Hepatita - tratament naturist

HEPATITA (VIRALA)

Hepatita este o inflamare a ficatului. Poate fi cauzata de un virus, bacterie sau o substanta toxica. Vom discuta, in principal, tipul hepatitei provocate de un virus - hepatita virala.

Exista doua tipuri principale de hepatita virala: hepatita A si hepatita B. Hepatita A se transmite prin apa, laptele sau alimentele contaminate si are o perioada de incubatie de 15 pana la 45 zile. Persoana care are hepatita prezinta pericolul de contaminare in cel mai inalt grad imediat, inainte de instalarea simptomelor, asftel incat lucratorii din alimentatie pot transmite hepatita inainte de a se imbolnavi. In general, nu se transmite virusul timp de sapte pana la noua zile, dupa instalarea 'galbinarii' (ingalbenirea pielii si a albului ochilor). Oamenii care lucreaza cu animale pot lua virusul de la acestea. Este cunoscut ca scoicile sunt purtatoare ale virusului, chiar daca apele din care au fost recoltate intrunesc cerintele standard pentru cresterea lor sanitara. Vindecarea de hepatita A are loc, in general, in patru saptamani.

Hepatita B se gaseste in toata lumea, insa mai mult in zonele cu densitate mare a populatiei si o igiena saraca. Sursele majore de infectie sunt purtatorii sanatosi si cei cu hepatita activa. Hepatita B are o perioada de incubatie de la 28 pana la 160 zile (doua pana la sase luni) si insanatosirea poate avea loc intr-o perioada de sase luni. Se crede ca acest tip de hepatita se transmite cel mai adesea prin sange dar si prin alaptare, sperma si secretii respiratorii. Virusul se poate raspandi si prin ace de seringa, seringi si alte instrumente contaminate, prin sarut si activitate sexuala. Au fost depistate cel putin sase cazuri de hepatita B transmise prin ace contaminate de acupunctura. Homosexualii, care practica sex anal, sunt confruntati cu un risc ridicat. Pacientii dependenti de dializa sau de transfuzii de sange au, de asemenea, un risc ridicat. Hepatita activa cronica, ce poate duce la ciroza ficatului si moarte, se poate produce mai ales prin hepatita B.

Simptomele hepatitei includ ''galbinare'', oboseala, lipsa poftei de mancare, durere de cap, iritabilitate, intepenirea incheieturilor, vomitat, dureri de stomac, diaree sau constipatie, dureri musculare si febra, pot fi prezente mancarimi sau eruptii pe piele. Mancarimile se datoreaza acumularii de saruri ale bilei sub piele. Icterul sau galbinarea este la inceput observata la ochi si la membranele mucoase. Urina poate fi inchisa la culoare din cauza excesului de bilirubina excretata de rinichi, iar scaunul poate capata culoarea argilei din cauza absentei pigmentului bilei. Ficatul se mareste si devine sensibil.

Sunt raportate 40.000 pana la 70.000 cazuri de hepatita anual in Statele Unite, insa unii specialisti considera ca exista un numar inzecit mai mare de cazuri nerecunoscute vreodata ca fiind hepatita. Copiii si adultii tineri sunt cei mai susceptibili de a avea hepatita; incidenta cea mai mare este in randurile adolescentilor.    .

In ultimii ani s-a inregistrat o scadere a hepatitei A, cam 25% din cazurile de hepatita sunt hepatita de tip A. Incidenta hepatitei B creste odata cu abuzul de droguri al tinerilor, in special barbati intre 15 si 34 ani. In 1979, hepatita se clasa pe locul patru din toate cele 30 de boli molipsitoare nationale.

TRATAMENT

1. Din fericire, majoritatea cazurilor de hepatita tind sa dispara dupa o vreme, ca rezultat al propriei progresii si se vindeca prin odihna si ingrijire atenta. Odihna la pat a fost considerata importanta in trecut pentru tratarea hepatitei, insa, studii militare au aratat ca nici exercitiul fizic inceput dupa faza acuta nu este periculos. Multi specialisti sunt de parere ca oboseala, care insoteste boala va limita cantitativ exercitiile pe care le putea face pacientul si isi instruiesc bolnavii sa nu renunte la exercitiul fizic, evitand obosirea provocata prin abuz. Odihna prelungita la pat, in sine, poate duce la slabiciune.

2. Pacientul are adesea un apetit slab iar, uneori, chiar mirosul de mancare gatita ii provoaca greata. A ajuta astfel de pacienti sa manance corespunzator este adesea o sarcina de mare raspundere. Asigurati-va ca pacientul consuma un mic dejun hranitor, deoarece pofta sa de mancare scade pe parcursul zilei. Evitati mancarurile grele, uleioase si bauturile alcoolice. Se recomanda o dieta lipsita de uleiuri.

3. Pacientul sa lupte impotriva constipatiei, intrucat acumularile de fecale in intestinul gros fac ca sangele sa absoarba mai multe produse de excretie ca amoniacul, crescand prin aceasta volumul de munca al ficatului deja inflamat.

4. Pacientul sa fie incurajat sa bea multa apa pentru a curata rinichii de produsele toxice.

5. Pacientul sa faca baie des si sa nu neglijeze spalarea mainilor cu sapun si apa calda dupa fiecare scaun. Cel mai bine este ca pacientul sa aiba un scaun separat la toaleta, dar, daca acest lucru nu este posibil, spalati scaunul dupa folosire.

Pacientul sa nu pregateasca mancare pentru ceilalti si sa nu stea in zona pregatirii hranei. Sa foloseasca tacamuri care pot fi aruncate dupa utilizare; daca nu este posibil, tacamurile sale sa fie spalate separat de cele ale restului familiei. Tacamurile de unica folosinta sa fie aruncate dupa ce sunt introduse in pungi de plastic.

7. Lenjeria de pat si cea de corp, imbracamintea, sa fie spalate separat.

8. Pacientul hepatic sa fie ferit de emanatii toxice, cum ar fi cele ale unor lichide pentru curatat.

9. Medicamentele sa fie folosite 'cu zgarcenie' in timpul hepatitei, intrucat aceste substante sunt toxice pentru ficat. Nu exista antibiotice care sa combata hepatita. Pastilele anticonceptionale, care contin estrogen, ridica, dupa cum se stie, nivelul bilirubinei din limfa si nu trebuie folosite. Corticosteroizii administrati in faza acuta pot duce la o recidiva ulterioara, acestia neavand nici o actiune binefacatoare care poate fi demonstrata. Chiar si aspirina este toxica pentru ficat.

10. Compresele fierbinti peste zona ficatului timp de 15 minute urmate de un masaj cu buretele rece, si repetarea consecutiva a acestor alternari, fierbinti-reci de patru ori, poate constitui o altemativa zilnica. Terminati tratamentul printr-un dus sau o baie.

11. Pentru ridicarea temperaturii corpului si a rezistentei sale in lupta cu virusul puteti aplica pacientului o baie fierbinte (cada umpluta pe jumatate).Pacientul sta in cada, in apa fierbinte - cat poate tolera - pana cand temperatura corpului atinge 39-40°C. Puteti raci apoi apa din cada pentru ca temperatura corpului sa fie astfel mentinuta timp de 20 de minute. Aplicati tesaturi reci (udati-le in apa cu gheata si apoi stoarceti-le bine) pe fata si cap pentru a racori capul. Dati pacientului multa apa sa bea, deoarece va pierde mult lichid prin transpiratie. Dupa 20 de minute sa faca un dus de racorire, imbracati-1 calduros si puneti-1 sa se odihneasca la pat pana cand transpiratia inceteaza. Tratamentul poate fi urmat intre 10 si 15 zile, insa unii pacienti nu pot tolera 'chinul' fizic al tratamentelor zilnice.