Dreptul in faza a II-a a regimului Turco fanariot

Dreptul in faza a II-a a regimului Turco fanariot

Reforma judecatoreasca a lui Alexandru Ipsilanti

- de 2 ori dom al Tarii Romanesti si o data in Moldova a luat masuri in domeniul fiscal si judiciar si a reorganizat serviciul . . . si al invatamantului printr-un hrisov domnesc din 1775 inclus in Pravilniceasca condica - modernizarea sistemului judiciar.

- prin reforma judecatoreasca instantele de judecata sunt organizate intr-un sistem ierarhic, competentele fiind precis delimitate:

prim instanta judecatoria de judet era compusa dintr-un isparvnic   si un judecator pentru fiecare judet, judecand in prima instanta pricinile civile si o parte din cele penale. In capitolul 18 se arata ca nu sunt judecati aici boierii cei mari ceea ce reprezinta un pas inapoi fata de reforma lui Mavrocordat unde aceasta instanta avea competenta generala.

Doua departamente civile si unul penal; primele 2 erau egale grad unul fiind compus din 7 judecatori celalalt din 8, judecau in toate zilele fara duminica. Hotararile pronuntate erau inscrise condici. Al 2-lea judecatorii nu puteau micsora sau majora pedepsele rigide prevazute in pravile, in cazul pedepselor capitale in toate situatiile cel care hotara era domnul

Departamentul velitilor boieri compus din boierii in functie + 3 mazili veliti . Judecata se facea la curtea domneasca fara joi si sambata cand se tinea divanul domnesc. Functiona ca instanta de apel pentru hotararile departamentelor inferioare. In instanta judeca numai pricinile in care parti erau boierii.

Divanul domnesc instanta suprema si era compus din boierii veliti si prezidati de domn, judecata era luni, miercuri si sambata uneori vineri daca erau multe pricini, avea competenta generala; fie in prima instanta fie in apel, daca domnul nu participa la judecata, hotararile trebuiau supuse aprobarii sale, el putea rejudeca procesul.

2 instante speciale una pe langa spatorie alta pe langa agie ambele aveau competenta penala, hotararile puteau fi apelate la departamentul velitilor boieri

Principalele coduri elaborate in acea perioada:

- sunt considerate monumente legislative inspirandu-se din legiuirile bizantine, dreptul cutumiar romanesc, lucraile lui Montesque, Bacaria, codul francez si cel austriac au facut u pas spre modernizarea dreptului.

- elementele de progres se inregistreaza nu numai in privinta continutului ci si formei sub aspectul sistematizarii tehnicii de reglementare juridica.

- cele mai importante sunt:

a.     Pravilniceasca condica; intocmita in 1775 in Tara Romanesca din porunca Alexandru Ipsilanti si a intrat in vigoare in 1780 scrisa in limba greaca; curpinde dispozitii referitoare la organizarea judecatoreasca, la raporturile dintre boieri si tarani, organizarea administrativa si unele reglementari din dreptul civil. A fost pana in 1818 cand a fsot adoptata Legiuirea Caragea dar a fost abrogata in mod expres in 1865 cand a intrat in vigoarea Codul Civil Roman. Cel mai important rol l-a avut Enachita Vacarescu, izvoarele istorice, juristprudenta, unele dispozitii din . . si doctrina juridica moderna a lui . . .. si Bacaria.

b.     Codul Calimach; reprezinta un adevart cod de ramura denumit "Condica Tivila". Scarlat claimach domn in Moldova incepand cu 1813 a format comisii care sa elaboreze acest cod, a fsot publicat in 1817 in limba greaca si 1833 in limba romana. L arealizarea lui au participat juristi renumiti ca Adronache . ., Anania Cuzanos, Cristian Flechtenmacher pentru cel in greaca, iar pentru cel in romana Petre . .si Damaschim Bojinga. Izvoarele (obiceiul pamantului, dreptul bizantin, codul civil francez si cel austriac). Codul era structurat pe 3 parti si cuprinde 2032 de articole.

Pentru dreptul persoanelor: destinata persoanelor fizice si juridice; primele sunt clasificate dupa noroc(slobozi, robi si sloboziti); persoaneloe juridice numite persoane moralicesti( reglemntqau regimul juridic al tovarasilor negustoresti

In materia familiei se mentin dispozitii ale dreptului bizantin

Pentru dreptul lucrurilor cuprinde 2 sectiuni: pentru reale drepturi; pentru drepturi personale. In ambele sunt trate obligatiile, iar ca izvoare a obligatiilor sunt prevazute legea contractelor si delictul. Sunt reglementate contracte noi ca locatiunea, si contractul de editura iar in materia raspunderii este instituit principiul abuzului de drept.

Dispozitii referitoare la "inmarginirile ce privesc dreptul peroanelor si al lucrurilor"

In afara celor 3 parti cuprinde o introucere despre lege de 24 de articole si 2 anexe cu regula de aplicate . ..creditorilor, licitatiei sau cnezatului.

c.      Legiuirea Caragea; dupa 1815 domnul Tarii Romanesti Ioan Gheorghe Caragea a ales 2 boieri sa intocmeasca cate un proiect de pravila, acesti boieri au fost: Atanasie Hristopol si logofatul Nistor Craiopescu, lor li s-a adaugat spre final  Constantin si Ionita Balaceanu care fara a aduce modificari l-a adeverit cu iscalitura si pecetea domneasca pe fiecare fila. A intrat in vigoare pe 1 septembrie 1818. Izvoarele (dreptul cutumiar romanesc, bazilicalele, pravilniceasca condica, codul civil francez). Era structurat pe 6 parti continand norme de drept civil si procedura civila:

Despre obraze le impartea in functie de sex, dupa nastere (intre fii adevarati, din curvie, vitregi si buni); dupa capacitate (varstnici, nevarstnici, risipitori, fara minte); dupa noroc (liberi, robi, liberati).

Dupa lucrurile din stapanirea acestora ca proprietari, posesori sau titulari ori unui drept real

Despre tocmeli; trateaza materia obligatiilor si contractelor, dispozitii despre logodna, zestre, nunta.

Despre daruri si mosteniri: consacrata donatiilor si sucsesiunii legale si testamentare.

Despre vinovatii : reglementeaza principalele infractiuni si principalele pedepse

Codul de procedura (pentru a le judecatilor) cuprinde 3 capitole: citatii (competenta de judecata si prescriptii); probe (inscrisuri); norme despre judecata si hotarari.

d.     Manualul juridic a lui Andronache Donici; a reprezentat un adevarat cod civil fiind elaborat in 1814 de Andronache Donici, nu s-a bucurat de o recunoastere oficiala fiind considerat o carte de invatatura dar a suscitat un real interes din partea practicienilor deoarece era redactat in limba romana, avea reglementari avansate si structura moderna. Izvoarele (legiuirile bizantine, obiceiul tarii, legiuirile romanesti anterioare)

e.      Condica Criminalistica a Moldovei, alcatuirea lui a inceput in timpul lui Scarlat Claimach. In anul 1820sub domnia lui Alexandru Sutu este tiparita prima parte care reprezinta un cod de procedura penala iar in 1826 in timpul lui Ioan Sandu Sturza apare partea a II-2 care constituia un cod penal. Izvoarele (legiuirea Caragea, obiceiul tarii, bazilicalele si codu penal austriac). Infractiunile erau denumite fapte criminale, facandu-se deosebire intre cele aduceau atingere sigurantei obstei si cele care aduceau atingerea sigurantei persoanei. Apar toate infractiunile si pedepsele din perioada feudala dar apr si dispozitii moderne care vizau institutia prescriptiei raspunderii penale.