Programe sociale pentru etnia rroma in judetul Caras-Severin

Programe sociale pentru etnia rroma in judetul Caras-Severin

1. Rolul asistentei sociale in societate

Datorita orientarii practice , asistenta sociala a fost sistematic reasezata si repozitionata structural in cadrul societatii . Astfel incat a trebuit sa accepte mereu compromisuri . A fost denumita ironic "cainele care nu a latrat" niciodata de catre Jordan B. Si Jordan C. (2000) . Sociologul Immanuel Wallerstein (2001) declara ca sistemul mondial se afla intr-o criza profunda . Prin urmare , nici asistenta sociala , ca parte integranta a sistemului global nu poate face exceptie de la aceasta stare de fapt. Poate chiar mai mult ca in alte subsisteme , in asistenta sociala incertitudina este prezenta

Desi in ultimle decenii acasta s-a confruntat cu diverse dubii determinate de factori negativi si mai putin controlabili, de orice natura ar fi fost acestia , astazi putem constata ca asistenta sociala si-a pastrat necesitatea si utilitatea devenind un partener credibil si integru al lumii civilizate . Dezbaterile referitoare la privatizarea serviciilor din domeniu , la dezvoltarea standardelor , la utilizarea tehnologiilor de ultima generatie si multiplicarea subspecializarilor reprezinta indicatori evolutivi ai asistentei sociale .

Trebuie recunoscut faptul ca nici chiar o finantare nelimitata in domeniu nu ar rezolva problema definitiv deoarece societati perfecte nu exista . Ca atre este de intles teama guvernantilor atunci cand este vorba de alocarea fondurilor pentru asistenta sociala intrucat rezolvarea sau ameliorarea problemelor sociale prin dezvoltarea serviciilor de asistenta necesita sume financiare importante , uneori imposibil de suportat de catre bugetul de stat sau de bugetele locale .

De-a lungul istoriei , asistenta sociala a cunoscut o dinamica anevoioasa , dar sigura , de la modalitatile simpliste de acordare a ajutorului bazate pe compasiune , la modalitatile specializate de interventie , dezvoltate in mod special de catre lumea academica si aplicate de autoritatile publice.

Sistemul politico-ideologic de factura democratica , recunoasterea nevoilor sociale , precum si gradul de dezvoltare sociala si economica al unei tari anume pot determina hotarator evolutiei asistentei sociale.

In prezent , odata cu extinderea globalizarea si a polarizarii sociale se discuta tot mai mult de sisteme noi de asistenta sociala . Prin sistem de asistenta sociala se inteleg totalitatea institutiilor si organizatiilor cu functii sociale , a legislatiei in domeniu , a programelor si serviciilor de natura sociala , a interventiilor concrete , cat si a prestatiilor sociale acordate persoanelor aflate in dificultate .

Structura sistemului de asistenta sociala reprezinta modul de organizare interna a acestuia , evidentiat atat prin pozitiile si rolurile elementelor componente , cat si prin reatiile de interdependenta dintre acestea . Elementele structurale ale oricarui sistem public de asistenta sociala sunt : institutiile , serviciile si prestatiile de asistenta sociala, legislatia de spcialitate , specialistii si , nu in ultimul rand beneficiarii sistemului

2. Asistenta sociala in Romania . Scurt istoric .

Desi la ora actuala asistenta sociala din tara noastra se afla intr-un proces de reorganizare si regandire structurala, totusi se poate considera ca au fost stabilite bazele functionale pe termen lung ale noii conceptii , in mod special prin aparitia catorva legi de specialitate : Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala , Legea nr. 15/2003 , pentru aprobarea OG nr. 68/2006 privind serviciile sociale , Legea nr. 466/2004 privind statutul asitentului social .

Deficientele sistemului de ordin practic ale sistemului actual nu se datoreza creatorilor , ci unui cumul de factori , ca implementarea partiala a prevederilor legale , inertia factorior de decizie din diverse zone ale tarii si , implicit , neasumarea responsabilitatilor dezvoltarii serviciilor de asistenta sociala , atitudinilor negative fata de reforma si schimbare , precum si numarului insuficient de specialisti care sa ocupe posturile specializate create la nivel local .

Dupa 1989 se reiau preocuparile in domeniul asistentei sociale , se dezvolta o noua arhitectura a sistemului de asistenta sociala , declansandu-se mecanismele administrative in domeniu . Se infiintaza facultati de asistenta sociala in marile centre universitare , autoritatile locale initiaza si dezvolta servicii sociale , se reiau colaborarile guvernamentale pe aceasta linie cu institutiile si agentiile internationale (UNICEF, UNDP , Banca Mondiala , USAID) care sprijina dezvoltarea de programe sociale si de cercetare in sfera asistentei sociale .

In prezent , sistemul de asistenta sociala este construit pe baze moderne si intr-o configuratie specifica mileniului trei . La ora actuala a fost adoptat cadrul legisativ necesar dezvoltarii sistemului de asistenta sociala (legea privind sistemul national de asistenta sociala , legea venitului minim garantat , legea impotiva marginalizarii sociale , legea administratiei publice , legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca , legea statutului asistentului social , legea privind protectia si drepturile copilului ).

Asistenta sociala si minoritatile

Asistenta sociala a populatiilor minoritare reclama acte interventioniste centrate pe unitati populationale relativ mari , pe de o parte , si fundamentarea prealabila a demersurilor specifice pe analize de ordin sociologic , pe de alta parte .

Dupa sociologul G.Johns (1998, pp222-224) alcatuirea unui grup este posibila deoarece exista :

oportunitati de interactiune : indivizii sunt capabili sa relationeze , sa comunice unii cu altii in derularea unor obiective comune si sa constientizeze ca atingera obiectivelor necesita asociere , vointa colectiva si incredere reciproca ;

potential de realizare a obiectivelor : in functie de amploarea scopurilor , de marimea riscurilor actionale , de imprevizibilitatea situatiilor existentiale, de garantiile vizate in privinta conservarii stimei si securitatii, indivizii de aduna pentru a lua decizii , si implicit pentr a-si mari forta de punere in aplicarea continutului deciziilor .

calitati personale relativ apropiate : de regula , cine se aseamna se aduna , iar daca intre indivizii exista compatibilitati atunci ei se simt atrasi unii de altii , organizarea grupala producandu-se mai usor .

Asistenta sociala trebuie sa intervina pentru a slabi tensiunea si pentru a stopa abuzurile din partea majoritatii . Intrucat chiar asistenta sociala este un serviciu impus prin vointa majoritatii , interventiile asistentiale in favoarea minoritatii nu exprima altceva decat vointa grupului majoritar de a depasi impasul relational . Se poate spune ca oriunde exista institutii si proceduri de asistare a grupurilot minoritare , se poate vorbi si despre existenta unor sanse reale de normalizare/optimizare a raporturilor dintre populatia majoritara si cea minoritara . Analiza asupra grupurilor minoritare este o achizitie a modernitatii si , in mod deosebit , ale ultimelor decenii . Se asista la o reintoarcere la problema natiunii si a etnicitatii , la resuscitarea dreptului la diversitate pe fondul unor tentative clare de integrare supranationala . Istoria actuala s-a involburat , relatia dintre majoritate si minoritate produce victime in aproape intreaga lume , desi se discuta atat de intens despre globalizare . Orientarea cea mai importanta a semanticii notiunii de minoritate este intim legata de existenta raselor si etniior diferite in spatii nationale unitare . O alta premisa ce definste in mod corect grupul minoritar este aceea de a interpreta statutul (majoritar sau minoritar) unui grup lasand deoparte coordonata cantitativa si valorizand-o pe cea calitativa . Evidenta la care se ajunge este de netagaduit : daca forta este asociabila in mod constant cu majoritatea , iar fragilitatea cu minoritatea , exista situatii existentiale in care grupul minoritar reprezinta autoritatea sau puterea , in timp ce grupul cel mai numeros are vulnerabilitatea specifica minoritatilor .

4.Atributiile principale ale asistentului social in interventiile pe grup

Practicarea asistentei sociale are sanse mai mari de reusita daca este centrata pe individ. In acelasi timp insa , nu trebuie sa uitam ca individul este membru al unor grupuri si ca , daca el beneficiaza de asistenta efectele acesteia se vor gasi si in structura grupurilor de care apartine . Corectarea insuficientelor prin interventii centrate pe individ presupune (Cojocaru , 2002, p.142) :

identificare tipului dominant de vulnerabilitate a persoanei

stabilirea contractului intre specialist si client ;

mobilizarea clientului in clarificarea , motivarea sau urmarirea propriului interes;

orientarea realista a mijloacelor clientului in vederea atingerii obiectivelor ;

responsabilizarea clientului in adaptarea principiilor personale la cele socialmente recunoscute

acompanierea clientului pentru a fi eficient ;

schimbarea opticii de auto definire a clientului in asa fel incat sa se considere potent si recuperat din starea de normalitate .

In schimb , interventiile centrate pe grup ridica probleme suplimentare determinate de dificultatile asistentului social de a obtine consensul intra-grupal , de a stabili cu precizie marimea grupului de asistat , durata optima a derularii interventiei , daca participa singur sau trebuie ajutat de un personal asistential mai numeros .

Se deosebesc in acest sens urmatoarele faze si atributii asistentiale aferente :

1. Faza de incipienta relationala sau de contacte initiale in care asistentul trebuie sa aibe ca prioritate :

prezentarea sumara a unor aspecte identitare ce tin de propria persoana (varsta , statut marital , calificare si experienta profesionala) ;

solicitarea umor informatii similare din parte fiecarui membru al grupului ;

formularea unor scopuri si conventii , inclusiv in privinta procedurii de luare a deciziilor (Irimescu , 2002, p.185) ;

identificare expectantelor fiecarui participant la actiune ;

stabilirea regulilor de ascultare si acceptarea reciproca ;

evitarea subestimarii ori supra etimarii unui membru al grupului :

2. Faza contactelor lucrative, in care relatia cu asistentii se aprofundeaza si in care asistentul social trebuie sa tina cont de ( vezi Coulshed, 1993 p. 140-141):

3. Faza iesirii grupului din situatia critica si a iminentei retragerii asistentului social survine atunci cand:

- de pe pozitia de orientator si lider, asistentul social devine doar observator

- membrii grupului au invatat sa actioneze contra vulnerabilitatii si se ajuta sau se sprijina unii pe altii

- grupul isi indeplineste cu eficienta sarcinile, astfel incat asistentul social ramane doar cu un rol consultativ minor, insa cu o autoriate mare.

5. Minoritatea rroma la nivel national

problema rromilor din Romania , dar nu numai de aici , este in primul rand cea a accelerarii inscrierii in trendul de dezvoltare moderna , de dezvoltare a capacitatilor de a deveni competitivi si eficienti intr-o lume in schimbare . In secundar, asumarea unui profil etnic , practicare si dezvoltarea unei culturi proprii reprezinta un drept esential care trebuie garantat cu fermitate si sprijinit , dar nu aceasta este solutia de primara . Asumarea unei afilieri etnice si dezvoltarea unei proprii culturi este primar , libertatea si responsabilitatea proprie . Resposabilitatea celorlalti este mai degraba suportul pentru dezvoltare , pentru accesul la bunurile si serviciile unei societati civilizate , pentru dezvoltarea capacitatilor de a avea o viata prospera si eficace intr-un mediu socio-conomic activ , in mod special in contextul comun al Europei

A defini problema rromilor in termeni exclusivi sau predominati etnici este o eroare , atat din perspctiva istorica dar mai ales din perspectiva viitorului .

Fara doar si poate rromii sunt o populatie cu un profil etnic relativ distinct : au (se pare ca nici macar majoritatea lor) o limba comuna , o parte dintre ei au anumite caracteristici fizice specifice (nu excesiv de pregnante) , au anumite obiceiuri care, mai ales in perceptia altora sunt caracteristice , desi multi rromi nici o legatura cu le , fac parte (iarasi nu toti) din anumite neamuri cu solidaritati proprii , Saracia severa a unei mari parti a populatiei de rromi , dublata de numeroase surse de excluziune sociala , reprezinta o sursa extrem de importanta de blocaj in procesul relansarii economice si a integrarii intr-o viata moderna .

Exista un decalaj in ceea ce priveste tranzitia demografica deoarece in randul populatiei de romani s-a produs o tranzitie demografica extrem de rapida . Scaderea fertilitatii a facut ca resursele familiei sa sustina invstitiile in copii . Nu acelasi lucru s-a petrecut si in randul populatiei de rromi . Combinatia dintre saracie si natalitatea mai ridicata a agravat problema integrarii social-economice a rromilor : lipsa de locuinte , lipsa de domiciliu stabil , lipsa de suport scolar si profesional din partea familiei . stresul saraciei a fost partial compensat de o caracteritica distinctiva a populatiei de rromi : solidaritatea comunitara si mai ales familiala . Datorita lipsei de rsurse , aceasta solidaritate se plaseza mai degraba la un nivel scazut , ameliorand capacitatea de a face fata situatiilor adverse , dar doar exceptional cresterii capacitatii de dezvoltare personala.

Pentru problematica rromilor din Romania un interes deosebit il priveste evolutia structurii etnice a populatiei in ultimii ani (Tabelul 1 si Tabelul 2)

Tabelul 1

Tabelul 4

Analizand datele din tabelul 3 se observa tendinta continua de crestere in ultimul timp a ponderii populatiei care s-a declarat la recensamant de etnie rroma din totalul populatiei tarii , de la 1,1 % in anul 1977 la 2,5% in anul 2002 . Cresterea numarului persoanelor de aceasta nationalitate este nu numai consecinta unei fertilitati feminine mai ridicate , specifica acestei etnii , dar si a faptului ca un numar maiinsemnat de rromi nu au ezitat sa-si declare nationalitatea de care apartin . Asa cum s-a intamplat la recensamintele precedente , din diferit motive .

Intre tarile Europei , Romania are cel mai mare numar de rromi , insa ca procent din intreaga populatie , Bulgaria detine cel mai mare procent (Tabelul 3)

Tabelul 3

6. Situatia comunitatii de rromi din judetul Caras-Severin si a comunitatii din cartierul Calnic din Resita)

Populatia urbana a judetului are o pondere de 54,9% (182 964 locuitori) si este concentrata in 2 municipii si 6 orase, in timp ce diferenta de 45,1% (150 432 locuitori) este raspandita in 287 de sate grupate in 69 de comune. Datele statistice inregistrate la ultimul recensamant arata ca 294 211 din locuitorii judetului sunt romani (88,2%), in timp ce un numar de 39 185 de locuitori (11,8%) s-au declarat ca apartinand altor grupuri etnice, constandu-se o crestere usoara a ponderii romanilor in structura etnica a populatiei fata de 1992 (86,6% romani, respectiv 13,3% alte etnii). Numarul populatiei de etnie romana a scazut cu 9,7% de la recensamantul din 1992, in timp ce numarul populatiei de alta etnie decat cea romana s-a redus in mod sensibil, cu 22,6%. Comparativ cu recensamantul precedent s-au inregistrat cresteri semnificative la numarul cetatenilor care s-au declarat de etnia croata (cu 2618) si rroma (cu 115). Reduceri mai importante ale numarului de persoane au fost inregistrate la etniile: germana (cu 5797), maghiara  (cu 2003), sarba (cu 1816), ceha (cu 1 181) si carasoveana (cu 2533). (Tabelul 4 si Tabelul 5)

Tabelul 4

Tabelul 5

In cartierul Calnic al municipiului Resita locuiesc un numar de 157 de rromi . Acesti sunt grupati in sud a cartierului , aproape de calea ferata si locuiesc in cateva colibe , sau locuinte construite din chirpici , cu scanduri , fara a fi alimentate la apa potabila sau electricitate . In aceasta comunitate exista 24 de copii cu varsta cuprinsa intre 1 luna si 7 ani , iar intre 7 si 18 ani mai sunt 37 de copii (Tabelul 6)

Tabelul 6

Nici unul dintre locuitorii comunitatii nu este angajat cu carte de munca si doar 34 de persoane beneficiaza de ajutor social , ceilalti neavand documentele necesare nu pot face dovada ca nu au venituri .

Politici sociale cu privire la etnia rroma

Relatiile dintre rromi si nerromi nu au fost niciodata fara probleme . Considerati intrusi din primele momente ale sosirii lor in Europa , elemente de subminare a mecanismelor statale al caror scop era organizarea si controlul societatilor, nomanzi in contrast cu populatiile local strans legate de un teritoriu , rromii au inspirat din totdeauna neincrdere , teama si respingere . Daca initial respingerea a fost de natura locala , a a devenit in scurt timp o actiune de stat , iar politicile generale s-au dezvoltat in totalitate pe negara rromilor si a culturii lor . In ultima jumatate de mileniu aceasta negare a avut numeroase forme :

politici de excludere prin expulzarea din regat sau stat , o astfel de diparitie este , de obicei , de natura geografica prin expulzarea de pe un anumit teritoriu , dar scopul final este disparitia fizica , asa cum ea a fost traita de majoritata familiilor de rromi din Europa, cu numai cinzeci de ani in urma , sub regimul nazist .

politici de subordonare : in locul disparitiei geografice realizate prin politicile de expulzare se urmareste diparitia rromilor ca grup social prin munca galere , colonizare , deportare , sclavie , etc.

politici de asimilare prin care rromii sunt fortati sa se identifice cu societate din jur . In acest caz disparitia este de natura culturala , iar rromii se redefinesc ca o problema a marginalitatii sociale : nu mai sunt expulzati ci controlati ; nu mai sunt respinsi ci absorbiti .

Limba romani , portul traditional si alte lemente culturale sunt etichetate ca fiind devinante sau anacronice si sunt inlocuite de asa zise modele progresive . Politici de acest tip , in tandem cu dezvoltarea ideologiilor umaniste si managementului social tehnocrat , au dominat ultima jumatate a secolului XX .

Acste trei tipuri de politici apar atat in succesiune cronologica cat si simultan : vointa de asimilare a rromilor nu aredus niciodata dorinta de excludere a acestora . Aceasta ne duce la ceea ce se poate numi o perioada de incertitudine .

In prezent , in special in cazul autoritatilor publice exista o recunoastere a faptului ca politicile de pana acum nu sia-u atins scopurile si ca situatia s-a deteriorat . Creatorii de politici nu mai sunt siguri de ei insisi si pun intrebari . Cred ca se poate privi ca o dezvoltare pozitiva pentru ca incertitudinea si spiritul interogativ deschid calea unor noi idei si unor practici mai putin rigide. Intrucat exista oportunitati pentru aceasta dezvoltare pozitiva este responsabilitatea si rolul tuturor politicienilor , administratorilor si societatii civile rrome si nerrome sa se asigure ca prioada actuala ste una inovatoare .

Consiliul Europei si Uniunea Europeana pledeaza de 20 de ani pentru interculturalism ; astfel decat abordarea pluriculturala , care propune juxtapuneri si fragmentari , interculturalismul promoveaza apropierea , racordul si imbinarea . In fapt , interculturalismul este inca un proiect aflat in stadiu teoretic , in ceea mai mare parte a Europei de astazi , si se pune intrebarea daca va deveni vreodata o realitate in conditiile in care grupurile minoritare continua sa fie subiectul inegalitatii si respingerii . Dominatia unei culturi unice ramane caracteristica esentiala a scolii , ramane o noma a gramaticii politice , cu nimic toretic si asimetric , legat de o posibila conjugare a pluralui cu singularul . Abordarea ar fi prea ingusta , daca ne-am limita sa gasim doar acele schimbari intervenite in cadrul sistemului scolar , fara sa avem o perspectiva mai larga asupra realitatilor social politice generale

Ar trebui avute in vedere o serie de masuri ce trebuiesc incluse in politicile sociale cu privire la etnia rroma :

stoparea urgenta a uzului excesiv al fortei , a uzului arbitrar al armamentului si a raziilor abuzive ale politiei in cartierele de rromi ;

asigurarea impartialitatii investigatiilor in ceea ce priveste violntele si abuzurile motivate rasial ale politiei si a altor factori responsabili de aplicare a legii impotriva rromilor si pedepsirea raoida si adecvata a celor gasiti vinovati ;

garantarea protctiei impotriva hartuirii si a altor medode de intimidare pentru rromii care depun plangeri ;

crearea unui grup de lucru al expertilor rromi delegati ai societatii civile rrome , care sa participe la elaborarea politicilor Consiliului National de Combatere a Discriminarii , in ceea ce priveste discriminarea fata de rromi .

8. Programe sociale pentru etnia rroma in judetul Caras-Severin

La data de 1 ianuari 2007 , la integrarea Romaniei in uniunea europana comunitatile de rromi , insumand aproximativ 2.500.000 de persoane , prezinta un risc mare de marginalizare si excluziune sociala , avand capacitate redusa de integrare decat a celorlalte grupuri aflate in saracie sau lipsite de mijloace esentiale de participare sociala : acte de identitate , nivel ridicat de analfabetism .

Un procent de 30% dintre rromi traisc intr-o stare de saracie extrema in timp ce aproximativ 1500 de localitati din Romania , in care se pot intilni comunitati compacte de rromi nu au alimentare cu apa potabila si electricitate . Saracia extrema a comunitatilor de rromi este reflectata si de faptul ca un procent de peste 50% dintre persoanele de varsta a treia , de etnie rroma nu au nici o sursa de venit , iar 60% dintre etnicii rromi sunt exclusi social , nebeneficiind de drepturile si libertatile garantate de Constitutia Romaniei

Un procent de aproximativ 70% din etnicii rromi nu beneficiaza de asistenta medicala iar 60% dintre batrani nu primesc mdicamente gratuite . In acest context peste 40% dintre femei nu au medic de familie si nu merg la un control periodic in timp ce 30% sunt predispuse unor boli cronice precum TBC sau HIV .

Trebuie precizat ca in Romania , tara aderata la Uniuna Europeana 50% din copiii rromi , cu varsta intre 1 luna si 3 nu beneficiaza de medic pediatru , 40% abandoneza scoala iar 25% nu o pot frecventa pentru ca nu au documente de identitate.

Conform Ministerului Educatiei , Cercetarii si Tineretului , in anul scolar 2005-2006 in sistemul de invatamant au fost inregistrati 220.000 de copii de etnie rroma , in conditiile unui abandan scolar de aproximativ 40% . Calitatea educatiei in care invata copii romi lasa de dorit si nu de putin ori copiii rromi sunt separati de ceilalti copii , ca urmare a discriminarii si segregarii la care sunt supusi in unle institutii de invatamant .

Pana la varsta de 7 ani, majoritatea copiilor din Romania merg la gradinita. In vreme ce accentul in aceste institutii nu este de factura academica, ele reprezinta un pas nelipsit in procesul de pregatire pentru primii ani de scoala. Copiii invata cum sa se poarte in societate, cum sa stea in banca si cum sa fie atenti fara sa distraga atentia celorlalti colegi si, poate cel mai important, ei invata cum sa se poarte in prezenta altor copii de varsta lor. Rezultatele cercetarii publicate in 2002 arata ca 29,9% din copiii romi cu varsta cuprinsa intre 7 si 9 ani, nu au mers niciodata la scoala. In cazul grupei de varsta 10- 16 ani, cifra a fost de 17,2%. Acesti copii au ratat astfel dezvoltarea deprinderilor comportamentale si sociale. Nefrecventarea claselor primare (I-IV) a avut drept consecinta lipsa cunostintelor elementare in ceea ce priveste cititul, scrisul si aritmetica, predate in cursul acestor ani. Mai mult, simpla frecventare a unei scoli nu inseamna neaparat ca un copil isi va termina studiile. Ratele celor care absenteaza sunt foarte mari; aceeasi cercetare estimeaza ca aproape jumatate dintre copiii din esantion nu-si vor completa educatia primara (clasele I-IV) .

O problema primordiala a comunitatilor de rromi este lipsa actelor de identitate si stare civila , acest lucru fiind unul din factorii generatori ai fenomenului de excluziune sociala cu care se confrunta rromii . Astfel , un numar de aproximativ 500.000 de rromi nu au act de identitate , fiindu-le imposibila exercitarea calitatii de cetatan al Romaniei . Din anul 2005 in fiecare Directie de Evidenta a Persoanelor s-a delegat un resposabil de problematica rromilor .

Un alt fenomen cu care se confrunta comunitatile de rromi a fost discriminarea la care sunt supusi membrii acestor comunitati . Primele cazuri de discriminare sesizate in instantele judecatoresti si la consiliul National pentru Combatera Discriminarii au venit din partea unor ONG-uri rrome . In aceasta privinta , Romania a semnat alaturi de 8 state din centrul si sud-estul europei un program prin care se doreste inlaturarea disparatiilor dintre populatia majoritara si minoritatea rroma , respectiv Deceniul de Incluziune al Rromilor (derulat pe o perioada de 10 ani , din 2005 pana in 2015) .

Avind in vedere structura etnica a judetului Caras-Severin foarte variata Institutia Prefectului judetului Caras-Severin incurajeaza permanent dialogul interetnic , pastrarea identitatii etnice si culturale prin organizarea de seminarii pe teme diverse de interes , incurajarea formarii de Organizatii nonguvernamentale, care sa se implice in viata comunitatilor etnice alaturi de administratia localitatilor unde acestia locuiesc . ONG-urile existente in judet sunt spirjinite pentru desfasurarea activitatilor culturale si nu de putine ori Institutia Prefectului a sprijinit aceste organizatii in scrierea , depunerea si implementarea de proiecte cu finantare externa in scopul promovarii valorilor culturale si traditionale ale acestor minoritati . Totodata pentru a incuraja realizarea unui climat de buna convietuire intre minoritati , au fost infiintate in anul 2006 doua posturi de consilieri pe probleme de minoritati , care identifica si propun masuri pentr solutionarea problemelor cu care se confrunta minoritatile etnice din judet . Incepind din anul 2006 , minoritatile etnice sunt reprezentate in cadrul Institutiei de doua persoane angajate special pentru a ajuta la solutionarea problemelor cu care se confrunta acestia . In ceea ce priveste strategia de inbunatatire a situatiei rromilor , exista la nivelul institutiei prefectului un birou judetean al rromilor din care fac parte si functionarii publici care lucreaza in diferite compartimente ale institutiei si care se ocupa , prin suplimentarea atributiilor din fisa postului si de impelmentarea acestei strategii . In acest sens a fost elaborat un plan de actiuni pentr implementarea strategiei mentionate si au fost elaborate proiecte in parteneriat cu ONG-uri ale rromilor sau cu administratiile locale pentru imbunatatirea mediului de viata ale acestor comunitati .

Uniunea Europeana a derulat in cadrul Fondului de Parteneriat pentru Rromi , 40 de proiecte cu o valoare totala de 900.000 de euro . Acest fond a fost creat pentru a acorda sprijin direct pentru creare de parteneriate durabile intre autoritatile locale si reprezentantii rromilor . Dintre aceste proiecte , in cadrul judetului Caras-Severin s-au derulat urmatoarele priecte :

"Oportunitati pentru rromi" derulat in cadrul Asociatiei culturale "Tata Oancea" , din Bocsa - un program in scopul imbunatatirii abilitatilor organizationale de management si de comunicare ale tinerilor rromi

formarea unui grup de initiativa in domeniul protectiei mediului in zonele rurale din Timis si Caras-Severin - program in parteneriat cu Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita , proiect ce implica infiintarea unei companii de curatenie in zonele rurale , prin implicare rromilor

"Ei sunt viitorul nostru" - proiect desfasurat in colaborare cu Primaria municipiului Caransebes , Alianta pentru Unitatea Rromilor - proiect de construire a unei crese si a unei gradinite petru copiii rromi , cladire ce va fi intretinuta de Consiliul local Caransebes .

Concluzii

Concluziile care se desprinde referitoare la conditiile de trai ale famililor rrome si implicit ale copiilor acestora sunt urmatoarele :

principalele surse de venit sunt reprezentate de venitul minim garantat , alocatiile copiilor si veniturile ocazionale ;

lipsa unor locuri de munca stabile si slaba participare pe piata fortei de munca reprezinta o problema majora perceputa atat de membrii comunitatilor cat si de reprezentantii autoritatilor locale si litlor rromilor la nivel local ;

una din dificultatile integrarii pe piata fortei de munca a membrilor comunitatilor de rromi o reprezinta resursele de capital uman ca urmare a experientei educationale reduse sau inexistente ;

o problema a gospodariilor de rromi o reprezinta lipsa rsurselor materiale , cum sunt proprietatile aducatoare de vnit ce ar puta contribui la obtinera de produse pentru asigurarea consumului de subzistenta ;

influenta negativa a acestor problme asupra educatiei si dezvoltarii copiilor rromi

lipsa actelor de stare civila , care sa le confere toate drepturile ce decurg din calitatea de a fi cetatan al unui stat .

o mai buna colaborare s-ar realiza intre comunitatile de rromi si autoritati daca ar fi intermediate de persoana de aceiasi etnie cu ei .

Accesibilitatea surselor de apa potabila in comunitatile de rromi este deficitara si constituie unul din principalii factori ce favorizeaza aparitia cazurilor de imbolnaviri la nivelul acestei populatii , atat in cazul comunitatilor rurale cat si in cazul celor urbane . Pentru cele mai multe gospodarii sursa de apa este situata in afara locuintei , exista situatii in care pentru a ajunge la o sursa de apa potabila familiile de rromi sunt nevoite sa parcurga distante relativ mari . Nu in ultimul rand se pune problema calitatii apei utilizate in gospodarii , pentru consumul curent . Locurile ce servesc deopotriva procurarii apei si spalarii constituie surse de imbolnavire pentru cei ce le utilizeaza .

Cauzele acestei situatii tin pe de o parte de amplasarea comunitatilor de rromi , majoritatea fiind situate la periferie .

Modul de incalzire al locuintelor constituie un alt aspect problematic in comunitatile de rromi . Cele mai multe dintre locuinte sunt incalzite cu ajutorul sobelor . Membrii gospodariilor de rromi sunt nevoiti sa-si procure zilnic sursa necesara incalzirii locuintei .

Ponderea mica a gospodariilor ce obtin venituri permanente , fie salarii , fie pensii face ca locuitorii acestor comunitati sa fie dependenti din punct de vedere economic de venitul minim garantat . Nu trebuie neglijat faptul ca exista o serie de dificultati ale acestei etnii in cea ce priveste accesul la piata muncii . Prejudecatile angajatorilor vizand aceasta etnie , particularitatile pietei muncii reprezinta alti factori care defavorizeaza accesul pe piata muncii .