Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Trebunintele umane
Trebuintele (nevoile) reprezinta necesitatile pe care oamenii trebuie sa si le satisfaca pentru a putea trai
-trebuintele nu sunt fixate o data pentru totdeauna, deoarece ele cresc, se diversifica si se inmultesc o data cu dezvoltarea omului si a societatii in care traieste.
CLASIFICARE:
I.
a. trebuinte vitale ( de subzistenta)
b. trebuinte de ordin superior elevate, spirituale)
II. - dupa nivelul la care se manifesta, trebuintele pot fi:
a. primare (cele vitale)
b. de grup
III. - dupa frecventa aparitiei, ele pot fi:
a. curente (zilnice)
b. periodice
IV dupa natura bunurilor care satisfac trebuintele:
a. trebuinte care se satisfac cu ajutorul bunurilor materiale
b. trebuinte care se satisfac cu ajutorul serviciilor
TEST
Conditia existentei umane este:
a. dorinta de mai bine
b. relatiile dintre oameni
c. concurenta
d. satisfacerea trebuintelor prin consumul de bunuri si servicii
Care dintre nevoile de mai jos sunt vitale?
a. nevoia de apa
b. nevoia de instruire
c. nevoia de imbracaminte
d. nevoia de radio, televiziune
Care dintre trebuintele de mai jos sunt sociale?
a. trebuinta de alimente
b. trebuinta de libertate
c. trebuinta de informare
d. trebuinta de a participa la vot
Omul are trebuinte:
a. numai ca individ
b. numai ca membru al societatii
c. atat ca individ, cat si ca membru al societatii
FALS/ADEVARAT
a. Interesele sunt trebuinte intelese. A
b. Trebuintele sunt cerinte ale omului pentru a putea trai. A
c. Trebuintele constante sunt date o data pentru totdeauna. F
Bunurile si serviciile
Prin bunuri, in care se include si serviciile, se intelege tot ceea ce serveste la satisfacerea unor trebuinte.
Clasificarea bunurilor:
I - dupa provenienta:
a. libere: aerul, apa, caldura solara, lumina etc.
b. economice: -materiale (palpabile): alimente, imbracaminte, mobile etc.
-nemateriale(nepalpabile): transportul in comun, administratia publica
II - dupa modul lor de producere:
a. primare ( obtinute din natura)
b. intermediare (cele care au suferit o anumita transformare)
c. finale (cele care nu mai necesita nici o prelucrare)
III - dupa destinatia utilizarii lor:
a. de consum personal
b. de productie
IV
a. complementare (care se consuma impreuna)
b. substituibile (care se pot inlocui)
V - dupa modul cum circula de la producator la consummator:
a. marfare
b. nemarfare
TEST
Prin bunuri intelegem:
a. o marfa
b. un serviciu
c. o dorinta
d. tot ceea ce satisface o trebuinta
Care dintre bunurile de mai jos sunt libere?
a. painea
b. aerul
c. lumina solara
d. transportul
Care dintre bunurile de mai jos sunt primare si care sunt finale?
a. pantofii
b. minereul de fier
c. strungul
d. calculatorul
e. graul recoltat din lan
Care dintre perechile de bunuri de mai jos sunt substituibile si care sunt complementare?
a. cafeaua si ceaiul
b. painea si carnea
c. automobilul si benzina
d. untul si margarina
FALS/ADEVARAT
a. Serviciul este un bun material. F
b. Aerul este un bun economic. F
c. Serviciul este un bun nematerial. A
Resursele
Resusele reprezinta ansamblul elementelor pe care oamenii le folosesc pentru a-si produce cele necesare vietii
Clasificarea resurselor naturale:
I.
a. primare: minereurile, combustibilii
b. derivate (prelucrate din cele primare): calculatoarele, unelte
II. - dupa natura folosirii lor in timp:
III - dupa posibilitatea recuperarii resurselor naturale:
IV - dupa natura lor resusele derivate pot fi:
Risipirea resurselor are loc cand:
se produce ce nu se cere pe piata
se produce de proasta calitate
se produce mai mult decat necesar
se produce cu un consum foarte mare de resurse
productia polueaza mediul inconjurator
TEST
5.
- Alegeti 3 bunuri cu ajutorul carora va satisfaceti zilnic nevoile personale, bunuri pe care vi le procurati prin cumparare
paine, apa, imbracaminte
- Identificati resursele necesare producerii si procurarii acestor bunuri.
Paine: cereale
Apa: apa
Imbracaminte: materiale textile sau piele
-Concepeti 2 solutii care ar putea conduce la diminuarea tensiunii dintre nevoile personale de consum si mijloacele de producere si procurare a bunurilor alese
Cereale: primare, epuizabile, nerecuperabile
Apa: primare,neepuizabile, nerecuperabile
Materiale textile: derivate, epuizabile, partial recuperabile
Utilitatea si comportamentul marginal
Utlitatea, in sens larg, inseamna capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface o trebuinta de consum personal, social sau productiv.
Utilitatea economica reprezinta satisfactia pe care o detine un anumit consumator pin folosirea unei cantitati date dintr-un anumit bun sau serviciu.
Exista 3 tipuri de utilitate economica:
Comportamenetul rational al consumatorului
-consumatorul trebuie sa aiba un comportamnet rational, adica sa-si intocmeasca un program de cumparare si alocare a resurselor financiare pentru a-si achizitiona bunurile de care are nevoie a.i. sa obtina maximul de satisfactii in raport cu resusele, veniturile sale.
-structura bunurilor cumparate este optima stunci cand utilitatea marginal ape unitatea monetara cheltuita este aceeasi pt toate produsele si se calculeaza prin raportul umg la pret:
-pentru a-si maximize satisfactia consumatorul cumpara bunurile A si B in ordinea descrescatoare a umg. Structura optima este cand:
TEST
1. Utilitatea unui bun este data de:
a. pretul bunului
b. abundenta sau varietatea bunului
c. proprietatile fizice si chimice ale bunului
2. Umg reprezinta:
a. utilitatea primii unitati consummate dintr-o serie de bunuri de acelasi fel
b. utilitatea primelor 2 unitati consumate din acelasi bun
c. utilitatea pe care o adduce fiecare unitate consumata dintr-o serie de bunuri de acelasi fel
d. utilitatea ultimei doze achizitionate de consummator care satisface nevoia cea mai putin stringenta
3. Un bun este util pentru ca:
a. poate fi consumat
b. poate satisface o trebuinta
c. este rezultatul act economice
Utilitatea unitara reprezinta satisfactia pe care o aduce o doza precisa dintr-un bun consumata de un individ in conditii determinate.
-daca doza respective este ultima consumata intr-o perioada, atunci adduce o satisfactie suplimentara numita utilitate marginala.
Mai multe doze consumate in acelasi interval
avem de a face cu utilitatea totala-aceasta se determina insumand unitatile
Utilitatea marginala = satisfactia suplimentara resimtita prin sconsumarea unei cantitati suplimentare dintr-un bun in acelasi interval de timp
Umg =
Legea utilitatii marginale descrescande (Legea lui Grossen)
LEGEA LUI GROSSEN : cand cantitatea consumata dintr-un produs creste, utilitatea marginala a produsului se diminueaza.
Conditia alegerii programului rational de consum:
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate