prezenti la fata locului.

Trebuie acordata intodeauna atentia necesara asigurarii secretului celor constatate la fata locului. Acesta priveste atat pe membrii echipei cat si celelalte persoane care participa la cercetare cum sunt martorii asistenti, persoane din familia sau din anturajul victimei, etc. Uneori, se omite sa li se atraga atentia cu privire la pastrarea secretului, fapt care poate conduce la consecinte nedorite.

In acest sens, reprezentativa este speta in care PI si IN au fost cercetati pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav constand in aceea ca in data de 02 martie 1998, prin aplicarea mai multor lovituri de cutit au creat leziuni care au pricinuit moartea victimei E. I.

Cu ocazia cercetarii la locul faptei, avand in vedere imprejurarea ca desi victima avea mai multe plagi deschise, la locul faptei sub victima nu a fost gasita balta de sange, iar pe poteca se observau urme de tarare. Cu aceasta ocazie s-a discutat in cadrul echipei despre posibilitatea ca locul in care a fost omorat E.I. sa fie altul, imprejurare pe care au auzit-o si martorii asistenti. A doua zi acestia au luat legatura cu reprezentantii mass-media iar in ziarul local a fost publicat un amplu articol in sensul versiunii adoptate la fata locului.

Autorii faptei, luand cunostinta de suspiciunile organului de urmarire penala si de teama a nu fi descoperiti au parasit tara si timp de 6 luni nu au putut fi audiati. Iata asadar, un caz elocvent de nerespectare a regulilor de tactica criminalistica, care a dus atat la intarzierea prinderii si arestarii a doi criminali periculosi cat si la tergiversarea solutionarii cauzei.

Este deosebit de important pentru reusita cercetarii la fata locului, ca echipa de cercetare sa fie lasata sa isi desfasoare activitatea fara interventii din afara.

S-a constatat in practica, mai ales ca in cazurile deosebite - omucideri, cazuri de coruptie, trafic de droguri, - ca la fata locului sunt prezenti pe langa membrii echipei de cercetare si alte persoane, cel mai frecvent ziaristi. Cateodata, acestia patrund printre primii in zona cercetata pentru a-si face o idee despre ce s-a intamplat si pentru a formula ipoteze cu privire la natura si gravitatea faptelor.

De regula, aceste persoane nu respecta regulile cercetarii la fata locului, nici chiar cele mai elementare, cum ar fi: evitarea producerii de noi urme, atingerea sau modificarea pozitiei unor obiecte, de natura sa ingreuneze cercetarea la fata locului.

Este necesar ca seful echipei de cercetare, procurorul sau membrii echipei, cu tact, sobrietate si fermitate, sa-i inlature pe curiosi, iar reprezentantilor presei sau televiziunii sa le furnizeze acele date care pot face obiectul publicarii in faza initiala a anchetei, fara sa influenteze negativ evolutia anchetei ori sa trezeasca ecouri nedorite in opinia publica, prin exagerari, afirmatii necorespunzatoare.

f). Separarea victimei de agresor in cazul infractiunilor de familie.

In aveasta faza a cercetarii, seful echipei operative, de regula procurorul trebuie sa mai aiba in vedere si alte modificari ale legii penale din ultima perioada, mai ales cele care se refera la protectia martorilor si victimelor minori, sub 16 ani sau copiii acuzati. Astfel, prin lege este autorizat Serviviul de reintegrarea sociala si supraveghere a informatorilor sa asigure adaposturi de urgenta pentru victimele violentei in familie si centre de asistenta destinate copiilor agresori.

Adaposturile, sunt unitati de asistenta sociala, de regula fara personalitate juridica, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, nevoite sa recurga la acest serviciu de asistenta sociala. Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a asistentului familial, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz al reprezentantului legal.

g.) Repartizarea sarcinilor

Cercetarea in echipa a infractiunii a devenit de mult timp in practica, un principiu de investigatie unanim acceptat in lumea specialistilor, iar in literatura de specialitate se revine mereu asupra ei, fiind considerata o necesitate metodologica, un adevar evident.

Constituirea echipei de cercetare se face, de obicei, la sediul organului judiciar imediat dupa ce a fost sesizata fapta, functie de natura infractiunii ce urmeaza a fi cercetata si competenta materiala, sau dupa calitatea faptuitorului a organului care urmeaza sa efectueze cercetarea la fata locului. In practica pentru infractiunile pentru care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror conform art. 209 cod de procedura penala sau in cauzele complexe, cu urmari foarte grave, de regula echipa este constituita si condusa de catre procuror. Exista insa situatii, cand este necesara cercetarea la fata locului, insa aceasta, in conditii legale este efectuata de o echipa condusa de catre organele de politie competente material si teritorial.

In literatura de specialitate, majoritatea teoreticienilor in materie de criminalistica au preocupari in ceea ce priveste componenta echipei de cercetare, stabilirea si repartizarea sarcinilor, in functie de membrii care o compun, neexistand pareri diferite in acest sens.

Exista insa puncte de vedere diferite, in ceea ce priveste plasarea momentului repartizarii sarcinilor in etapele cercetarii la fata locului. Unii autori plaseaza acest moment intre masurile luate in cadrul echipei de cercetare imediat dupa ce a ajuns la locul faptei[34]. Alti autori considera momentul repartizarii sarcinilor ca facand parte din faza statica a cercetarii la fata locului, intrucat aceasta activitate are loc numai dupa ce echipa de cercetare a ajuns la locul faptei, percepand aspectul de ansamblu al zonei.

Consider just primul punct de vedere, intrucat, inclusiv termenul de repartizare a sarcinilor apare ca neadecvat, avand in vedere ca fiecare membru al echipei isi cunoaste atributiile, fiind specializat fiecare in domeniul sau de activitate. La fata locului, de fapt, este vorba de o conlucrare intre membrii echipei, de o pastrare permanenta a eticii si a bunei colaborari, chiar daca in final, toate datele se aduna la conducatorul echipei. Este adevarat ca uneori, dupa ce echipa de cercetare ajunge la fata locului si observa ca este nevoie si de un alt specialist, care prin natura infractiunii ar fi necesar (medic, inginer-la accidente miniere), echipa va fi completata si cu acesta, dar si in aceste cazuri activitatea sa va fi bine determinata si singuri isi vor formula concluziile la problemele pe care trebuie sa le elucideze.

De obicei, conducatorul echipei de cercetare este procurorul, care in majoritatea cazurilor este si titularul actiunii penale.[36] Indiferent insa, daca echipa este condusa de procurori sau de catre unul din organele de politie competente, seful echipei de cercetare colaboreaza cu medicul legist, cu ofiterul judiciarist si cu expertul criminalist, in vederea luarii cu operativitate si opurtunitate a masurilor in ceea ce priveste: starea victimei; intangibilitatea locului faptei; descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si conservarea urmelor; identificarea obiectelor corp delict; urmarirea, prinderea si retinerea infractorului; incheierea procesului verbal de cerecetare la fata locului.

Ofiterul de formatiune judiciara colaboreaza cu ceilalti membri in special in ceea ce priveste:

identificarea martorilor oculari, a victimei, a infractorului, a urmelor si a corpurilor delicte,

impreuna cu ofiterul sau subofiterul de la organul de politie pe raza caruia s-a comis infractiunea, efectueaza actiuni de investigare, obtinand date despre victima, anturajul acesteia sau alte actrivitati care intereseaza ancheta.

Expertul medico-legist face parte din echipa de cercetare, in toate cauzele in care partile vatamate a unei infractiuni au suferit leziuni sau la fata locului exista victime. El este cel care stabileste daca moartea victimei este reala sau aparenta sau poate face distinctie daca moartea este naturala, patologica sau violenta. In situatia in care este necesara, medicul legist face toaleta cadavrului, recolteaza si conserva probe bilogice, examineaza corpul faptuitorului si dupa caz imbracamintea acestuia. Inca de la fata locului medicul legist isi poate formula o convingere cu privire la natura leziunilor si obiectele care ar fi putut sa le produca, astfel incat dupa informarea procurorului, directia cercetarilor poate fi orientata spre cautarea acelui obiect.

Impreuna cu seful echipei, in zona in care urmeaza a fi efectuata cercetarea intra si expertul criminalist, ale carui cunostinte sunt deosebit de importante si utile in vederea solutionarii cauzei. El este cel care are menirea de a descoperi si proteja urmele in conditiile intangibilitatii lor, filmeaza si fotografiaza locul faptei in ansamblu, obiectele care intereseaza cercetarea, adaptand aparatele functie de necesitati in realizarea fotografiilor de orientare, schita sau de detaliu. Atunci cand cunostintele sale de expert criminalist sunt necesare iar unele urme sunt in pericol de distrugere sau alterare, expertul criminalist poate proceda la efectuarea pe loc a unor constatari tehnico-stiintifice.

Tot in calitate de specialist ofiterul de politie criminalist:

foloseste aparatura de specialitate din dotare la cercetarea microurmelor si depistarea compozitiei aerului;

recolteaza probe suspecte din alimente sau bauturi, sau din alte substante suspectate a fi interzise in vederea examinarii lor in laborator;

interpreteaza urmele descoperite, pentru stabilirea modului savarsirii faptei si obtinerea unor date despre faptuitor.

De foarte multe ori din echipa de cercetare la fata locului face parte si un agent de politie conducator al cainelui de urmarire, mai ales atunci cand sunt cercetate crime si furturi in care autorii nu au fost descoperiti sau in cercetarea traficului si consumului de droguri. Cainii de urmarire sunt folositi atat pentru urmarirea infractorului cat si pentru descoperirea unor obiecte ascunse sau ingropate. Avand o mare selectivitate a mirosurilor, cainii pot lua urma infractorului pe traseul in care s-a indepartat de la locul faptei. In ultima perioada odata cu inmultirea infractiunilor de consum si trafic de droguri, in vami sau in locurile unde se efectueaza cercetarea la fata locului sunt prezenti cainii, care identifica prezenta substantelor interzise. Conducatorul cainelui, la finalul activitatii, intocmeste schita traseului parcurs, precum si procesul verbal, predandu-l sefului de echipa.

La fata locului, din echipa mai pot face parte si experti din alte domenii de activitate, acestia ajutand prin cunostintele si explicatiile lor, la finalitatea activitatii desfasurate, iar constatarile facute se consemneaza in procesul verbal de cercetare la fata locului.[39]