Importanta institutiei recursului
penal
Unul din motivele esentiale pentru care am ales
aceasta tema este reprezentata de importanta pe care institutia
recursului penal o are in domeniul procesural penal. Inexistenta unui
control asupra activitatii instantelor
judecatoresti , in conditiile in care judecatorilor li se recunoaste
apartenenta la una dintre cele trei puteri ale statului - puterea judecatoreasca - , poate produce mari perturbari in
judecarea cauzelor penale , prin amanari inutile si abuzive , prin nesocotirea
procedurii prevazute de lege , dar poate
produce si comiterea de grave erori in solutionarea cauzelor , fie prin
stabilirea gresita a faptelor si a vinovatiei , fie prin prin aplicarea gresita
a legii penale sau civile. Instituirea unui
control asupra modului in care s-a desfasurat judecata ori s-a solutionat o
cauza penala inseamna , in primul rand , un mijloc de prevenire a in calcarii
legii si a erorilor judicare ; intr-adevar , judecatorii , stiindu-se controlati , vor incerca sa procedeze conform
legii si sa dea solutii corecte.
Atunci cand viciile de procedura sau erorile de fapt sau de drept , s-au
produs , exercitarea caii de atac creeaza posibilitatea inlaturarii lor , prin
desfiintarea hotararolor care nu sunt conforme cu legea si adevarul. Calea de
atac devine , astfel , un mijloc "distructiv" , de inlaturare a hotararilor nelegale si
netemeinice , prin desfiintarea , casarea sau anularea acestora. Acest efect
constituie o garantie de cea mai mare
importanta pentru orice persoana interesata in inlaturarea unei hotarari
judecatoresti necorespunzatoare. Calea de atac constituie totodata si un
mijloc reparator , un remediu procesual , prin care se asigura solutionarea justa a cauzelor penale. De asemenea
, calea de atac poate pune in miscare o
singura etapa de judecata , prin
care cauza isi capata o noua solutie ( instanta de apel ori de recurs
solutoneaza si fondul cauzei) , sau mai multe etape , daca este necesara
rejudecarea cauzei de catre o alta instanta ( casarea in recurs cu trimitere la
prima instanta are ca urmare o rejudecare in prima instanta si apoi o eventuala
judecare in apel si din nou in recurs ) .
Recursul
penal realizeaza asadar , toate cele trei scopuri ale caii
de atac : declansand infaptuirea unui control din partea instantei superioare
in grad aceleia care pronuntase hotararea atacata , pune in garda judecatorii fondului de a nu abuza sau de a nu trata cu
usurinta judecarea si solutionarea cauzelor penale , astfel expunandu-se la
desfiintarea hotararilor pe care le-au dat ( in cazul in care s-au produs erori
de fapt si de drept , intervine efectul distructiv , care caseaza hotararea
nelegala si netemeinica , sau efectul reparator prin care se inlocuieste
hotararea casata cu o hotarare legala si temeinica , de indata sau dupa
rejudecarea cauzei.
Din cele aratate mai sus , ne dam seama ca recursul penal , constituie
o importata garantie atat pentru stat , cat si pentru persoanele interesate in
solutionarea legala si temeinica a cauzelor penale.
