Grila educativa de evaluare globala - observare

EVALUAREA GLOBALA

1. Grila educativa de evaluare globala - observare

(cu caracter de evaluare initiala)

Nota: Lista se completeaza de catre evaluator prin DA sau NU, iar pentru raspunsurile negative se aplica programe de interventie educationala personalizate).

A. Autonomia functiilor fundamentale

a. Alimentatie

1. Daca mananca singur.

2. Daca foloseste corect tacamurile.

3. Daca bea corect.

b. Igiena corporala

4. Daca se spala singur.

5. Daca se piaptana singur.

6. Daca isi sterge nasul.

c. Imbracamintea

7. Daca se imbraca si se dezbraca singur.

8. Daca discrimineaza corect obiectele de imbracat.

9. Daca selectioneaza adecvat imbracamintea dupa anotimp, vreme, ocazii deosebite.

d. Miscare si securitate personala

10. Daca este capabil sa vina singur la scoala.

11. Daca este capabil sa se orienteze intr-un spatiu delimitat (scoala).

12. Daca este capabil sa evite obiectele si situatiile periculoase.

B. Comportamentul relational si emotiv

1. Daca prezinta reactii linistite.

2. Daca prezinta reactii de nervozitate, impulsive.

3. Daca prezinta reactii de agresivitate fata de altii.

4. Daca prezinta reactii de autoagresivitate.

5. Daca stabileste cu usurinta contacte sociale.

6. Daca stabileste relatii interpersonale la nivelul cuplului.

7. Daca stabileste relatii interpersonale la nivelul grupului/ clasei.

8. Daca stabileste relatii interpersonale la nivelul micro-grupului scolar (copii din alte clase sau copii cu o varsta dife-rita de a lui).

9. Daca manifesta interes pentru activitate (in general).

10. Daca se antreneaza cu usurinta in activitatea de joc cu respectarea regulilor implicate in jocul respectiv.

C. Psiho-motricitatea

a. Motricitatea globala

1. Daca este capabil sa mearga pe un traseu.

2. Daca este capabil sa alerge.

3. Daca este capabil sa sara, sa topaie.

4. Daca este capabil sa mearga pe scara cu pasi alternativ

5. Daca este capabil sa apuce un balon.

b. Motricitatea specifica si coordonarea vizual-motorie

1. Daca este capabil sa prinda sau sa lase sa cada in mod voluntar obiecte mici (perle, betisoare).

2. Daca este capabil sa insireteze si sa desireteze incaltaminte.   

3. Daca este capabil sa manipuleze o unealta, un material di-dactic folosit la matematica (calculator, cifre mobile).

4. Daca este capabil sa pozitioneze corect caietul sau foaia de caiet.

5. Daca este capabil sa apuce corect un creion sau un pix.

Cunoasterea schemei corporale proprii, a partenerului si a relatiilor dintre obiecte

1. Daca cunoaste corpul sau propriu:

. daca arata mana stanga

. daca arata mana dreapta

. daca arata ochiul drept

2. Daca atinge mana stanga a profesorului.

3. Daca atinge mana dreapta a profesorului.

4. Daca duce mana stanga la urechea stanga.

5. Daca duce mana stanga la urechea dreapta.

6. Daca duce mana dreapta la urechea stanga.

7. Daca duce mana dreapta la ochiul drept.

8. Daca mingea rosie este la dreapta sau la stanga celei albastre (raportat la propriul corp).

Lateralitatea

1. Daca este bine lateralizat.

2. Daca foloseste mana dreapta.

3. Daca foloseste mana stanga.

Orientarea spatiala

1. Daca se orienteaza in interiorul salii de clasa si demon-streaza ca si-a achizitionat parametri fundamentali care servesc la orientarea in spatiu:

a. deschis - inchis

b. inauntru - in afara

c. deasupra - dedesubt   

d. inainte-inapoi   

e. la dreapta - la stanga   

2. Daca se orienteaza in spatiul obiectelor, demonstrand ca si-a achizitionat parametri respectivi.

3. Daca organizeaza spatiul geografic.

Structurarea temporala

1. Daca a achizitionat notiunea de durata:

a. In raport cu experienta personala imediata

b. In raport cu situatiile din experienta anterioara.

2. Daca a achizitionat notiunea de succesiune temporala:

a. in raport cu actiunile cotidiene

b. in raport cu situatiile mai indepartate

c. in plan geografic.   

3. Daca si-a organizat simtul ritmului

Organizarea senzorio-perceptiva

1. Perceptia vizuala

. daca reuseste sa recunoasca si sa discrimineze:

a. formele   

b. culorile   

c. marimile.   

2. Perceptia auditiva

. daca recunoaste si discrimineaza :

a. sunetele   

b. modelele ritmice.

3. Perceptia tactila

. daca recunoaste si discrimineaza:

a. marimea obiectelor   

b. calitatea suprafetei.

D. Competentele logico-matematice si functia simbolurilor

Preliminarii

1. Daca observa si discrimineaza:

a. usor   

b. prin incercare si eroare

c. nu.   

2. Daca clasifica:

a. usor   

b. prin incercare si eroare

c. nu.   

3. Daca individualizeaza relatiile intre clasificari

a. usor   

b. prin incercare si eroare

c. nu.

4. Daca individualizeaza relatiile de ordine:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

Dezvoltarea numarului

1. Daca este capabil sa formeze o multime dupa modalitatile de mai jos:

a. prin relatie (exemplu, flori-albine)

b. pe baza unui criteriu de omogenitate (de exemplu, separa florile de albine)

c. sa faca o reparatie interna intr-o multime (de exemplu, sa separe diverse tipuri de flori intr-o multime).

2. Daca este capabil sa efectueze operatiile de la punctele de mai sus:

a. usor

b. dupa indicatie verbala

c. prin imitatie.

3. Daca stabileste corespondenta intre elementele unei multimi si cardinalele multimi:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

4. Daca numeste simbolurile numerice   

5. Daca numara obiectele:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

6. Daca ordoneaza obiectele dupa un criteriu dat:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

7. Daca cunoaste cei mai importanti termeni si conventiile matematice:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

8. Daca cunoaste situatiile la care se aplica cele patru operatii aritmetice:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

9. Daca creeaza si rezolva probleme:

a. usor

b. prin incercare si eroare

c. nu.

10. Daca opereaza calcule numerice simple de adunare, sca-dere, inmultire, impartire.

11. Daca cunoaste valoarea pozitionala a cifrelor.

12. Daca raspunde la intrebari care implica o usoara folosire a fractiilor.

13. Daca cunoaste diversitatea unitatilor de masura si simbo-lurile corespunzatoare.

Relatiile geometrice

1. Daca numeste si identifica principalele forme geometrice.

2. Daca poseda notiunea de simetrie.

3. Daca calculeaza suprafata si perimetrul.

E. Educatia lingvistica

a. Comunicarea verbala

1. Daca articuleaza corect fonemele, silabele, cuvintele.

2. Daca foloseste gesturi si mimica in comunicare.

3. Daca foloseste cuvinte, propozitii adecvate.

4. Daca poate transmite informatii orale.

5. Daca poate transmite informatii scrise.

6. Daca poate folosi informatii orale.

7. Daca poate folosi informatii scrise.

b. Competente lingvistice

Semantica.

1. Daca intelege mesaje diferite.

2. Daca poate transmite mesaje din experienta proprie.

Gramatica

1. Daca scrie corect propozitia.

2. Daca scrie dupa dictare.

3. Daca scrie dupa autodictare.

4. Daca poate copia un text scurt.

Citirea

1. Daca citeste corect si curent.

2. Daca citeste expresiv.

Lista de verificare a gradului de dezvoltare a comportamentelor.   

Nota: Lista se completeaza de catre evaluator prin DA sau NU, iar pentru raspunsurile negative se aplica programe de interventie educationala personalizate.

Domeniul: comportamente de imbracare

1. Incheie singur un nasture.

2. Incheie singur o capsa.

3. Incheie singur un fermoar.

4. Incheie singur un arici.

5. Deosebeste singur pantoful drept.

6. Pune singur siretul la pantof.

7. Face singur funda la siret.

8. Isi pune singur ciorapii.

9. Isi pune singur maioul.

10. Isi pune singur chilotii.

11. Isi pune singur pantalonii.

12. Isi incheie singur fermoarul la pantaloni.

13. Isi pune singur camasa.

14. Isi pune singur bluza cu nasturi.

15. Isi pune singur pulovarul.

16. Isi pune singur cravata.

17. Isi pune singur fularul.

18. Alege haine adecvate anotimpului.

19. Alege haine adecvate vremii de afara.

20. Alege haine adecvate zilelor festive.

Domeniul: transmiterea si folosirea informatiilor, comunicarea sociala, folosirea serviciilor publice.

A. Transmiterea informatiilor orale

Foloseste un limbaj corect in situatiile curente si reactio-neaza corect in situatiile cunoscute (acasa) sau in situatiile necunoscute.

Poate da informatii specifice la cerere (de exemplu nume si adrese).

3. Comunica corect, expresiv si inteligibil in situatii cunoscute (acasa) si in situatii necunoscute.

Foloseste gesturi pentru a-si face cunoscute dorintele atat acasa cat si in locuri necunoscute.

Raspunde la alintari si atentii.

B. Transmiterea informatiilor scrise

Scrie si adreseaza scurte scrisori personale.

Poate scrie notite scurte, ca liste de cumparaturi.

Poate sa-si scrie numele si adresa.

C. Folosirea informatiilor orale

Reactioneaza sau nu la auzul numelui.

Reactioneaza corect la interdictii.

Raspunde la cereri simple si familiare ca de exemplu 'stai jos', 'spala-te pe maini', 'scoate-ti haina'.

Respecta indicatii simple ca 'aprinde lumina', 'deschide fereastra'.

Isi aminteste sa transmita mesaje (de la scoala, de la rude, de la prieteni).

Urmeaza indicatiile care comporta o succesiune de doua, trei sau mai multe actiuni (de exemplu mergi la librarie si cumpara un caiet dictando, o cutie de creioane colorate, iar cutia sa o duci la unul din vecini').

D. Folosirea informatiilor scrise

Recunoaste etichetele din bucatarie sau din magazie.

2. Recunoaste si reactioneaza corect la semnale de tipul 'Pericol', 'Iesire', 'Statie auto', 'Metrou'.

3. Citeste si urmareste corect indicatoarele sau informatiile primite (de exemplu intr-un magazin sau pe strada).

E. Comportamente de comunicare sociala

1. Daca comunica cu persoanele din grupul unde isi desfasoara activitatea.

2. Daca in comunicare respecta regulile:

- daca face distinctia intre persoane straine, cunostinte, prieteni, colegi

- daca foloseste tonul potrivit, se uita in ochii parte-nerului

- daca urmareste dialogul   

- daca foloseste regulile de politete   

- daca reactioneaza corect/ normal la suparare

- daca accepta opinia partenerului si il asculta pana la sfarsit.

F. Telefonul

1. Daca foloseste telefonul real sau jucarie, mai mult sau mai putin corect.

2. Raspunde la telefon dar nu poate lua mesaje sau chema.

3. Vorbeste cu persoane cunoscute daca i se formeaza numarul.

4. Raspunde la telefon si poarta o conversatie simpla.

5. Raspunde la telefon si cheama persoana ceruta.

6. Raspunde la telefon si poate lua si memora mesaje.

7. Foloseste telefonul personal (al familiei) pentru chemarea unor persoane cunoscute.

8. Foloseste telefonul cu fise pentru a chema persoane cunoscute.

9. Foloseste telefonul pentru formarea unor numere noi (scrise), pentru a vorbi cu persoane straine cerandu-le informatii, sfaturi etc.

10. Foloseste cu oarecare succes cartea de telefon.

11. Foloseste agenda personala de telefon.

G. Comoditati publice

1. Foloseste scarile rulante.

2. Foloseste liftul cu ajutor.

3. Foloseste liftul singur (il cheama de la buton pentru sus/ jos, tine usile deschise daca este nevoie.

4. Foloseste automatele stradale.

Domeniul comportamental: comportamentul de autoservire-ingrijire

Numele elevului:

Diagnostic:

Data de inregistrare: .

Numele evaluatorului: .

Legenda:

1= Activitate efectuata independent (fara ajutor).

2= Activitate efectuata dependent (cu ajutor).

3= Activitate efectuata dependent (cu ajutor verbal).

4= Activitate ce nu poate fi efectuata din lipsa de experienta sau din motive obiective.

5= Comentarii (pentru rubrica 2, 3 si cu deosebire rubrica 4).

Domeniul comportamental: comportamentul de autoservire-ingrijire

Numele elevului:

Diagnostic:

Data de inregistrare: .

Numele evaluatorului: .

Legenda:

1= Activitate efectuata independent fara ajutor.

2= Activitate efectuata dependent (cu ajutor).

3= Activitate efectuata dependent (cu ajutor verbal, cu indicatii verbale).

4= Activitate ce nu poate fi efectuata din lipsa de experienta sau din motive obiective.

5= Comentarii (pentru rubrica 2, 3 si cu deosebire rubrica 4).

2. Testul PEP -R

(Psycho Educational Profile - Revised)

Introducere

Metodele de diagnostic, tratament si educatie a copiilor cu dizabilitati in spectrul autistic au progresat mult incepand cu    anul 1972, cand cadrul legislativ din statul american Carolina de Nord a decis fondarea Diviziei T.E.A.C.C.H. (Tratament si Educatie pentru Copilul cu Autism si Handicap de Comunicare).

S-a inteles bine de la inceput ca acest program urma sa elaboreze planuri de evaluare si abordare individuale. Se impunea elaborarea unui test care sa organizeze informatiile diagnostice in vederea interventiei eficace. La acea vreme se considera ca acesti copii sunt "netestabili" cu tehnicile si instrumentele existente, ceea ce contribuia la intelegerea gresita a acestor afectiuni.

Era deci necesara crearea unui test flexibil, care sa permita o administrare adaptabila modului de manifestare neobisnuit si specific copilului cu autism, dar si un test care putea fi standardizat si "tradus" in programele scolare.

Astfel s-a nascut testul P.E.P. (profilul psiho-educa-tional), sub indrumarea profesorilor Schopler si Reichler in anul 1979. Varianta revizuita    P.E.P. -R vine ca un raspuns la nevoia de diagnosticare si interventie precoce a copilului cu autism care este integrat in structuri prescolare la varsta mica (sub 2 ani si jumatate).

Testul P.E.P. furnizeaza informatii legate de dezvol-tarea functionala a copilului in diferite arii, cum ar fi: imitatia, perceptia, motricitatea fina si grosiera, coordonarea ochi-mana, performantele cognitive si performantele verbale, el fiind valoros si prin urmatoarele particularitati de administrare:

Majoritatea itemilor de evaluare nu depind de abilitati verbale.

Administrarea flexibila a itemilor permitea ajustarea in functie de problemele de comportament specifice copilului.

Itemii nu se incadreaza in limita de timp.

Materialele folosite sunt concrete si interesante chiar si pentru copilul sever.

Copiilor li se acorda sanse generoase de reusita.

Itemii legati de exercitarea limbajului sunt separati de cei legati de alte arii functionale.

Testul P.E.P. face inventarul comportamentelor si abilitatilor corespunzatoare profilului idio-sincratic de inva-tare al fiecarui copil testat si se dovedeste a fi un instrument valoros, folosit de peste 20 de ani de catre psihologi, cadre didactice si parinti din multe tari. El a fost tradus in japoneza, germana, franceza, spaniola, olandeza si flamanda, ceea ce dovedeste eficacitatea sa internationala si multi-culturala, testul constituind o metoda importanta de obtinere a informatiilor necesare in elaborarea planurilor educationale individuale (I.E.P.). In continuare vom prezenta cateva exemple de probe propuse de autor, acestea putand fi utilizate si ca modele pentru conceperea altor modalitati de evaluare

MOTRICITATEA

Motricitatea grosiera

a) Proba: Copilul merge singur (pentru copiii foarte mici sau pentru copiii fara probleme fizice).

Materiale

Desfasurarea testului: Ajutam copilul sa se ridice in picioare si il incurajam sa mearga, inlaturam orice obiect din jurul copilului. Daca are dificultati la mers, mai intai oferim o ma-na de ajutor apoi si cealalta.   

Calificativ: III Reusita - Merge singur fara ajutor.

II Incercare - Merge, dar are nevoie de o mana de ajutor.

I Nereusita - Merge dar are nevoie de doua maini de ajutor sau nu merge singur.

b) Proba: Aranjeaza piesele de puzzle.

Materiale: Tabla cu 4 obiecte

Desfasurarea testului: Se pun piesele pe masa si tabla in fata copilului. Doua piese vor fi asezate in stanga tablei iar doua in dreapta. Se indica copilului sa aseze piesele pe tabla. Daca copilul nu reactioneaza, vom incerca din nou mai tarziu cu alte obiecte (creioane, cuburi), care pentru a fi folosite trebuie luate in asa fel incat mana predominanta sa traverseze linia de mijloc.

Calificativ: III Reusita - Copilul trece de ax de mai multe ori.

II Incercare - Copilul trece de ax o data.

I Nereusita - Copilul nu poate sau nu incearca sa traverseze axul.

c) Proba: Imita miscari grosiere.

Materiale:

Desfasurarea testului: Obtineti atentia copilului ('Ce fac eu?') facand urmatoarele miscari si dupa fiecare dintre ele indicati copilului prin gesturi si verbal sa faca la fel: sa ridice un brat, sa-si atinga nasul, sa ridice un brat deasupra capului, intre timp cu celalalt sa-si atinga nasul.

Calificativ: III Reusita - Imita toate cele trei actiuni.

II Incercare - Imita partial sau total cel putin o miscare.

I Nereusita - Nu incearca sa imite nici o miscare.

d) Proba: Bea din ceasca.

Materiale: ceasca si bautura preferata.

Desfasurarea testului: Turnam putin din bautura preferata in ceasca. Punem ceasca pe masa in fata copilului si il invitam sa bea.

Calificativ: III Reusita - Ridica ceasca si o tine cu o mana sau cu ambele maini (degete opuse, degetul mare) si bea fara sa verse din ceasca.

II Incercare - Tine ceasca doar cu palmele si varsa din ceasca in timpul bautului.

I Nereusita - Nu tine ceasca fara ajutor.

e) Proba: Leagana un sirag de margele.

Materiale: margele mari si un fir cu un nod la un capat.

Desfasurarea testului: Insiram margelele, ne ridicam in pi-cioare si cerem copilului sa faca la fel. Tinem un capat al firului si demonstram leganarea margelelor inainte si inapoi ca o pendula. Inmanam firul copilului si ii sugeram sa imite.

Calificativ: III Reusita - Leagana margelele inapoi si inainte, ca o pendula.

II Incercare - Incearca, dar nu reuseste sa le legene inainte si inapoi (misca firul in sus si in jos sau smuceste).

I Nereusita - Nu incearca sa legene in nici un fel

Motricitatea fina

a) Proba: Desurubarea capacului.

Materiale: container cu spumant.

Desfasurarea testului: Se aseaza containerul pe masa, se ex-plica continutul lui si copilul este invitat sa desurubeze capa-cul. Daca nu reuseste, o facem noi o data demonstrativ dupa care ii cerem copilului sa incerce inca o data.

Calificativ: III Reusita - Desurubeaza capacul in mod inde-pendent.

II Incercare - Nu reuseste sa desurubeze capa-cul, dar cunoastemiscarile necesare.

I Nereusita - Nu reuseste sa desurubeze capacul si nu pare sa cunoasca miscarile necesare, ori nu incearca nici macar in urma demonstratiei.

b) Proba: Sufla balonase.

Materiale: container cu spumant si cerculet.

Desfasurarea testului: Se demonstreaza cum se sufla balo-nase, dupa care se inmaneaza cercul copilului, sugerandu-i sa repete,

Calificativ: III Reusita - Sufla balonase.

II Incercare - Nu reuseste sa sufle, dar stie ce are de facut (gestica corespunzatoare).

I Nereusita - Incearca fara succes sa sufle ba-loanele, dar nu pare sa cunoasca miscarile necesare sau nici macar nu incearca.

c) Proba: Face gauri cu degetul in plastilina

Materiale: plastilina.

Desfasurarea testului: Se demonstreaza, facand gauri cu de-getul in plastilina.

Calificativ:III Reusita - Face gauri clare, urmand demonstratia.

II Incercare - Incearca sa-si foloseasca degetul dar nu reuseste sa faca gauri.

I Nereusita - Nu incearca.

d) Proba: Apuca betisoarele.

Materiale: minge de plastilina si 6 betisoare.

Desfasurarea testului: Din mingea de plastilina se face o placintuta groasa, se explica "Acesta este un tort sa punem lumanarile." Cel care testeaza infige primul betisor, apoi da un betisor copilului, dupa care ii sugereaza sa imite. Daca copilul nu coopereaza, punem noi toate lumanarile si apoi ii sugeram sa le scoata.

Calificativ: III Reusita - Reuseste sa aseze sau sa inlature cu degetele cel putin un betisor.

II Incercare - Apuca betisorul cu pumnul.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa puna sau sa scoata betisoarele.

e) Proba: Ruleaza plastilina.

Materiale: plastilina.

Desfasurarea testului: Se imparte o bucata de plastilina in 2, intre examinator si copil. Se demonstreaza rularea si for-marea unui cordon de plastilina (baton) si ii sugeram copi-lului sa imite.

Calificativ: III Reusita - Ruleaza plastilina in baton.

II Incercare - Incearca sa ruleze si reuseste sa obtina ceva similar, dar nu forma de cilindru dorita.

I Nereusita - Nu incearca sau nu reuseste mis-carea de rulare.

COORDONAREA OCHI-MANA

a)      Proba: Introduce piesa in forma corespunzatoare

Materiale: trei piese geometrice, o tabla cu forme corespunzatoare (cerc, triunghi, patrat).

Desfasurarea testului: Punem tabla pe masa in fata copilului, cu baza triunghiului cat mai aproape de copil. Formele geo-metrice se aseaza intre tabla si copil. Aveti grija sa nu asezati piesa in dreptul formei corespunzatoare, apoi aratati inspre tabla indicandu-i copilului sa aseze piesele la locul lor (sa nu se arate spre un loc particular, ci in general). Daca dupa cateva minute copilul ezita, inca neintelegand, examinatorul ii va demonstra plasand cercul. Apoi va repune cercul pe masa si ii va indica copilului sa aseze piesele pe tabla.

Calificativ: III Reusita - Introduce trei piese in forma cores-punzatoare fara demonstratie.

II Incercare - Introduce minim o piesa in forma corespunzatoare sau are nevoie de o demonstratie pentru a incerca sau realiza activitatea.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa puna forma in locul corespunzator chiar si dupa demonstratie.

b)      Proba: Recunoaste marimea corespunzatoare.

Obs. Activitatea primeste doua calificative, unul pentru perceptia vizuala si altul pentru corelarea ochi - mana.

Materiale: o tabla cu un obiect in trei marimi.

Desfasurarea testului: Se aseaza tabla pe masa in fata copi-lului iar piesele intre tabla si copil, asigurandu-ne ca piesele nu sunt situate in dreptul pozitiilor corespunzatoare. Se arata inspre tabla si i se sugereaza copilului sa aseze piesele. Daca dupa o perioada rezonabila de timp copilul pare sa aiba dificultati in intelegere sau in realizarea activitatii, se demonstreaza cu toate cele trei piese. Apoi piesele se pun din nou pe masa si copilul este invitat sa repete.

Calificativ: III Reusita - Copilul indica corect marimea pentru toate cele trei piese, chiar daca nu poate introduce toate cele trei piese in forma ci doar le aseaza in dreptul formei corespunzatoare, fara demonstratie.

II Incercare - Indica corect marimea pentru o piesa.

I Nereusita - Copilul nu poate sau nu incearca sa introduca nici o piesa.

c)      Proba: Indica pozitia pieselor in puzzle.

Materiale: puzzle din 4 piese.

Desfasurarea testului: Se pun piesele pe masa si i se suge-reaza copilului sa faca puzzle. Daca dupa o perioada rezo-nabila de timp copilul pare sa aiba dificultati in intelegerea sau realizarea activitatii, ii dam ocazia sa incerce din nou.

Calificativ: III Reusita - Completeaza puzzle-ul imbinand perfect toate cele 4 piese, fara demonstratie.

II Incercare - Completeaza puzzle-ul partial (cel putin 2 piese) sau are nevoie de demonstratie pentru a completa tot puzzle-ul.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa com-bine nici o piesa.

d)     Proba: Mazgaleste spontan.

Materiale: un caiet si un creion.

Desfasurarea testului: Rugam copilul sa se aseze la masa, deschidem caietul si il asezam in fata copilului. Oferim un creion si ii sugeram sa scrie. Daca dupa o perioada rezona-bila de timp copilul nu mazgaleste spontan, luam creionul, demonstram si ii sugeram sa incerce din nou.

Calificativ: III Reusita - Mazgaleste spontan.

II Incercare - Mazgaleste in urma demonstratiei.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa maz-galeasca nici macar in urma demonstratiei.

e)      Proba: Coloreaza in contur.

Materiale: carte de colorat si creion.

Desfasurarea testului: Deschidem cartea de colorat la ima-ginea unui iepuras si sugeram copilului sa coloreze coada, urechile sau picioarele iepurasului; nu trebuie sa coloreze in-trega imagine.

Calificativ: III Reusita - Coloreaza in contur.

II Incercare - Incearca, dar depaseste conturul.

I Nereusita - Nu poate, nu incearca sau mazga-leste peste toata pagina.

DEZVOLTAREA COGNITIVA

a) Proba: Arata partile corpului marionetei.

Materiale: marioneta - pisica sau caine.

Desfasurarea testului: Punem marioneta pe propria mana si o tinem aproape de copil, ii cerem ajutorul copilului sa arate si sa atinga ochiul, nasul, urechea sau gura papusii.

Calificativ: III Reusita - Copilul arata sau atinge cel putin trei parti ale corpului.

II Incercare - Arata sau atinge cel putin o parte a corpului.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa arate partile corpului.

b) Proba: Identifica receptiv formele.

Materiale: trei piese geometrice (cerc, triunghi, patrat).

Desfasurarea testului: Se aseaza formele geometrice pe masa. Se spune "Da-mi cercul!", iar daca copilul nu intelege, putem spune "Arata-mi!" sau "Unde este?". Se repeta acelasi lucru cu patratul si triunghiul.

Calificativ: III Reusita - Inmaneaza sau arata in mod corect toate cele trei piese.

II Incercare - Inmaneaza sau arata in mod co-rect cel putin o piesa.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa in-maneze sau sa arate spre forme.

c) Proba: Identificarea receptiva a notiunii "mare-mic".

Materiale: O tabla cu un obiect in trei marimi.

Desfasurarea testului: Aceleasi piese ca la punctul anterior.

Piesa mica la stanga, piesa mare la dreapta si spunem: "Da-

mi piesa mica." Apoi o cerem pe cea mare. Repetam. Copilul

poate sa arate inspre piesa respectiva in loc sa o inmaneze.

Calificativ: III Reusita - Arata sau inmaneaza corect atat piesa mare cat si piesa mica, in ambele situatii.

II Incercare - Arata sau inmaneaza corect cel putin o piesa intr-una din situatii.

I - Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa arate, sa inmaneze nici o piesa, in nici una din situatii.

d) Proba: Face puzzle din patru piese.

Materiale: puzzle din 4 piese.

Desfasurarea testului: Se pun piesele pe masa si i se suge-reaza copilului sa faca puzzle. Daca dupa o perioada rezo-nabila de timp copilul pare sa aiba dificultati in intelegerea sau realizarea activitatii, demonstram si ii dam ocazia sa incerce din nou.

Calificativ: III Reusita - Indica pozitia tuturor pieselor fara demonstratie. Piesele sunt bine imbinate.

II Incercare - Indica pozitia a 2 piese sau are nevoie de demonstratie pentru realizarea activitatii.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa aseze nici o piesa.

e) Proba: Identifica receptiv culorile.

Materiale: Cinci cuburi colorate (galben, rosu, albastru, ver-de, alb) si cinci discuri de hartie (galben, rosu, verde, alb).

Desfasurarea testului: Se pun toate discurile pe masa in fata copilului si spunem: "Da-mi rosu!". Daca copilul pare sa aiba dificultati in intelegerea comenzii "da-mi" incercam sa-i spunem "arata-mi" sau "unde este?". Reasezam discul inma-nat de copil (indiferent daca raspunsul a fost corect sau nu) si continuam desfasurarea activitatii cu celelalte discuri.

Calificativ: III Reusita - Identifica toate cele cinci culori.

II Incercare - Identifica o culoare.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa ras-punda.

PERCEPTIA

Perceptia vizuala

a)      Proba: Predominanta unui ochi.

Materiale: caleidoscop.

Desfasurarea testului: In timpul desfasurarii paginilor calei-doscopului, observam daca copilul manifesta tendinta de a folosi predominant un ochi.

Calificativ: III Reusita - Manifesta predominanta clara a unui ochi.

II Incercare - Manifesta inceputul predominatei unui anumit ochi (ochiul care pare sa-l foloseasca mai des).

I Nereusita - Nu are predominanta.

b)   Proba: Pune obiectele la locul corespunzator pe tabla.

Materiale: tabla cu 4 obiecte (umbrela, fluture, pui, para).

Desfasurarea testului: Se aseaza obiectul pe masa in fata copilului, se da o piesa copilului si i se indica prin gesturi sa o aseze la locul corespunzator pe tabla. Daca dupa o perioada rezonabila de timp copilul pare sa aiba dificultati in integra-rea sau realizarea activitatii, demonstram activitatea cu toate cele patru piese. Apoi piesele se aseaza din nou pe masa si copilul este invitat prin gesturi sa imite.

Calificativ: III Reusita - Plaseaza toate cele 4 piese corect, fara demonstratie.

II Incercare - Plaseaza cel putin o piesa corect sau are nevoie de demonstratie.

I Nereusita - Nu poate sa plaseze nici o piesa, nici macar in urma demonstratiei.

c)      Proba: Identificarea marimii pe tabla.

Obs. Activitatea primeste doua calificative, unul pentru perceptia vizuala si altul pentru corelarea ochi - mana.

Materiale: tabla cu un obiect in trei marimi.

Desfasurarea testului: Se aseaza tabla pe masa in fata copi-lului iar piesele intre tabla si copil, asigurandu-ne ca piesele nu sunt situate in dreptul pozitiilor corespunzatoare. Se arata inspre tabla si i se sugereaza copilului sa aseze piesele. Daca dupa o perioada rezonabila de timp copilul pare sa aiba difi-cultati in intelegere sau in realizarea activitatii, se demon-streaza cu toate cele trei piese. Apoi piesele se pun din nou pe masa si copilul este invitat sa repete.   

Calificativ: III Reusita - Copilul indica corect marimea pentru toate cele trei piese chiar daca nu poate introduce toate cele trei piese in forma, ci doar le aseaza in dreptul formei corespunzatoare, fara demonstratie.

II Incercare - Indica corect marimea pentru o piesa.

I Nereusita - Copilul nu poate sau nu incearca sa introduca nici o piesa.

d)     Proba: Asociaza culorile.

Materiale: cinci cuburi colorate (galben, rosu, albastru, verde, alb) si cinci discuri de hartie (galben, rosu, verde, alb).

Desfasurarea testului: Luam la intamplare trei cuburi si dis-curile de hartie corespunzatoare. Dam copilului in mana un cub si ii indicam verbal si prin gesturi sa aseze cubul pe discul corespunzator. Daca copilul are dificultati in intele-gerea sau realizarea activitatii, demonstram cu trei cuburi. Apoi ii dam copilului ocazia sa incerce din nou. Copilul va primi pe rand cate un cub. Pastram unul dintre cele trei cuburi si le alaturam pe celelalte doua si repetam.

Calificativ: III Reusita - Asociaza toate cele cinci cuburi cu discul corespunzator, fara demonstratie.

II Incercare - Asociaza un cub cu un disc sau are nevoie de demonstratie pentru a realiza acti-vitatea.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa aso-cieze.

e)      Proba: Gaseste bomboana de sub ceasca.

Materiale: bomboane si 3 cesti opace.

Desfasurarea testului: asezam cele 3 cesti pe masa in fata copilului spre a-i atrage atentia. Luam o bomboana si o punem sub ceasca din mijloc. Printr-o miscare lenta schimbam locul cestii din mijloc cu locul cestii din dreapta. Cerem copilului sa gaseasca bomboana. Daca pare sa aiba dificultati in intelegerea sau realizarea acti-vitatii, ridicam ceasca din dreapta si-i aratam bomboana. Apoi punem din nou bomboana sub ceasca din mijloc si repetam. Apoi ascundem bomboana sub ceasca din stan-ga si-i schimbam pozitia cu cea din dreapta printr-o miscare lenta. Spunem copilului sa gaseasca bomboana. Apoi punem bomboana sub ceasca din dreapta si schimbam lent cu ceasca din stanga. Cerem copilului sa gaseasca bomboana.

Calificativ: III Reusita - Gaseste bomboana in cel putin 2 din 3 incercari.

II Incercare - Gaseste bomboana in cel putin o incercare din 3 incercari.

I Nereusita - Nu poate sau nu incearca sa gaseasca bomboana.

Perceptia auditiva

a)    Proba: Pocnitoarea.

Materiale: pocnitoarea.

Desfasurarea testului: In timp ce copilul este ocupat cu o alta activitate, facem zgomot cu "pocnitoarea" in spatele lui sau sub masa (cream un zgomot neasteptat si care sa provina de la un obiect pe care copilul nu il vede). Notam sau observam reactia copilului.

Calificativ: III Reusita - Aude si se orienteaza in directia sunetului.

II Incercare - Raspunde slab la sunet, nu pri-veste in directia sunetului.

I Nereusita - Nu raspunde la sunet.

b) Proba: Reactia la sunet.

Materiale: pocnitoarea.

Desfasurarea testului: In timp ce copilul este ocupat cu o alta activitate, facem zgomot cu "pocnitoarea" in spatele copilului sau sub masa (cream un zgomot neasteptat si care sa provina de la un obiect pe care copilul nu il vede). Notam sau observam reactia copilului.

Calificativ: III Reusita - Reactie senzoriala auditiva.

II Incercare - Reactie normala.

I Nereusita - Reactie intarziata sau reactie emo-tionala anormala, usoara (putin deranjat).

c) Proba: Fluierul.

Materiale: fluier.

Desfasurarea testului: In timp ce copilul este implicat intr-o activitate, suflam fluierul tare. Observam reactia copilului.

Calificativ: III Reusita - Raspunde la sunet si se orienteaza corect. Raspunsul poate fi verbal (intreaba ce a fost) sau non-verbal (clipeste, schimba expresia fetei sau intoarce capul in directia sunetului).

II Incercare - Raspunde diminuat la sunet, nu se orienteaza in directia sunetului sau se orienteaza gresit.

I Nereusita - Nu da nici o indicatie verbala sau non-verbala ca ar fi auzit sunetul.

d)    Proba: Clopotelul.

Materiale: clopotel.

Desfasurarea testului: Cand copilul este implicat intr-o alta activitate, pe neasteptate si fara sa vada, sunam clopotelul. Observam reactia copilului.

Calificativ: III Reusita - Arata un raspuns clar si se orien-teaza corect. Raspunsul poate fi verbal (pune intrebari despre sunet) sau non-verbal (clipeste, schimba expresia faciala, tresare, plange, intoarce capul in directia sunetului).

II Incercare - Da o mica indicatie ca a auzit sunetul, dar nu se orienteaza corect sau deloc.

I Nereusita - Nu da nici o indicatie verbala sau non-verbala ca a auzit sunetul.

LIMBAJUL

a) Proba: Intonatia si inflexiunile.

Obs. Copilul foloseste constructii verbale adecvate. Se cali-fica cu inapt daca copilul nu vorbeste sau are mai putin de 2 ani.

Calificativ: III Reusita - Limbajul are o intonatie normala variata, volum rezonabil si frecventa.

II Incercare - Limbaj caracterizat prin mici variatii ale tonului, volum neadecvat si frecventa marita, micsorata sau neregulata.

I Nereusita - Limbaj semnificativ anormal, inflexiuni si ton ciudat, calitatea mecanica a vorbirii, ragusit sau vocalize foarte inalte.

b)    Proba: Balbaiala.

Obs. Notam daca copilul produce sunete repetitive neinte-ligibile. Se califica cu inapt daca copilul este non-verbal sau mai mic de 1 12 ani.

Calificativ: III Reusita - Nu se balbaie.

II Incercare -Ocazional, desi are mai mult decat 1 12 ani.

I Nereusita - Frecvent sau predominant, desi copilul are peste 1 12 ani.

c)    Proba: Folosirea cuvintelor.

Obs. Notam daca copilul foloseste cuvinte sau fraze lipsite de inteles. Se califica cu inapt daca copilul este non-verbal sau mai mic de 1 12 ani.

Calificativ: III Reusita - Folosirea cuvintelor este adecvata situatiei si corespunzatoare varstei. Comunicarea verbala este functionala.

II Incercare - Nivel retardat al limbajului, cu enuntari corecte ocazional.

I Nereusita - Foloseste cuvinte si fraze neadecvate si ineficiente in comunicarea nevoilor, dorintelor, sau nu foloseste cuvinte pentru a comunica. Tiparele verbale pot include repetitie de cuvinte sau fraze auzite la TV, ori copilul persevereaza in folosirea unor cuvinte gresite pentru a descrie o anumita situatie.

d)    Proba: Ecolalia intarziata.

Obs. Notam daca copilul repeta cuvinte sau fraze nejus-tificate cu intarziere.

Calificativ: III Reusita - Copilul nu repeta cuvinte sau fraze auzite anterior, cu exceptia situatiei cand are motiv sa o faca.

II Incercare - Repeta propozitii sau fraze auzite anterior, fara motiv si ocazional

I Nereusita - Repeta propozitii sau fraze auzite anterior, frecvent.

e)    Proba: Abilitatea sintactica.

Obs. Notam daca copilul construieste propozitii corecte din punct de vedere sintactic (locul cuvintelor in propozitii). Se califica cu inapt daca copilul este non-verbal sau mai mic de 2 12 ani.

Calificativ:    III Reusita - Plaseaza cuvintele in ordine corecta, eventuale confuzii vor fi corespun-zatoare varstei.

II Incercare - Greseste ordinea cuvintelor ocazional, mai frecvent decat corespunzator varstei.

I Nereusita - Greseste ordinea cuvintelor foarte frecvent.

BIBLIOGRAFIE

Bonchis, E. (1998), Copilul si copilaria - O abordare psihologica, Editura Imprimeria de Vest, Oradea.

Bonchis, E. (1996), Cunoasterea de sine si de altul - culegere de probe psihologice, Editura Imprimeria de Vest, Oradea

Bonchis, E. - coord. (2004), Psihologia copilului, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.

Chelcea, S., Margineanu, I., Cauc, I. (1998), Cercetarea Sociologica - Metode si tehnici, Editura Destin, Bucuresti

Chelcea, S. (2001), Tehnici de cercetare sociologica, Editura Facultatii de Comunicare si Relatii Publice "David Gilvy", Bucuresti.