Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu criza de astm bronsic

Astmul bronsic este o criza de dispnee paroxistica expiratorie provo­cata de stenoza functionala spastica a bronhiilor.

Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii edemului mucoa­sei bronsice si hipersecretiei bronsice, fenomene care duc la obstructia bronsica, ce stinghereste in special eliminarea aerului in expiratie.

Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic)

Cele mai obisnuite alergene sunt: praful de casa, polenul, pulberile, parul de animal, alergenele ali­mentare (carne, albus de ou, lapte, peste), unele medicamente (penicilina, analgetice), detergenti, coloranti.

Factori nealergici (astmul intrinsec): rolul cel mai important il au factorii infectiosi (bronsite cronice, sinuzite etc.).

Aparitia crizelor poate fi favorizata de expuneri la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, precum si de factori emotionali.

Criza de astm bronsic incepe de regula brusc, survine mai frecvent noaptea. Accesul este prece­dat uneori de o stare prodromala (stranut, hidroree nazala, tuse uscata).

Criza de astm se caracterizeaza prin:

- Dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee, cu expiratie fortata (laborioasa si zgomotoasa) suieratoare.

- dispneea este urmata de tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare. Bolnavul este gasit in pozitie sezand (ortopnee), cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini.

Faciesul exprima spaima si sete de aer: exoftal­mie, gura intredeschisa.

Tegument palid-cenusiu acoperit de transpiratii reci.

Hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular di­minuat, raluri sibilante si ronflante.

Brahicardie

Criza are durata variabila (1/4 ora 3 ore) si se terminai relativ brusc.

Crizele de astm bronsic se pot trata si in conditii ambulatorii: Bolnavul, mentinut in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda, va fi sters de transpiratii.

Pana la venirea medicului care este chemat ime­diat, vor fi date bolnavului:

- antispastice: papaverina, lizadon;

- dilatatoare ale bronhiilor: eufilins, miofilin;

simpaticomimetice: tablete de efedrina, asmofug, asmopent, alupent, berotec in inhalatii sau sub forma de spray.

Atentie! In cazul primului acces de astm aparut la un bolnav in ale carui antecedente nu sunt

semnalate crize de astm bronsic sau care este cunoscut ca hipertensiv sau are valori tensionale

crescute, se evita simpaticomimeticele.

Medicul va face apoi indicatia medicatiei de urgenta, medicamentele uzuale de urgenta fiind:

miofilin (bronhodilatator) 1-2 fiole a 0,24 g in injecjie intravenoasa. Se administreaza lent (3-5 minute);

hemisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg. i.v. (in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin);

oxigenoterapie.

Prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana in faringe (6-8 cm) oxigenul se

administreaza umidificat cu debit de 6-8 l/minut. In caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de magneziu injectat i.v. lent (10-20 ml).

Se continua administrarea de:

- simpaticomimetice sub forma de inhalatii (asmo­pent, alupent, berotec, solbutamol), bronhodilatin sublingual;

efedrina (fiole a 1 ml 5% in injectii s.c. 1-2 fiole), adrenalina (fiole a l ml 1%o inj. s.c.).

Atentie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.

Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu criza de astm bronsic

1. Bolnavul va fi adus in pozitie sezand, eventual la marginea patului, insa sprijinindu-l in pozitia cea mai comoda cu ajutorul anexelor patului sau cu ajutorul bratelor.

2. Se anunta medicul, iar pana la venirea lui, se sterge bolnavul de transpiratie; se pregatesc medicamentele uzuale de urgenta:

- bronhodilatator: Miofilin (fiole si tablete);

- antialergic: H.H.C. (fiole);

- cardiotonic: strofantina sau digitala;

- diuretic: furantril (tablete), furosemid (fiole);

- sedative: diazepam, romergan etc.

3. Oxigenoterapie

4. In cazuri de gravitate extrema, bolnavul se conecteaza la aparatul de respirat.

5. Asistenta va sfatui bolnavul cum sa previna noi crize de astm: evitarea emotiilor, starilor de tensiune, surmenajul fizic si intelectual, evitarea expunerii la frig, umezeala, atmosfera poluata, a alergenilor eventual cunoscuti, evitarea unor alimen­te posibil alergizante (oua, ciocolata, fragi, capsuni, conserve).

ATENTIE! Asistenta trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau edemul pulmonar acut, pentru a se evita greselile fatale in conduita de urgenta; se diferentiaza in primul rand, prin caracterul dispneei. In astm bronsic: bradipnee cu expir prelungit, bolnavul este gasit in pozitie sezand, in ortopnee, cu capul inclinat spre spate; bolnavul este chinuit de setea de aer; tegumentele sunt palide, acoperite de transpiratie; bradicardie. In astm cardiac: dispneea este polipneica, predominant inspiratorie, tahicardie. Criza poate evolua sub o forma mai grava: edem pulmonar cand sufocarea se agraveaza, cianoza, expectoratie rozee, spumoasa.