UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA", IASI

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL-POLITICE

SPECIALIZAREA: FAMILIA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR FAMILIALE

FAMILIA VARSTNICA

PROIECT DE INTERVENTIE LA NIVEL FAMILIAL

PROIECT DE INTERVENTIE LA NIVEL FAMILIAL

I.           Identificarea informatiilor de baza:

Dl. C. D. este nascut in anul 1937, in acest an urmand sa implineasca 72 de ani. Este necasatorit si nu are copii. Are studii tehnico-sanitare si a lucrat ca asistent medical.

II.        Familia ca sistem:

Dl. C. D. a locuit in Bucuresti pana in anul 2000, cand s-a mutat in Iasi si a locuit impreuna cu mama sa, pana in decembrie 2004, cand aceasta a decedat. Batranul mai are o sora in varsta de 78 de ani, cu care nu se mai viziteaza de ani de zile, intrucat aceasta este grav bolnava.

Fiind necasatorit si neavand copii, batranul nu beneficiaza de ingrijirea si colaborarea cu familia. Singurele lui rude care il viziteaza de mai multe ori pe saptamana si il ajuta sunt nepoata si sotul acesteia, care-i fac cumparaturile, ii mai acorda ajutor in timpul alimentatiei, ii spala hainele, dar care, spre dezamagirea batranului, nu-i pot asigura ingrijiri permanente.

Locuinta domnului este proprietate personala, fiind mobilata modest si intretinuta corespunzator. Aceasta este prevazuta cu aragaz, frigider, radio, televizor.

Dl. C. D. beneficiaza de pensie, venitul lui lunar fiind de 560lei.

Fiind relativ nou locatar in bloc, batranul nu este vizitat de vecini, acestia fiind reticenti la venirea domnului C. D., iar acesta din urma nedezvoltand relatii de amicitie cu ei.

Resursele de care dispune varstnicul sunt urmatoarele:

a)      la nivel familial resursele sunt limitate, deoarece singurele lui rude care il viziteaza si ii ofera ingrijire partiala sunt nepoata si sotul acesteia;

b)      la nivel comunitar resursele sunt reprezentate de:

preotul, care la solicitarea sotului nepoatei vine si il spovedeste si impartaseste pe batran acasa intrucat acesta nu se poate deplasa, decat cu ajurorul carjelor;

postasul, care ii aduce pensia acasa;

medicul de familie, care il viziteaza periodic si ii prescrie tratamentul necesar.

III.     Preocupari, nevoi si probleme:

Ulterior decesului mamei, starea de sanatate a varstnicului s-a agravat, acesta suferind mai multe infarcte cerebrale, necesitand un timp mai lung de spitalizare. In urma unui accident vascular cerebral a cazut in propria locuinta, si-a fracturat piciorul drept si a necesitat internare de urgenta in spital, beneficiind de terapie. Suferind acest accident si pentru a se deplasa, batranul necesita ajutorul carjelor.

Dupa externarea din spital dl. C. D. a angajat mai multe femei care sa-l ajute la menaj si ingrijire, dar intotdeauna exista problema unei comunicari defectuoase intre acestia, varstnicul ramanand singur. Aproape de fiecare data cand se afla in asemenea imprejurari, domnul C.D. ameninta cu sinuciderea daca nu va putea fi internat la un camin de batrani, motivand acest gest prin faptul ca se simte singur si ca el doreste sa comunice cu oamenii.

In urma evaluarii la domiciliu au fost identificate urmatoarele nevoi:

Suport emotional (incurajare, comunicare, evitarea starilor afective negative);

Supraveghere temporara ;

Ajutor partial (plata lunara a facturilor catre stat, a tratamentului, efectuarea cumparaturilor, igienizarea locuintei, spalatul vaselor, a hainelor) pentru efectuarea activitatilor de baza ale vietii cotidiene;

Supraveghere medicala;

Recuperare motorie;

Companie/ comunicare.

IV. Puncte forte si limite in intampinarea nevoilor:

Principala dorinta a domnului C. D. este cea de a primi sprijin emotional, de a avea persoane in jurul sau cu care sa comunice. In faza ulterioara efectuarii evaluarii situatiei varstnicului, se recomanda sprijinul unei fundatii care acorda ingrijiri la domiciliu. Batranul accepta cu greu acest ajutor, pana la solutionarea dosarului de internare in caminul de batrani.

Principalul punct forte al batranului il reprezinta dorinta de a comunica, insa resursele de care el dispune nu sunt fructificate. In acest sens, influenta serviciilor de specialitate poate fi una benefica. Limita majora pe care o intampina acest caz este data de faptul ca varstnicul accepta cu mare greu ori de cele mai multe ori refuza serviciile de ingrijire la domiciliu, justificand acest lucru prin faptul ca a avut multe femei angajate pentru a-l ingriji si rezultatul a fost negativ in toate cazurile.

V. Plan de actiune/ ingrijire:

Echipa multidisciplinara (asistent social, psiholog, medic de familie, asistent medical, kinetoterapeut, ingrijitor la domiciliu si voluntari) in urma analizarii cazului varstnicului, luand in consideratie dorintele acestuia, stabileste urmatoarele obiective ce le implementeaza in planul de actiune si pe care le are de realizat:

Obiective :

Identificarea clara a nevoilor socio-psiho-medicale, cat si a resurselor materiale si umane din comunitate care corespund dorintelor varstnicului;

Implicarea retelei de sprijin (vecini, rude, Biserica, personalul medical, postasul) in vederea instalarii unei stari psihice pozitive, confortabile,menite sa preintampine o agravare a bolii;

Stabilirea si respectarea unui program de tratament adecvat;

Recuperarea in privinta piciorului fracturat;

Imbunatatirea autonomiei de deplasare;

Mentinerea echilibrului psiho-emotional;

Asigurarea nevoilor de ingrijire la domiciliu(igiena corporala, igienizarea locuintei);

Achitarea utilitatilor,a datoriilor catre stat lunare; .

VI. Implementarea planului de actiune

Planul de actiune se negociaza si se construieste de catre echipa multidisciplinara, impreuna cu varstnicul. Se va specifica inca de la inceput ca serviciile oferite sunt gratuite, dar pe o perioada limitata de timp (sase luni). Dupa ce domnul C.D. a luat la cunostinta continutul programului de ingrijire, se semneaza Contractul cu familia.

In urma identificarii nevoilor varstnicului, se vor oferi servicii specifice acestora, iar activitatile din programul de recuperare vor fi monitorizate de specialistii din echipa multidisciplinara. Monitorizarea se va realiza prin vizite regulate (dupa fiecare activitate realizata) la domiciliu, precum si prin fise de evaluare, de catre managerul de caz (asistentul social).

VII. Evaluarea si readaptarea sarcinilor

Dupa derularea programului de recuperare (pe o durata de 6 luni cat era prevazut in contract) specialistii evalueaza nevoile fizice si psiho-sociale ale varstnicului prin interviu, conversatie, grile de evaluare si fise de evaluare socio-medicale.

In urma evaluarii s-a constatat ca recuperarea motorie s-a realizat partial, motiv pentru care se impune prelungirea activitatilor medicale prevazute in programul de recuperare, pe o durata de trei luni.

In urma evaluarii psihologice si a sedintelor de consiliere, starea emotionala a varstnicului s-a imbunatatit, acesta devenind mai comunicativ, optimist, receptiv la solicitarile celor din jur. La acest lucru au contribuit cu succes activitatile de petrecere a timpului liber desfasurate de voluntari si vecini. Tot prin intermediul programului de recuperare s-a consolidat reteaua de sprijin, imbunatatindu-se relatiile varstnicului cu rudele si vecinii.

Intrucat fundatia de ingrijire la domiciliu ofera servicii pe o perioada limitata si bine stabilita de timp (prevazuta in Contractul cu familia), iar varsta inaintata cat si starea de sanatate precara a varstnicului necesita ingrijire permanenta, nepoata acestuia va prelua rolul de coordonator in procesul de ajutor.

In urma sedintelor de consiliere si a vizitelor la domiciliu, varstnicul a invatat sa comunice cu cei din jur, sa accepte sprijinul oferit, creandu-si un context social de sprijin care sa-l ajute sa preintampine cu succes dificultatile ulterioare. Membrii retelei de ajutor au invatat cum sa vina in intampinarea nevoilor varstnicului prin oferirea de servicii eficiente.