Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Universitatea BABES-BOLYAI Cluj-Napoca
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Specializarea:Asistenta sociala
POLITICILE SOCIALE DIN DOMENIUL SOMAJULUI
DISCIPLINA: ASISTENTA SOCIALA A SOMERILOR
INTRODUCERE
Fiind vorba despre asistenta sociala a somerilor,
cred ca este potrivit sa incep prin a spune cateva vorbe despre ceea
ce inseamna asistenta sociala deoarece, cel putin la ora
actuala la noi in
De-a lungul istoriei, asistenta sociala a cunoscut o dinamica anevoiaoasa, dar sigur, de la modalitatiile simpliste de acordare a ajutorului, bazate pe compasiune, la modalitatiile specializate de interventie, dezvoltate in mod special de catre lumea academica si aplicate de autoritatiile publice.
Daca facem o analiza istorica adeceniilor trecute, vom putea obserava schimbari uneori dramatice inregistrate de sistemul de asistenta sociala din Romania. Forma de organizare administrativa si statala, ideologia sistemului public, conexiunile cu lumea occidentala si-au lasat amprenta asupra asistentei sociale din tara noastra, atat in perioada interbelica, atunci cand asistenta sociala s-a dezvoltat exceptional, dar mai ales in perioada comunista, cand aparatul de conducere a mutilat practice, darn u ireversibil, structura sistemului de asistenta sociala.
In prezent, odata cu extinderea globalizarii si a polarizarii sociale se disculta tot mai mult de sisteme noi de asistenta sociala. Prin system de asistenta sociala intelegem totalitatea institutiilor si organizatiilor cu functii sociale, a legislatiei in domeniu, a proramelor si serviciilor de natura sociala, a interventiilor concrete, cat si a prestatiilor sociale acordate persoanelor aflate in dificultate- aici incluzandu-se si somajul.
La ora actuala, asistenta sociala reprezinta, fara indoiala, o necesitate recunoscuta de catre majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara alaturi de celelalte servicii publice( sanatate, educatie, protectie sociala). Prezentam in continuare un citat, drept argument, care releva necesitatea asistentei sociale " Daca lumea ar fi un loc perfect, atunci ea ar oferi tuturor o casa sigura si calduroasa, o sursa adecvata de hrana, slujbe bune, asigurari medicale, iubire si ingrijire pentru prieteni si familie. Ar fi o lume cu stress, delicventa si suferinte minime. Toti oamenii ar avea o viata satisfacatoare si plina de bucurii. Activitatea de asistenta sociala exista pentru ca lumea nu este perfecta. Asistentii sociali vin in sprijinul oamenilor si al institutiilor societatii pe masura ce ele se confrunta cu aceste imperfectiuni" (Morales,Sheafor, 1989, p. 3) .
Asistentii sociali fac eforturi pentru a ordona si a crea noi oportunitati pentru oameni intr-o lume din ce in ce mai complexa. Profesia de asistenta sociala implica responsabilitatea de a promova o functionalitate umana optima si de a modela o societate receptiva si corecta.
In ceea ce priveste locurile de
munca, M. Meyer spune " locurile de munca nu sunt fenomene naturale.
Nu dam peste ele in locul torentelor, cum se intampla cu aurul , nu
le gasim ascunse sub pamant ca diamantele, nu cresc in
gradina ca pirul. Ele sunt produse artificiale, deoarece isi
datoresc existenta oameniilor care au stiut sa le creeze, iar
metoda dupa care au fost create este una dintre cele mai riscante si
mai complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de
inteligenta, abilitate, ambitie, bun-simt si chiar
putin din aceea notiune complet demodata care este sansa".
Pe langa
Protectie sociala reprezinta ansamblul de politici, masuri, institutii, organisme care asigura un anumit nivel de bunastare si securitate sociala pentru intrega populatie si, in mod special, pentru anumite grupuri sociale si persoane care nu pot sa realizeze prin effort propriu conditii normale, minime de viata.
Asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii, programe si masuri, activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in criza. Prin serviciile si activitatiile specializate, asistenta sociala ajuta persoane si grupuri in nevoie sa faca fata momentelor dificile, situatiilor anormale de viata care pot sa apara pentru o anumita perioada de timp si sustine, prin crearea unor conditii socioculturale favorabile, refacerea capacitatiilor proprii de integrare socioculturala normala a categoriilor defavorizate. De asemenea, ofera celor in nevoi posibilitati de cunoastere si de acces la servicii specializate de protectie si asistenta sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislative protectie sociala, mobilizeaza comunitatea, persoanele si grupurile in dificultate sa influenteze active politicile sociale.
Politicile sociale din domeniul somajului
Somajul este un risc major in societatiile moderne, dar fenomenul a fost practice necunoscut in economiile centralizate. In randul analistilor a existat un relative consens cu privire la inevitabilitatea somajului dupa prabusirea socialismului de stat. Desi previzibila, aparitia somajului in perioada tranzitiei la economia de piata a reprezentat un soc pentru societatile est europene. Pe de alta parte, consecintele somajului nu puteau fi imaginate in totalitate de oamenii care fusesera obisnuiti sa aiba locul de munca garantat pe intreaga durata a vietii active.
Somajul este un fenomen destul de frecvent si de dureros, lucru pe care il afirma si D. Gusti " Somajul este ca si cancerul: pernicious, tenace si mortal, iar economistii sunt ca si medicii - nu sunt in stare pentru moment sa vindece maladia. Astfel ca asistenta sociala a iesit din fagasul sentimentalismului generos si al simplelor bune intentii, pentru a pasii in domeniul unei actiuni sociale si etice ordonate si temeinic motivate, cu scopul exclusiv de a servi societatea nu prin carti, ci prin gasirea adevarului social in mijlocul grelelor conflicte ale vietii".
Dupa legea 1/1991, republicata in urma adaugirilor aduse de legea 86/1992, erau considerati someri persoanele apte de munca , ce nu pot fi incadrate in munca din cauza lipsei unui loc de munca ce sa corespunda pregatirii acestora. Ulterior, a fost publicata legea 76/2002, care stipuleaza ca somer e persoana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii: a- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minim 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; b- starea de sanatate si capacitatiile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; c- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitatii autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj care I s-ar convenii potrivit legii; d- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca i s-ar gasii un loc de munca; e- este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege. Oradonanta de urgenta 144/2005 aduce o modificare acestu articol de lege considerand ca somer este persoana care indeplineste cumultiv primele patru conditii prevazute in legea 76/2002, urmatoarea conditie, ca persoana sa fie "inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege" fiind inlaturata; legea 144/2005 redefineste persoana in cautarea unui loc de munca : " persoana care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace proprii sau prin inregistrare la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciluil, sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat in conditiile legii".
In ultimele decenii, lupta impotriva
somajului a constituit un element de baza in definirea politicilor
sociale aplicate in toate tarile member ale Uniuni Europene. In
Romania,
Experienta tarilor cu traditie in problemetica somajului si a solutionarii acestuia a demonstrate ca progresul rapid si buna functionare a pietei muncii sunt influentate de doua elemente, la fel de importante: primul il constituie asigurarea serviciilor sociale de baza pentru categoriile defavorizate, iar al doilea il constituie utilizarea celei mai importante avutii a celor saraci- forta de munca.
La nivelul pietei muncii, in perioadele
de criza, exista doua modalitati: a) politicile pasive concretizate
in ajutorul financiar care: reduce preocuparea somerilor de a cauta
un loc de munca; permit indiviziilor sa opteze intre diferitele
tipuri de oferte de locuri de munca
si sa decida daca se recalifica ori se deplaseaza
intr- o alta zona; determina scaderea interesului
somerilor de a se angaja in locuri de munca pentru acare se
acorda salarii cu nivel apropiat de cel al alocatiilor in numarar;
pot conduce, in anumite situatii,
la sustinerea economiei subterane, deoarece persoanele care
desfasoara acivitati nedeclarate pot beneficia in
continuare de ajutorul de somaj. In ceea ce priveste elementele de
politica pasiva din tarile in tranzitie se poate spune
ca aceste respecta cadrul definit de masurile de protectie
aplicate in tariile industrializate. Ele se refera in principal la asigurarea
financiara a individului
pentru situatia in care ramane fara loc de munca. In
ceea ce priveste Romania o diferenta notabila este
legata de faptul ca este singura
Alaturi de plata ajutorului de somaj in cadrul masurilor de tip pasiv se regaseste strategia pensionarii anticipate, adica inainte de implinirea varstei de pensionare. Pentru a motiva intreprinzatorii sa renunte la persoanele varsnice in favoarea somerilor sistemele tarilor occidentale acorda acestora, prin masuriel de pensionare anticipata, facilitati financiare. Aceasta masura a fost justificata prin aceea ca se evita astfel intrarea in somaj a fortei de munca varsnice, im majoritatea cazurilor sustinatori materiali ai familiei.datorita rigiditatii fata de o eventuala recalificare, acest segment de populatie este expus unui risc ridicat ca odata devenit somer sa nu mai poata reintra in piata muncii pe durata varstei active, lipsind astfel familia de suportul financiar de baza. Experienta a dovedit ca pensionarea anticipata nu a avut parametri de eficienta asteptati, avand in vedere ca incarca cheltuielile sociale ale statului, pe de-o parte, si pe de alta- in conditiile in care economia se confrunta cu cresteri accentuate ale inflatiei si deci descresteri ale veniturilor reale ale populatiei- o mare parte a acestor personae reintra pe piata muncii. In Romania situatia statea in felul urmator: la doi ani dupa promulgarea legii 2/1995 care prevedea posibilitatea ca persoanele care au vechime integrala in munca pot solicita inscrierea la pensie cu pana la 5 ani inainte de implinirea varstei prevazute de lege pentru pensionarea la cerere, dupa ce au beneficiat de ajutor de somaj si alocatie de sprijin pe perioada prevazuta de lege; populatia manifesta o atitudine favorabila fata de pensionarea anticipata. Intr-un sondaj efectuat in 1997 de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si Catedra de Sociologie a Uiversitatii Bucuresti 54,9% dintre respondenti au declarat ca sunt de acord ca, atunci cand exista putine slujbe oameniisa fie obligati sa se pensioneze mai devreme, 21,7% s-au declarat impotriva, diferenta pana la 100% formand categoria celor indecisi.
b) politicile active constituind cea mai eficienta modalitate de asistenta sociala somerilor pentru ca: urmaresc sa contarcareze imperfectiunile associate cu acordarea ajutoarelor financiare; ajuta populatia afectata de somaj sa gaseasca locuri de munca prin actiuni de consultanta profesionala; contribuie la incurajarea mobilitatii fortei de munca prin finantarea pregatirii profesionale; reprezinta o cale eficienta de stopare a abuzurilor la nivelul pietei fortei de munca. Politicile active ( consilierea, reconversia profesionala) sunt mai costisitoare decat ajutoarele in numerar, dar pot sa reduca rata somajului si sa sporeasca productivitatea socio-economica. Acestea constituie o solutie la probleme complexe ale pietei muncii din tarile unde economia, in general, si industria , in special, se afla in declin. In tarile care fac parte din Organiziatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica( OCDE) sunt cunoscute urmatoarele tipuri de politici active:
1) serviciile
de plasare a fortei de munca , deosebit de eficiente in
2) calificarea profesionala : programe de pregatire orientate catre somerii adulti sau catre cei aflati sub amenintarea pierderii locurilor de munca; pregatire desfasurata in centre speciale sau in intreprinderi.
3) crearea directa de locuri de munca prin subventii: subventii pentru pastrarea anumitor angajati; subventii pentru someri cu stagiul indelungat. Acesta reprezinta o grupa foarte larga de masuri, variind in ce priveste formele de subventie, obiectivul specific pe care il au si conditii de eligibilitate.In Romania, subventiile de angajare au fost o initiativa menita sa sporeasca sansele tinerilor de a se integra in piata muncii. Aceste masuri au urmarit sa evite disponibilizarea salariatilor in intreprinderi care temporar nu aveau productie. Pe durata intrerupeii activitatii salariatul primea o intemnizatie neimpozabila egala cu 60% din salariul tarifar net lunar si isi pastra drepturile de asigurare si asistenta legate de calitatea de salariat.
4) alocatii ale intreprinderii: alocatii sau achitarea in avans a ajutoarelor pentru a permite somerilor sa initieze actiuni pe cont propriu. Acest system este prezent in toate tarile; Romania a introdus acest system doar din 1995, cand prin modificare legii privind protectia sociala a somerilor a fost prevazuta posibilitatea acordarii de " credite in conditii avantajoase [ . ] pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii sau unitati cooperatiste" cu cel mult 200 de salariati. Pentru ca o unitate sa poata beneficia de credite trebuia ca aceasta sa angajeze someri in minim 50% din locurile de munca nou create prin utilizarea creditelor acordate. Durata maxima de creditare este de 3 ani. Daca in intervalul de 3 ani de la primirea creditului unitatea disponibilizeaza persoane angajate in acest system. Legea prevede obligativitatea de a angaja in loc persoane din aceeasi categorie in maxim 30 de zile de la data la care locurile de munca au devenit vacante. Nerespectarea acestei conditii atrage dupa sine plata unei penalitati egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat.
5) locuri de munca in sectorul public, temporar, cu destinatie precisa, pentru someri.Ideea centrala a acestor programe este de a acorda acesto persoane temporar locuri de munca si de a le mentine astfel in contact cu piata muncii. Pe durata angajarii parte din salariile pe care le primesc sunt platite din fondurile de somaj
In ceea ce priveste somajul din Romania, reprezinta un fenomen social nedorit, care a determinat in randul anumitor categorii socioprofesionale reducerea castigurilor materiale si modificari complexe la nivelul statutelor si rolurilor sociale. Fenomen negative al spatiului social economic care afecteaza o parte a populatiei active, factor principal de instabilitate economica, si , ca urmare, de conflicet sociale, somajul nu este de incontrolat si nici nu are sens unic- de crestere- daca se actioneaza competent prin promovarea unor masuri adecvat correlate. In aceste conditii, unul dintre obiectivele esentiale ale politicilor social- economice in Romania il constituie garantarea unui loc de munca si asigurarea unui trai decent, fie provenit prin munca directa a persoanei respective, fie asigurat prin aportul protectiei si asistentei sociale( carora le revine un rol important in atenuarea efectelor somajului in randul populatiei defavorizate).
Cel mai
frecvent program, regasit in mai toate tarile, in ceea ce
priveste suportul somerilor de tip activ este cel de pregatire profesionala (
calificare/recalificare), desfasurate in vederea
imbunatatirii sanselor celor aflati in cautarea
unui loc de munca de a se angaja. Participarea la cursuri este
gratuita si obligatorie pentru cei aflati in plata ajutorului de
somaj, , daca acesta corespunde pregatirii profesionale a somerilor. Politici de atenuare a diferitelor tipuri de
somaj. Fiecare tip de
somaj este determinat de o serie de cauze, existand si masuri de
atenuare a acestuia. a) Intr-un
prim grup de cauze sunt incluse inegala concentrare a firmelor pe teritoriu,
cerintele pietei care fac ca unele industrii sa nu aiba
cautare, dificultatile privind schimbarile de calificare, de
domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural.Printre masurile de
atenuare a acestui tip de somaj se numara:organizarea sistemului de
instruire in directiile unei largi specializari, a unei
reciclari a somerilor; ajutoare banesti celor care accepta
sa-si schimbe domiciliul; asigurarea unui sistem informational
performant privind locurile de munca vacante. b) Al doilea set
de cauze cuprinde necunoasterea situatiei locurilor de munca
vacante, nivelul indestulator al ajutorului de somaj, ceea ce duce la
un somaj frictional. O masura de atenuare a somajului
frictional este realizarea unui sistem flexibil de ajutor in raport cu
profesiile si locurile de munca vacante. c) Un standard de viata ridicat si un ajutor de somaj
indestulator pentru o prima perioada de timp sunt cauze care duc la
un somaj voluntar.Masurile care se aplica in vederea atenuarii
acestui tip de somaj sunt aceleasi cu cele aplicate pentru diminuarea
somajului frictional. d)
De asemenea, timpul nefavorabil sau absenta periodica a cererii pot
determina un somaj sezonier. In vederea diminuarii acestui tip de
somaj se urmareste realizarea unui sistem flexibil de ajutor de
somaj, cat si asigurarea unui sistem informational performant
privind locurile de munca vacante. e) Un alt set de cauze include aparitia periodica a recesiunii
in unele domenii de activitate, cat si dificultatile in ceea ce
priveste recalificarea. Aceste cauze conduc la un somaj ciclic,
somaj ce poate fi atenuat prin cresterea cheltuielilor guvernamentale
si mentinerea
Somajul a existat si va exista mereu in Romania atata timp cat nu sunt generate niste politici sociale in acest domeniu care sa implementeze o strategie destul de esficienta pentru combaterea acestui fenomen sau cel putin pentru diminuarea lui.
Ar mai fi o multime de informatii de adaugat la acest subiect, deoarece asistenta sociala a somerilor cuprinde multe politici sociale care sunt dezbatute si redefinite si redirectionate in asa fel incat sa produca scaderea numarului somerilor, dar noi ne vom opri aici deoarece acesta lucrare nu dispune nici de timpul nici de spatiul necesar pentru o analiza mai detaliata a acestor forme de protectie sociala.
BIBLIOGRAFIE:
1 - BACIU, C., ( 2007 ), Particularitati ale stresului la someri , Ed. Presa Universitara Clujeana, p. 106-122
2-BUZDUCEA, D., ( 2005 ),Aspecte contemporane in asistenta sociala , Ed. Polirom, p. 17-26
3- GIDDENS, A., ( 2000), Sociologie, Ed. Bic All, p. 357-361
4- NEAMTU, G. ( 2003) , Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, p. 603-665
5- POPESCU, L. ( 1998), Protectia sociala in Uniunea Europeana, Ed. Presa Universitara Clujeana, p. 157-175.
6- STEGAROIU, D.( 1993), Somajul. Prezent si perspective, UBB, curs litografiat.
7- coord. ZAMFIR, C. (1999), Politici sociale in Romania, Ed. Expert, Bucuresti, p. 417-445.
8- https://www.labsmn.pub.ro/projects/media/cd/4/3.htm
9- https://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/recv199734.html
10- https://sas.mmssf.ro/proiecte_externe.php?id=21
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate