Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii.

Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii.

Natura activitatii magistratilor impune independenta personala[1], un grad inalt de calificare, o raspundere mult peste limitele obisnuite in cazul functiilor publice si, ceea ce este cel mai delicat, o anumita conduita sociala care sa corespunda asteptarilor societatii si care sa contribuie la increderea mebrilor acesteia atat justitie cat si in persoana celor care contribuie la realizarea ei. Aceste aspecte stau la baza reglementarii drepturilor si obligatiilor magistratilor. Se va observa ca sunt pe deplin justificate acele drepturi cu caracter patrimonial pe care magistratii le au potrivit legii, deoarece numai in acest fel poate fi asigurata independenta economica a acestora, fara de care ar fi iluzoriu orice discurs despre independenta decizionala a judecatorilor sau procurorilor. De asemenea, interdictiile la care sunt constransi magistratii, chiar daca par a le impune obligatii de conduita sociala ce depasesc de multe ori pe cele impuse altor functii publice, sunt necesare pentru a asigura ca increderea societatii in actul de justitie nu ar fi afectata de perceptia comportamentului celor care compun corpul magistratilor.

Sistemul de drepturi si obligatii ce revin magistratilor este reglementat astfel incat sa corespunda exigentelor sporite pe care societatea le are fata de cei care sunt chemati sa realizeze actul de justitie dar si pentru acrea acestora un statut social compatibil cu responsabilitatile ce le revin.

1. Drepturile magistratilor.

1.1. Notiunea de inamovibilitate.

Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii.

Legea nu formuleaza o definitie a notiunii de inamovibilitate. In doctrina, inamovibilitatea a fost definita drept un complex de drepturi care asigura pe judecator ca nu poate face obiectul unei masuri individuale luate de puterea executiva in contra sa, in afara de cazurile expres prevazute de lege[2]. Astfel definita, inamovibilitatea apare ca o protectie contra unui eventual arbitrariu din partea puterii executive, garantand serenitatea judecatorului.

Inamovibilitatea este atribuita numai judecatorilor. Se pare ca principiul subordonarii ierarhice, specific organizarii Ministerului Public, a determinat in mod traditional[3] excluderea procurorilor de la beneficiu inamovibilitatii. Cu toate acestea, rolul deosebit pe care procurorul il joaca in procesul de realizare a actului de justitie si masurile destul de grave pe care are competenta sa le adopte sunt aspecte ce determina ca acestea sa nu fie lasat in voia capriciilor puterii executive. Astfel, desi nu i se atribuie inamovibilitatea, in cazul procurorilor s-a creat un statut care imprumuta unele drepturi cuprinse in conceptul de inamovibilitate ( in ce priveste promovarea, delegarea, detasarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie ). Acest statut a fost exprimat prin notiunea de stabilitate in functie.

Se poate aprecia ca inamovibilitatea este o garantie a independentei judecatorilor care se prezinta ca un drept complex din care decurg toate atributele relative la statutul magistratilor: transferarea[4], avansarea , delegarea , detasarea , suspendarea si eliberarea din functie . Tot in categoria de drepturilor cuprinse in conceptul de inamovibilitate sunt si acelea care stabilesc ca judecatorii si procurorii pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii. Numai in caz de infractiune flagranta, acestia pot fi retinuti si perchezitionati, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus masura.

1.2. Drepturi patrimoniale.

Magistratii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport de nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si alte criterii prevazute de lege. Salarizarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Salarizarea judecatorilor si procurorilor militari[9] se asigura de Ministerul Apararii Nationale.

In scopul asigurarii independentei economice a magistratilor legea le acorda acestora si alte drepturi cu caracter patrimonial: asigurare pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunuri, asistenta medicala gratuita, medicamente si proteze, dreptul la atribuirea locuintelor e serviciu[10]. Magistratii beneficiaza anual de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian.

Judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimile 12 luni de activitate inainte de data pensionarii. Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura aratata anterior se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din venit, fara a se putea depasi venitul brut avut la data pensionarii. Judecatorii si procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu si pensia militara de serviciu.

1.3. Alte drepturi ale judecatorilor si procurorilor.

Judecatorii si procurorii au dreptul de a fi aparati impotriva oricarui act ce le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Judecatorii sau procurorii care considera ca independenta si impartialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte de imixtiune in activitatea profesionala se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care are dreptul si obligatia de a lua masurile necesare.

Datorita faptului ca in multe cazuri activitatea judecatorilor si procurorilor implica afectarea unor medii infractionale sau lezarea unor interese contrare societatii si ordinii de drept, legea recunoaste acestora dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor[11].

Magistratilor le este recunoscut dreptul la asociere in interes profesional. Ei sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale. De asemenea judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, a altor persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

2. Obligatiile magistratilor.

Indatoririle de care sunt tinuti magistratii sunt de ordin profesional, menite sa garanteze buna exercitare de catre acestia a functiei judiciare si de ordin social, transpuse intr-o serie de incompatibilitati si interdictii, menite sa pastreze independenta, impartialitatea, obiectivitatea, demnitatea si onoarea membrilor corpului magistratilor.

2.1. Indatoriri profesionale ale magistratilor.

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil[12], in functie de complexitatea lor.

Judecatorii si procurorii au obligatia de a pastra secretul professional, secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea functiei. Astfel, conform obligatiilor retinute in Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor[13], judecatorii si procurorii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi in alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.

Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in timpul sedintelor de judecata sa aiba o tinuta vestimentara corespunzatoare instantei.

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in forma si in termenele prevazute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese[14].

O indatorire importanta ce revine magistratilor este aceea de formare profesionala continua. Necesitatea reglementarii unei atare obligatii decurge din faptul ca inamovibilitatea si stabilitatea in functie de care beneficiaza judecatorii si procurorii pot determina si o anumita stare de autosatisfactie profesionala ce s-ar putea manifesta printr-o lipsa de motivatie in aprofundarea cunostintelor din domeniul juridic. Un asemenea efect pe care l-ar produce garantia stabilitatii functiei ar conduce la plafonarea magistartului iar consecinta ar fi dintre cele mai nefaste pentru sistemul judiciar si pentru justitiabili. Acesta este motivul pentru care s-a resimtit nevoia ca garantiile de stabilitate oferite magistratilor sa fie dublate de indatoriri ale acestora de a pastra si a ridica nivelul de competenta profesionala.

Formarea profesionala continua presupune urmatoarele obligatii in sarcina magistratilor:

- de a participa, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii[15], de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.

- de a urma un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi straine si un curs intensiv pentru initierea sau aprofundarea cunostintelor de operare pe calculator organizate de Institutul National al Magistraturii sau de instantele judecatoresti sau parchete, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate, precum si alte institutii de specialitate.

In scopul indeplinirii de catre magistrati a indatoririi ce le revine in acest sens, in cadrul fiecarei curti de apel si in cadrul fiecarui parchet de pe langa curtea de apel se organizeaza periodic activitati de formare profesionala continua constand in consultari, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii .

Activitatile de formare profesionala continua constau in cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care Romania este parte, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, in abordarea multidisciplinara a institutiilor cu caracter de noutate, precum si in aprofundarea unor limbi straine si operarea pe calculator. In cadrul acestor activitati trebuie sa se tina seama de dinamica procesului legislativ si de necesitatea specializarii judecatorilor si procurorilor.

Indeplinirea de catre judecatori si procurori a criteriilor de competenta si performanta profesionala este supusa unei verificari la fiecare 3 ani. Verificarea presupune evaluarea privind eficienta, calitatea activitatii si integritatea, obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor c ursuri de specializare. In cazul celor care indeplinesc functii de conducere, evaluarea vizeaza si modul de indeplinire a functiilor manageriale.

Evaluarea activitatii se realizeaza de catre comisii constituite prin hotararea a Consiliul Superior al Magistraturii potrivit unor criterii stabilite prin Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin hotararea a Consiliului Superior al Magistraturii . Comisiile de evaluare intocmesc rapoarte de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, putand acorda unul dintre calificativele ,,foarte bine'', ,,bine'', ,, satisfacator'' sau ,, nesatisfacator''. Cei care in urma evaluarii primesc calificativul nesatisfacator, precum si cei care primesc calificativul satisfacator in urma a doua evaluari consecutive sunt obligati sa urmeze pentru o perioada intre 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii, care se incheie prin sustinerea unui examen. Judecatorul sau procurorul care primeste calificativul nesatisfacator la doua evaluari consecutive sau cel care nu reuseste promovarea examenului sustinut in urma cursurilor special organizate de Institutul National al Magistraturii este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala. Eliberarea din functie se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Evolutia profesionala a unui judecator sau procuror este evidentiata in fisa dosarului professional, care este intocmit si pastrat de Consiliul Superior al Magistraturii. Dosarul professional cuprinde date confidentiale, la care au acces insa judecatorii si procurorii in cauza.

2.2. Incompatibilitati si interdictii.

Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. De asemenea, pot participa ca formatori in cadrul Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor si Codul deontologic adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, prevad ca magistratilor le este interzis:

sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;

sa aiba calitatea de asociat sau membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, banci sau institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;

sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic

sa participe direct sau prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu se asigura transparenta fondurilor.

Magistratii nu pot face parte din partide politice si sa desfasoare activitati cu caracter politic. De asemenea, in exercitarea functiilor, ei trebuie sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.

Magistratilor le este interzis sa exprime public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, precum si sa comenteze sau sa justifice in presa ori emisiuni audiovizuale hotararile sau solutiile date in dosarele rezolvate de ei.

Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca acestea se afla pe rolul altor instante sau parchete decat cele la care functioneaza respectivul magistrat. Ei nu pot indeplini nici o alta activitate care, potrivit legii, revine avocatului.

Totuti, magistratii pot sa acorde asistenta juridica si sa pledeze in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in aceste cazuri, magistratii nu trebuie sa se folosesca de calitate ce o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta solutia. De asemenea, relatiile de familie si sociale ale judecatorilor si procurorilor nu trebuie sa influenteze solutiile pe care le adopta in exercitarea atributiilor de serviciu.

Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare sau stiintifice sau la emisiuni audiovizuale fara caracter politic.

Magistratii mai pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului.