CAVITATEA BUCALA - Celula pavimentoasa. Gingia. Coloratie HE, Placa dentara. Coloratie albastru de metilen, Celulele dintelui

CAVITATEA BUCALA

1.     Celula pavimentoasa. Gingia. Coloratie HE

2.     Placa dentara. Coloratie albastru de metilen

3.     Celulele dintelui. Odontoblasti, fibroblasti. Dinte decalcinat. Col. HE

4.     Fibroblasti. Mandibula de nou-nascut. Col. HE

1.     Celula pavimentoasa. Gingia. Coloratie HE

Gingia face parte din parodontiu, ea se formeaza prin diferentierea mucoasei bucale, ea inconjurand dintele si crestele alveolare dentare. Topografic, gingia se divide in 3 zone : - libera, marginala, alipita de regiunea cervicala a dintelui

gingia fixa

gingia papilara, care obstrueaza spatiile interdentare

Gingia este formata din:

a.              epiteliu pavimentos necheratinizat, format dintr-un rand de celule bazale (de rezerva) cu forma cuboidala, citoplasma bazofila, nucleu unic, rotund situat central, colorat albastru violet, un strat de celule poligonale, situate pe mai multe randuri, acestea fiind celule mari, cu citoplasma abundenta, eozinofila, cu nuclei rotunzi, centrali si un strat superficial format din 1-2 randuri de celule plane cu citoplasma palida, nuclei mici, picnotici; celulele din stratul superficial se descuameaza

b.             tesut conjunctiv (corionul)ce contine epiteliu pavimentos, celule conjunctive reprezentate de fibrocite, mastocite, fibre de colagen asezate in fascicule, capilare si artera gingivala, nervi.

2.     Placa dentara. Coloratie albastru de metilen

Placa dentara este o structura ce adera la dinti, avand in componenta sa bacterii incluse intr-o matrice formata din glicoproteine si polizaharide. Ca localizare, placa dentara cuprinde aria supragingivala si subgingivala.

a.              Placa supragingivala – este alcatuita dintr-o pelicula glicoproteica pe care se grefeaza streptococi, actinomicete, alti coci, bacili si filamente. Produsii metabolici ai placii bacteriene incita activitatea fagocitara a leucocitelor polinucleare neutrofile, determinand inflamatia gingiei. Daca bacteriile ajung intre dinte si epiteliul gingival se formeaza pungile gingivale, iar in urma mineralizarii placii apare tartrul supragingival.

b.             Placa subgingivala – poate fi aderenta sau neaderenta, cuprinde structuri bacteriene similare placii supragingivale, in plus se mai adauga germenii anaerobi, precipitandu-se astfel progresia parodontitelor.

In aceasta coloratie toate structurile se coloreaza in albastru.

3.     Celulele dintelui. Odontoblasti, fibroblasti. Dinte decalcinat. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune prin dinte decalcinat.

Dintele este format din doua parti: - coroana, in partea superioara si radacina in partea inferioara. Se studiaza structura dintelui – la exterior se gaseste smaltul, considerat ca fiind cel mai dur tesut din organism, continand 95-97% materii anorganice (fluoruri de calciu si magneziu) si numai 1-4% apa si materii organice.

Smaltul este o structura acelulara, fiind alcatuit din doua componente si anume prismele adamantine si matricea interprismatica. In coloratie HE apare sub forma unei mase amorfe intens eozinofila. Sub smalt se gaseste dentina, mai putin eozinofila, prezinta striatii radiale (canaliculii dentari) in care patrund prelungirile odontoblastilor – fibrele Tomes.

Prismele adamantine sunt formatiuni prismatice inalte, cu 5-6 fete. La dintele permanent asezarea lor difera de la suprafata dintelui spre colet. La suprafata sunt asezate paralel intre ele si paralel cu axul lung al dintelui iar pe masura ce se apropie de marginile coroanei dentare ele se inclina, devin oblice, pentru ca la nivelul jonctiunii smalt – ciment sa ajunga perpendiculare pe axul lung al dintelui. Intre prismele adamantine se gaseste matricea interprismatica, ce apare mai putin calcificata decat prisma.

Pulpa dintelui, situata la interior, contine un tesut conjunctiv special, de tip embrionar (cuprinde fibroblasti, macrofage, plasmocite, limfocite, leucocite polinucleare), stratul odontoblastilor, vase si nervi. Celulele pulpare sunt amplasate in matricea extracelulara ce are un aspect gelatinos datorita continutului bogat in acid hialuronic. Componentele fibrilare ale matricei sunt reprezentate de fibre de reticulina ce se anastomozeaza intr-o retea tridimensionala.

Odontoblastele sunt celule prismatice-cilindrice, de talie medie, ce secreta dentina. Au citoplasma eozinofila, un nucleu alungit, situat in treimea bazala. Celulele sunt asezate intr-un singur strat. La polul apical (dentinar), odontoblastele emit prelungiri lungi (o singura prelungire pentru fiecare celula) care patrund in dentina, denumite fibrele Tomes, iar la polul bazal emit mai multe prelungiri, scurte care se anastomozeaza cu prelungirile fibroblastilor pulpari formand stratul Weil.

4.     Fibroblasti. Mandibula de nou-nascut. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune la nivelul mandibulei de nou-nascut.

Se observa cartilajul hialin care la exterior prezinta o membrana conjunctivo-vasculara fibroasa (pericondru), unde gasim fibroblasti si fibrocite, care se continua cu tesutul conjunctiv din jur.

Fibroblastii sunt celule tinere, foarte active metabolic, cu forma caracteristica alungita, citoplasma eozinofila, nucleu unic, situat central, aceste celule prezinta numeroase prelungiri. Fibroblastii secreta colagenul (fibrele de colagen). Fibrocitele sunt celule mature, inactive metabolic, cu citoplasma si nucleul de dimensiuni reduse.