Ateroscleroza si arterioscleroza - tratament naturist

ATEROSCLEROZA SI ARTERIOSCLEROZA

Cuvantul ateroscleroza provine din doua cuvinte grecesti, 'athere', care inseamna 'moale' sau 'flasc', si 'scleros', care inseamna 'tare'. Leziunea aterosclerotica incepe ca depunere moale in cavul sangvin arterial, intarindu-se odata cu trecerea timpului. Aceste depuneri sau leziuni sunt numite placi. Ele cresc gradat, ingrosand peretii arterei si ingustand canalul prin care curge sangele. Placa este formata dintr-o combinatie de substante care includ colesterolul, lipoproteinele, acizii grasi, depuneri de calciu, tesut fibros cicatrizat si sange. Aceste placi duc la o pierdere a elasticitatii peretelui vasului sangvin.

Daca in aceste vase sangvine ingustate se formeaza un cheag de sange care opreste sangele sa circule catre inima, are loc un atac de cord. Atacul cerebral este rezultatul blocarii fluxului sangvin catre creier.

Majoritatea pacientilor care au boli coronariene au niveluri ridicate de colesterol. Americanul obisnuit, de rand, poate lua intre 800 si 1000 mg. de colesterol zilnic din carne, oua, lapte integral si produse lactate. Un singur ou contine aproximativ 250 mg. de colesterol! Pe masura ce dieta creste in colesterol, nivelul de colesterol din sange creste, in general, si el.

S-a descoperit ca grasimile saturate duc la o crestere a colesterolului in sange. Grasimile care provin in special din acizi grasi polinesaturati, insa, pot scadea colesterolul. Grasimile saturate sunt in special cele de origine animala, desi uleiul de nuca de cocos este o exceptie. Grasimile polinesaturate sunt in special cele de origine vegetala.

Ateroscleroza este considerata o boala degenerativa, insa s-a descoperit recent ca pot aparea urme de grasimi in arterele principale ale corpului, in primii ani de viata. Unii cercetatori cred ca aceasta se datoreaza hranirii copiilor nou-nascuti cu lapte de vaca, in loc sa fie hraniti cu laptele mamei.

Ateroscleroza este astazi cea mai intalnita forma de boala arteriala din Statele Unite. Este o boala arteriala generalizata, care apare rareori in absenta arteriosclerozei. Arterioscleroza este numita uneori 'intarirea arterelor'. Ateroscleroza afecteaza cel mai adesea arterele principale, in general, superficial. Cand este prezenta in membre este de obicei prezenta si in alte parti ale corpului. Ateroscleroza este mai frecvent prezenta la membrele inferioare decat in cele inferioare.

Ateroscleroza este, dupa cat se pare, o boala cu cauze multiple; au fost identificati mai multi factori de risc, inclusiv nivele ridicate de colesterol si trigliceride, o dieta bogata in grasimi, fumatul, obezitatea, stressul emotional, lipsa de exercitiu fizic si boli ca diabetul si hipertensiunea. Estrogenul si alti hormoni au un efect potential asupra aterogenezei, estrogenii incetinind rata dezvoltarii. Se pare ca si factorii genetici sunt importanti,

Ateroscleroza este cauza cea mai frecventa a mortalitatii la persoane de peste 65 de ani. Peste 50% din toti oamenii intre 60 si 70 de ani vor muri din cauza vreunei manifestari a aterosclerozei. Infarctul miocardic (atacul de cord) sau accidentul vascular cerebral sunt in mod frecvent o manifestare clinica a aterosclerozei. Se raporteaza adesea si cazul schiopatatului intermitent (starea provocata de ischemia muschilor picioarelor).

TRATAMENT

Zaharul rafinat produce o crestere a nivelurilor de colesterol in sange, lucru care duce la boala de inima aterosclerotica. Atat sucroza cat si fructoza ajuta procesul aterogenic.

Studiile au aratat ca proteinele animale din dieta sunt corelate cel mai mult cu mortalitatea cauzata de bolile cardio-vasculare. lepurii carora li s-a dat caseina absorb colesterolul din intestin mai repede decat iepurii care au fost hraniti cu proteina din soia.

Fibrele din fructe, legume si vegetale duc la o scadere a grasimilor din sange si creste excretia acizilor biliari. Tarata de grau si fibrele din alte cereale nu par sa fie la fel de eficiente in acest scop cum sunt cele din fructe, vegetale si legume.

Iepurii, carora li s-a dat ulei de usturoi impreuna cu alimente ce contineau colesterol, au aratat schimbari ateromatice slabe in aorta. Se pare ca si ceapa actioneaza in acelasi fel.

S-a aratat ca uleiul de arahide sau cel de nuca de cocos sunt aterogenice (in experimente dietale ce contineau cantitati masive de zahar - 25%), in ciuda faptului ca acestea sunt uleiuri vegetale. Uleiurile vegetale sunt, in general, considerate nonaterogenice, spre deosebire de cele animale care sunt aterogenice.

Zaharul rafinat si faina alba cu care au fost hraniti soarecii de experiment, au produs la acestia ateroscleroza. Folositi faina integrala si o dieta scazuta in zahar.

Uleiul de masline are un efect binefacator impotriva colesterolului. Un grup de zece pacienti suferind de boli arteriale au aratat o scadere de 26% de lipide in sange dupa patru luni de zile de cura cu ulei de masline, iar nivelurile de colesterol au scazut cu mai mult de 14%. Dieta care nu contine deloc grasimi in stare pura (rafinate) trebuie sa fie dieta aleasa de toti aceia ce sufera de boli arteriale.

S-a aratat ca vinetele sunt eficiente in scaderea nivelului de colesterol. Se pare ca acestea contin compusi care se 'lipesc' de colesterol si il duc in afara tractului digestiv.

Opt barbati avand nivelul ridicat de colesterol au primit fiecare zilnic cate o masura de jumatate de cana de fasole (uscata). Trei saptamani mai tarziu nivelurile lor de colesterol scazusera in medie, cu 20%. Lucrul interesant a fost ca LDH-ul aterogenic (proteinele cu densitate scazuta) a scazut, in timp ce fractiunea dezirabila de HDL (proteinele cu densitate mare) a ramas neschimbata.

O dieta strict vegetariana ajuta. Vegetarienii au niveluri mai scazute de colesterol decat consumatorii de carne sau lacto-ovo-vegetarieni (care folosesc oua si lapte).

Unii au adoptat o dieta cu lapte smantanit pentru a-si cobori nivelul de colesterol. S-a aratat, insa, prin studiile efectuate la Universitatea din Wisconsin si Madison ca de fapt laptele smantanit duce la o crestere a nivelului de colesterol din sange.

S-a descoperit ca nivelul colesterolului scade la iepurii care au fost hraniti cu alimente bogate in colesterol, prin folosirea cromului, iepurii in urma acestui experiment prezentau o reducere cu 50% a placilor arteriale coronariene. Drojdia de bere si cerealele integrale sunt surse bogate in crom.

13. Cina bogata, tipic americana, poate contribui la arterioscleroza, afirma Dr. Paul B. Roen, director principal la Centrul Medical Clinic Presbiterian din Hollywood pentru Studiul Arteriosclerozei. Dr. Roen a observat ca marile cantitati de grasime animala din cina americana sunt digerate in special in timpul orelor de somn, in timpul carora rata metabolismului bazal este scazuta si circulatia sangvina redusa. Acest lucru face ca in arterele deja ingustate de placi sa se depuna colesterolul. O cina usoara, saraca in colesterol, consumata cu mai multe ore inainte de culcare, face ca nivelul de colesterol din sange sa fie foarte scazut in timpul orelor de somn. Cina ideala este o masa redusa cantitativ din fructe intregi si paine simpla, integrala sau un alt produs din cereale integrale.

14. Arterioscleroza prematura poate fi indusa prin iradiatii. Analizele prin raze X trebuie facute numai in cazuri extreme.

15. Un program regulat de exercitii fizice, cum ar fi mersul pe jos, va ajuta, in general, pacientul sa se simta mai bine. Acest lucru se poate datora cresterii circulatiei colaterale din membre.

16. Pacientii supraponderali ar trebui sa inceapa un program de reducere a greutatii, pentru a ajunge la o greutate ideala sau chiar cu putin sub cea ideala. Obezitatea cu 20% sau mai mult peste greutatea ideala aduce cu sine un risc semnificativ de ateroscleroza. O regula simpla, la indemana oricarui american, este aceea de a calcula 100 de livre pentru o inaltime de cinci picioare, si cate cinci livre pentru fiecare inch in plus la femei, si sapte livre pentru fiecare inch la barbati.

17. Fumatul duce la o scadere a fluxului sangvin cutanat si poate influenta scoaterea din functiune a unor vase sangvine. Mareste de asemenea circulatia lipidelor in sange si poate altera metabolismul acestor substante. Un grup de fumatori care au incetat sa fumeze au trecut printr-o faza de crestere rapida si semnificativa a nivelurilor de HDL (acizi grasi benefici din sange). Fumatorii care sunt si diabetici sunt in pericol de peste doua ori mai mult sa contracteze arterioscleroza decat diabeticii nefumatori.

18. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita picioarelor, intrucat fluxul sangvin scazut poate incetini procesul de incalzire. Sa purtati numai pantofi, papuci pe masura. Picioarele sa fie spalate cu apa calda, sterse apoi incet dar foarte bine. Sa se poarte zilnic ciorapi curati de lana sau bumbac. Evitati mersul descult, intrucat acesta duce la o crestere a riscului de ranire a picioarelor.

19. Eliminati toate articolele de imbracaminte cum ar fi jartierele, cingatorile, etc., care apasa tesuturile si pot cauza reducerea fluxului sangvin in zona.

20. Folositi mai degraba o patura electrica decat sticle sau perne de cauciuc cu apa fierbinte, deoarece acestea din urma pot cauza arsuri. Oamenii care au un flux sangvin scazut, sunt mai susceptibili sa aiba arsuri, fiind mai putini sensibili la temperaturi prea mari sau prea scazute).

21. Imbracati-va in asa fel incat sa aveti toate extremitatile corpului bine acoperite. Membrele reci nu ajuta la o circulatie buna a sangelui. Nivelul de colesterol a crescut semnificativ la un grup de sobolani hraniti corespunzator dar tinuti intr-un mediu rece. Acest fenomen se datoreaza, probabil, stresului.

22. Hipertensiunea (tensiune mare a sangelui) produce un stres fizic in peretii arterelor, si are ca urmare agravarea si accelerarea aterosclerozei. Hipertensiunea creste, se pare, riscul de contractare a aterosclerozei in artere mari sau mici, deopotriva. Daca hipertensiunea este prezenta, trebuie tratata cu grija.

23. Intoleranta la glucoza poate cauza un risc de ateroscleroza de 100%. Nivelurile de zahar in sange trebuie mentinute in limite normale.

0 livra=0,453 Kg.; 1 inci==2,54 cm; 1 picior=12 inci