Fraudarea legii in dreptul international privat

Fraudarea legii in dreptul international privat

Sectiunea I

Consideratii introductive

Vechiul adagiu fraus omnia corrumpit este intalnit in toate disciplinele juridice. Nu face exceptie nici dreptul international privat, care nu admite ca indivizii sa se foloseasca de normele conflictuale in scopul de a eluda legea. Institutia care sanctioneaza asemenea "artificii" este exceptia fraudei la lege in dreptul international privat.

Fraudarea legii in dreptul international privat consta in operatia prin care partile unui raport juridic, uzand de mijloace legale de drept international privat, isi creeaza in mod voit conditii pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurgand la dispozitiile altei legi convenabile lor.

Sectiunea a II-a

Conditiile si sanctionarea fraudarii legii in dreptul international privat

1)Conditiile fraudarii legii

Pentru a exista frauda la lege in dreptul international privat trebuie intrunite cumulativ patru conditii:

1) Schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura:

- este posibila doar in cazul normelor conflictuale cu legaturi variabile (mobile) ca de exemplu, schimbarea cetateniei sau domiciliului persoanei fizice, schimbarea locului bunului mobil. Fraudarea legii nu este posibila in cazul punctelor de legatura fixe cum ar fi locul producerii delictului sau locul producerii prejudiciului ca urmare a savarsirii faptului ilicit.

- sa fie vorba de materii in care partile pot sa-si manifeste vointa, plasand raportul juridic cu elemente de extraneitate sub imperiul unei anumite legi, prin schimbarea punctului de legatura: forma si continutul actelor juridice, pavilionul navelor comerciale s.a.

- schimbarea punctului de legatura sa fie efectiva, altfel, suntem in prezenta simulatiei.

2) Utilizarea unor mijloace care, prin ele insele, sunt licite. De pilda, persoana juridica, schimba sediul in alt stat decat cel in care si-l stabilise initial, actiune juridica licita care insa atrage competenta unui alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv.

3) Intentia frauduloasa (sau intentia de a eluda legea) este elementul intelectual al fraudarii legii si exista ori de cate ori partile utilizeaza norma conflictuala in "scopul exclusiv" de a se sustrage legii normal competente. Partile creeaza in mod voit conditii care sa duca indirect la incalcarea normei conflictuale a forului prin deturnarea acestei norme de la scopul ei firesc.

Exista si autori straini care prefera sa recurga la alte mijloace pentru a sanctiona deturnarea normei conflictuale in scopuri ilicite: exceptia de ordine publica, legea de aplicatie imediata, sau chiar aplicarea legii eludate.

Consideram insa ca institutia fraudarii legii este utila si nu trebuie exclusa din dreptul international privat.

4) Rezultatul obtinut prin interventia partilor sa fie ilicit, in sensul ca datorita acestei interventii se ajunge la un rezultat ce contravine normei conflictuale competente.

2. Moduri de fraudare a legii in dreptul international privat:

A) in materia statutului persoanei fizice si statutului organic al persoanei juridice:

- prin schimbarea cetateniei, in scopul evitarii unei incapacitati prevazute in legea nationala, evitarii unor interdictii privitoare la divort sau in materia stabilirii filiatiei din afara casatoriei.

- prin schimbarea domiciliului, resedintei persoanei fizice sau sediului social al persoanei juridice, in scopul de a beneficia de prevederile lui lex domicilii din noul stat ori pentru a determina schimbarea competentei judecatoresti. Schimbarea sediului social al persoanei juridice de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat in scopul evaziunii legilor fiscale ale forului si continuarea functionarii pe teritoriul statului forului ca persoana juridica straina este un exemplu de fraudare a legii.

- prin schimbarea religiei, in tarile in care statutul personal are un caracter religios. De pilda un barbat si-a schimbat religia, devenind din crestin musulman si a introdus in fata tribunalului din Siria actiune pentru sistarea obligarii sale la pensie de intretinere in favoarea sotiei. Instanta a respins actiunea, apreciind ca scopul exclusiv al convertirii sale la ritul musulman a fost de a se sustrage obligatiei de plata a pensiei.

B) in materia statutului real:

- prin schimbarea locului de asezare a bunului mobil dintr-un stat in altul, in scopul de a intra sub incidenta altei legi. Se evita astfel dispozitii legale nefavorabile privind instrainarea bunului mobil, dobandirea unor drepturi, calificarea in materie de mobile si imobile, cu consecintele care decurg de aici. De exemplu, o nava comerciala se inregistreaza intr-un stat cu care armatorul n-are nici o legatura pentru a se evita aplicarea legii fiscale cu care are legaturi efective.

C) in privinta actului juridic:

- prin schimbarea locului incheierii actului, in vederea aplicarii legii mai favorabile a unui alt stat (in materia casatoriei pentru evitarea efectuarii anumitor forme de publicitate sau la incheierea unui act sub semnatura privata in locul formei autentice).

- prin schimbarea locului executarii obligatiilor contractuale, avand in vedere ca in materie contractuala functioneaza lex voluntatis.

In doctrina s-a aratat ca, nu trebuie considerata deplina frauda la lege alegerea de catre parti a unei legi care n-are nici o legatura obiectiva cu contractul, atata timp cat partile au avut in vedere anumite avantaje licite oferite de legea aleasa.

D) in materia succesiunii:

- in scopul dobandirii unei cotitati disponibile mai mari decat permite legea personala (de pilda, prin schimbarea cetateniei, dobandind cetatenia unui stat care permite o cotitate disponibila mai mare).

3. Sanctiunea fraudarii legii in dreptul international privat

Problema a generat discutii in doctrina, atat in ce priveste sanctionarea sau nesanctionarea fraudei la lege cat si, in caz afirmativ, in ce priveste materiile dreptului international privat in care trebuie sa intervina fraudarea legii, natura sanctiunii si intinderii efectelor acesteia. Unii autori sunt partizanii nesanctionarii fraudei la lege motivat de faptul ca doar astfel se poate ajunge la securitatea operatiilor juridice.

Alti autori fie accepta sanctionarea fraudei, dar limitat, in materia formei actului juridic (inclusiv a contractelor), fie sunt de acord ca fraudarea legii trebuie sanctionata, indiferent de materia in care intervine.

Cat despre sanctionarea aplicabila, unii opteaza pentru nulitatea actului incheiat in frauda legii romane.

Se face distinctie dupa cum nulitatea intemeiata pe legea romana este sau nu recunoscuta in strainatate: daca actul incheiat in frauda legii romane este considerat valabil in strainatate, atunci el nu va produce nici un efect dupa dreptul nostru, iar rezultatul va fi acelasi ca si in cazul inopozabilitatii; daca nulitatea este recunoscuta si in strainatate, atunci vom avea un act nul, cu toate efectele corespunzatoare.

Alti autori opteaza pentru sanctionarea inopozabilitatii actului fraudulos incheiat, in sensul sa nu se recunoaste respectivului act nici un efect juridic.

In cazul inopozabilitatii s-a pus intrebarea care este intinderea efectelor inopozabilitatii? Atunci cand este vorba despre un act juridic inopozabilitatea priveste intreg actul, sau numai consecintele urmarite prin incheierea lui. De pilda, in cazul printesei de Bauffremont, este inopozabil actul schimbarii cetateniei cu toate efectele pe care le produce sau este inopozabil divortul obtinut? Mare parte a adeptilor inopozabilitatii afirma ca sanctiunea priveste intreg actul juridic.

Cand frauda se realizeaza printr-un fapt material ca de pilda trecerea unui bun mobil in strainatate inopozabilitatea presupune ca bunul ramane supus legii care s-a urmarit a fi fraudata si nu legii statului unde bunul a fost deplasat.