Analiza economico-financiara a caselor de ajutor reciproc

Analiza economico-financiara a caselor de ajutor reciproc in

functie de indicatorii de supraveghere a activitatii acestora, CAREL

Premise

Casa de ajutor reciproc este asociatie fara scop patrimonial, organizata pe baza liberului consimtamant al salariatilor, in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare a membrilor sai (art.1, alin(1) din Legea nr.135/2003 si art.1 din Statutul-cardu al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor din Romania).

Prin dispozitiile statutare casele de ajutor reciproc ale salariatilor trebuie sa se asigure ca fondurile lor, rezervele si lichiditatile sunt suficiente pentru a asigura echilibrul structurii financiare si aplicarea regulilor de previziune si de risc in acordarea imprumuturilor (art.1 1 alin(4) din Legea nr.135/2003).

Uniunea Nationala si uniunile teritoriale supravegheaza activitatea caselor de ajutor reciproc ale salariatilor (art.4 1, alin.(1) din Legea nr.135/2003).

Supravegherea activitatii caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, asociate uniunilor teritoriale judetene, este asigurata de Directia de supraveghere a Uniunii Nationale, din care fac parte si salariati ai uniunilor teritoriale judetene (art.26 din Statutul-cadru al Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor din Romania).

Directia supravegheaza activitatea caselor de ajutor reciproc pe baza normelor emise in acest scop (art.26.3 din Statutul-cadru al U.N.C.A.R.S.R.).

Normele de supraveghere trebuie sa cuprinda:

1. indicatorii care trebuie raportati lunar de casele de ajutor reciproc;
2. clasificarea imprumuturilor acordate si a dobanzilor neincasate aferente acestora, precum si constituirea rezervelor;
3. proceduri privind inspectia activitatii caselor de ajutor reciproc,

(art.26.4 din Statutul-cadru al U.N.C.A.R.S.R.).

Avand in vedere prevederile legislative, directivele europene referitoare la institutiile financiare si practicile internationale cu privire la supravegherea sistemelor financiare, Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R. a elaborat un set de indicatori de supraveghere prudentiala a activitatii caselor de ajutor reciproc.

Supravegherea prudentiala inseamna stabilirea unor norme si indicatori de prudenta si urmarirea respectarii acestora, in scopul prevenirii si limitarii riscurilor si, prin aceasta, asigurarii stabilitatii si viabilitatii intregului sistem. U.N.C.A.R.S.R., prin Directia de supraveghere, ca autoritate de supraveghere prudentiala, nu poate fi responsabila pentru deciziile luate de conducerile statutare ale caselor de ajutor reciproc, pentru riscurile asumate de catre acestea, pentru politicile de imprumuturi si de atagere de fonduri sociale adoptate de acestea sau pentru faptul ca o casa de ajutor reciproc va intra in incetare de plati.

In vederea asigurarii supravegherii activitatii sistemelor financiare, fiecare autoritate de supraveghere a elaborat propriul sistem de indicatori de supraveghere a ativitatii acestora. Astfel, Banca Nationala a Romaniei supravegheaza activitatea bancilor cu ajutorul sistemului de indicatori CAMEL (C = capital, A = active, M = management, E = venituri, L = lichiditate); Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc din Polonia a elaborat propriul sistem de indicatori de supraveghere a activitatii acestora, KAPER (K = capital, A = active, P = lichiditate, E = eficienta, R = rentabilitate).

In functie de pacticile nationale si internationale in ceea ce priveste supravegherea activitatii sistemelor financiare si de reglementarile legislative in vigoare, Directia de supraveghere a U.N.C.A.R.S.R. a elaborat sistemul de indicatori CAREL (C = capital, A = active, R = rentabilitate, E = eficienta, L = lichiditate) care are drept scop realizarea obiectivelor supravegherii prudentiale, adica asigurarea urmaririi respectarii normelor de solvabilitate, lichiditate, prudentialitate si limitare a riscului caselor de ajutor reciproc.

CAREL versus PERLAS

Sistemul de indicatori CAREL este un sistem de supraveghere a activitatii caselor de ajutor reciproc. Raportarile si analiza indicatorilor CAREL permite:

analiza si intelegerea activitatii casei de ajutor reciproc in ansamblu, in scopul determinarii punctelor forte si punctelor slabe ale acesteia;

stabilirea masurilor si strategiilor de redresare;

protejarea solvabilitatii casei de ajutor reciproc si siguranta fondurilor sociale ale membrilor, prin stabilirea standardelor de solvabilitate, prudentialitate, lichiditate si risc.

Sistemul de indicatori PERLAS este un instrument de management. Acesta permite conducerii casei de ajutor reciproc:

sa controleze si sa optimizeze permanent portofoliul de imprumuturi si plasamente;

sa determine rentabilitatea imprumuturilor si plasamentelor;

sa urmareasca imprumuturile si ratele scadente si sa optimizeze cuantumul provizioanelor pentru deprecierea imprumuturilor;

sa urmareasca cresterea / descresterea de la o perioada la alta a imprumuturilor, plasamentelor, fondurilor sociale, capitalului propriu, activelor, numarului de membri.

In concluzie, principalele deosebiri intre cele doua sisteme de indicatori sunt:

indicatorii CAREL se calculeaza pe baza balantei de verificare, iar indicatorii PERLAS se calculeaza pe baza bilantului functional (transpunerea activelor si pasivelor in ordinea lichiditatii, respectiv a exigibilitatii, in functie de scadenta realizarii lor);

sistemul de indicatori CAREL este un instrument de supraveghere si de decizie strategica, iar sistemul de indicatori PERLAS este un instrument de management si de decizie operationala.

Principiile care au stat la baza stabilirii sistemului de indicatori CAREL

In stabilirea indicatorilor CAREL s-au avut in vedere urmatoarele principii:

s-a luat in considerare activul net care este diferit de activul bilantier. In calculul activului net nu s-au luat in considerare:

dobanzile asupra imprumuturilor acordate membrilor C.A.R. (ct.2679.01), U.T.J.C.A.R. pentru constituirea si alimentarea fondului de lichiditati (ct.2679.02) care sunt active posibil de realizat dar nerealizate si care prezinta risc de nerealizare;

imobilizarile necorporale si imobilizarile corporale au fost diminuate cu valoarea amortizarii;

imobilizarile financiare au fost diminuate cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea acestora;

nu s-au luat in considerare cheltuielile inregistrate in avans (ct.471) deoarece reprezinta un cont de activ fictiv si nu un activ propriu-zis. Cheltuielile inregistrate in avans vor deveni cheltuieli efective, la scadenta, si vor afecta rezultatul exercitiului;

nu s-au luat in considerare sumele depuse drept garantii de catre casieri si evidentiate de casa de ajutor reciproc in conturile bilantiere, deoarece aceste sume nu sunt proprii acesteia.

activele neproductive sunt toate elementele in care s-au consumat sursele cu alt scop decat acela de acordare de imprumuturi si constituire de plasamente.

disponibilul din contul curent (ct.5121) nu este activ neproductiv deoarece genereaza venit din dobanda la cont curent. Cu toate ca nu este considerat activ neproductiv randamentul sau este scazut.

total imprumuturi sunt sumele existente in sold la sfarsitul perioadei de raportare, reprezentand imprumuturi acordate membrilor casei de ajutor reciproc (ct.2678.01) si depuneri temporare la fondul de lichiditati al uniunilor teritoriale-judetene (ct.2678.02), aflate in derulare la sfarsitul perioadei de raportare.

capitalul propriu cuprinde sursele proprii ale casei de ajutor reciproc, respectiv:

aporturile (ct.102) constituite la infiintarea casei de ajutor reciproc si anual, din excedentul realizat, din rezerve si din taxele de inscriere, redefinite ca aporturi initiale la constituirea patrimoniului casei de ajutor reciproc;

rezervele din reevaluarea patrimoniului, respectiv din reevaluarea activelor fixe la data de 31 decembrie 2003 (ct.105);

rezervele statutare constituite din excedentele realizate pana la data raportarii (1063.01);

rezerva constituita pentru acordarea de ajutor de deces (ct.1068.01);

rezultatul reportat constituit fie din partea neamortizata la data de 31 decembrie 2003 a activelor fixe, fie din rezultatele pozitive realizate pana la data raportarii si nerepartizate (ct.1171.01);

rezultatul exercitiului financiar curent (excedent - mareste valoarea capitalului propriu si creeaza premise favorabile pentru constituirea rezervelor si/sau aporturilor la sfarsitul anului sau deficit - indica o situatie dificila care are ca efect scaderea capitalului propriu prin absorbtia deficitului anului curent din rezervele constituite anterior si incapacitatea casei de ajutor reciproc de a crea rezerve si de a proteja fondurile sociale in anul in curs);

s-a dedus partea din execedent deja repartizata pana la data raportarii (ct.1291.01).

sursele permanente reprezinta sursele utilizabile de casa de ajutor reciproc pe o perioada mai mare de 1 an. Se iau in considerare:

capitalul propriu al casei de ajutor reciproc (definit anterior);

fondurile sociale ale membrilor constituite lunar care au grad mare de stabilitate in timp.

total datorii reprezinta cumulul imprumuturilor luate de casa de ajutor reciproc de la fondul de lichiditati al U.T.J.C.A.R., datoriilor sociale, altor datorii catre furnizori.

excedentul exercitiului a fost luat in considerare in totalitate in calculul indicatorilor R3 si R4, indicand rentabilitatea activelor si a surselor de finantare a acestora. In determinarea indicatorului E2 s-a luat in considerare numai partea din excedent ce va fi repartizata asupra fondurilor sociale la sfarsitul exercitiului financiar;

capitalul productiv mediu cuprinde sursele care au finantat imprumuturile, plasamentele si celelalte mijloace necesare functionarii activitatii casei de ajutor reciproc.

Indicatorii CAREL

Scopul indicatorilor CAREL este de a detecta punctele forte si slabe, riscurile, pericolele si oportunitatile activitatii caselor de ajutor reciproc si de a asigura supravegherea activitatii acestora din punct de vedere al solvabilitatii, lichiditatii, riscului si protejarii fondurilor sociale ale membrilor in scopul de a interveni cu masuri de supraveghere si/sau administrare speciala necesare corectarii disfunctionalitatilor.

C: ADECVAREA CAPITALULUI

C1a: Indicele de solvabilitate generala indica masura in care activele au fost finantate avand ca sursa capitalul propriu al casei de ajutor reciproc.

Formula: Capital propriu / Total active nete * 100

Obiectiv: minim 15%

Interpretare: Indicatorul are o importanta deosebita deoarece arata in ce masura activele au fost finantate din surse proprii. O valoare mare a acestui indicator arata faptul ca o casa de ajutor reciproc:

este mai putin expusa riscului de insolvabilitate, respectiv de amanare si incetare a acordarii de imprumuturi si de incetare a platilor (datorii diverse);

are mai multe active finantate din resurse cu costuri egale cu zero (aporturile, rezervele, excedentul sunt resursele casei de ajutor reciproc si nu sunt purtatoare de dobanzi, etc.);

va putea traversa mai usor o situatie de criza generata de riscuri: sociale, economice, juridice, de imprumut, de dobanda, de reputatie, etc. Exemplu: sa presupunem ca exista o situatie speciala si toti membrii casei de ajutor reciproc isi retrag fondurile sociale. In acest caz, singura sursa de finantare a activelor o constituie capitalul propriu, pe care casa de ajutor reciproc il foloseste in circuitul imprumuturilor care incep sa genereze venituri. Deci, in ultima instanta, indicele de solvabilitate generala exprima masura in care o casa de ajutor reciproc se poate genera si/sau revigora prin ea insasi.

Cauze: Principalele disfunctionalitati care stau la baza inregistrarii unor valori mici sau negative ale acestui indicator sunt:

excedente anuale mici care nu au permis constituirea rezervelor;

lipsa de preocupare a organelor de conducere a casei de ajutor reciproc de a aloca o parte din excedentele anuale asupra rezervelor;

inregistrarea de deficite in anii anteriori, mai mari decat rezervele constituite, ceea ce nu a permis stingerea totala a deficitelor din rezervele constituite;

deficit curent mai mare decat rezervele existente;

efectuarea cheltuielilor din fondurile sociale ale membrilor si nu din veniturile realizate.

Masuri: In vederea cresterii indicelui general de solvabilitate, se poate actiona pe mai multe cai:

cresterea aporturilor si rezervelor prin repartizarea excedentului asupra acestora;

incurajarea inscrierii de noi membri deoarece taxele de inscriere (redefinite ca aporturi initiale la constituirea patrimoniului casei de ajutor reciproc) se constituie aport si nu venituri;

dimensionarea judicioasa a cheltuielilor in scopul cresterii excedentului.

Atentie! Cresterea indicelui de solvabilitate generala pe seama scaderii activelor nete totale nu indica o imbunatatire a situatiei economico-financiare a casei de ajutor reciproc ci indica o disfunctionalitate in activitatea acesteia, reflectata in scaderea activelor.

C1b: Indicele de solvabilitate generala arata capacitatea de autofinantare si capacitatea casei de ajutor reciproc de a finanta activele cu resurse proprii, fara cost.

Formula: Rezerve constituite / Total active nete * 100

Obiectiv: minim 10%

Interpretare: Mentinerea indicatorului in plaja de valori optima arata faptul ca o casa de ajutor reciproc:

in situatii de criza (retragerea masiva a fondurilor sociale, somaj, etc.) nu va avea probleme majore in acordarea imprumuturilor deoarece are surse proprii suficiente pentru asigurarea continuitatii procesului de acordare a imprumuturilor;

isi va putea stabili politici judicioase de acordare de imprumuturi, de atragere si restituire a fondurilor sociale;

nu vor exista deficiente / sincope in finantarea activelor, in general si a imprumuturilor, in special, deci, isi asigura premise pentru obtinerea constanta a veniturilor;

are posibilitatea de a-si extinde activitatea la nivelul punctelor de lucru;

are posibilitatea de a-si achizitiona active fixe, astfel incat rezervele sa finanteze cel putin activele neproductive (C1b sa fie mai mare sau egal cu A1);

are posibilitatea de a scadea rata dobanzii active deoarece o parte din imprumuturi sunt finantate din surse proprii, fara cost.

Cauze: O valoare mica a acestui indicator se datoreaza mai multor disfunctionalitati, dintre care:

s-au inregistrat deficite si/sau excedentele realizate au fost prea mici pentru crearea rezervelor;

existenta unui management slab, manifestat prin lipsa de preocupare pentru dezvoltarea casei de ajutor reciproc si/sau a unei mentalitati retrograde;

repartizarea integrala a excedentului obtinut asupra fondurilor sociale;

existenta unor imprumuturi in suferinta, pentru care s-a declansat procedura de executare silita, care au fost compensate cu fondul social si evidentiate ulterior in contul de debitori din imprumuturi (ct.461.01) pentru care s-au constituit provizioane;

existenta unor pierderi din imprumuturi care fie au fost constituite cheltuieli si au afectat rezultatul exercitiului, fie au fost absorbite din rezervele de risc;

casa de ajutor reciproc are fonduri sociale mari care sunt purtatoare de cheltuieli cu dobanzile si/sau datorii mari din care isi finanteaza activele .

Masuri: In vederea constituirii unor rezerve , se pot adopta cateva masuri:

dimensionarea judicioasa a cheltuielilor in vederea realizarii unui excedent suficient pentru constituirea rezervelor;

preocuparea managementului casei de ajutor reciproc de a repartiza asupra rezervelor statutare a unei parti din excedentul obtinut;

evitarea situatiilor de imprumuturi neperformante astfel incat casa de autor reciproc sa nu fie in situatia de a absorbi pierderile din imprumuturi.

Observatie: O valoare a rezervelor de 10% din total active nete alcatuita preponderent din rezerva de risc indica existenta unor imprumuturi neperformante ceea ce reprezinta o disfunctionalitate majora a activitatii casei de ajutor reciproc. Daca valoarea rezervelor de 10% din totalul activelor nete este realizata preponderent din rezerve statutare, atunci se considera ca acea casa dispune de surse proprii care faciliteaza dezvoltarea activitatii acesteia.

C2: Gradul de acoperire a depunerilor la fondul social cu capital propriu arata masura in care casa de ajutor reciproc poate face fata unei situatii de criza, adica de garantare a restituirii fondurilor sociale.

Formula: Capital propriu / Total fond social * 100

Obiectiv: minim 18%

Interpretare: Realizarea si mentinerea unui grad mare de acoperire a fondului social cu capitalul propriu este un scop in sine, deoarece:

in situatie de criza (de exemplu retrageri masive de fonduri sociale ca urmare a unor riscuri sociale, juridice, etc.) casa de ajutor reciproc este capabila sa onoreze cererile de retragere si sa-si poata continua activitatea;

se coreleaza direct cu indicatorii C1a si C1b pe care ii influenteaza;

indica o finantare optima a activelor cu capital propriu si, implicit, cu costuri egale cu zero.

Cauze: Principalele cauze care duc la nerealizarea unui raport optim intre capitalul propriu si fondurile sociale sunt:

lipsa de preocupare sau incapacitatea casei de ajutor reciproc de a obtine excedent sau un excedent suficient pentru constituirea rezervelor;

existenta datoriilor la contributiile sociale si catre alti furnizori.

Masuri: Pentru optimizarea raportului capital propriu la total fond social se actioneaza in directia cresterii capitalului propriu, astfel:

cresterea excedentului prin dimensionarea judicioasa a cheltuielilor si prin asigurarea permanentei incasarii veniturilor;

constituirea rezervelor prin repartizare din excedent;

incurajarea inscrierii de noi membri in vederea cresterii aporturilor.

Concluzie: Avand in vedere analiza indicatorilor de capital prezentata, consideram ca structura optima a capitalului este urmatoarea:

Capital propriu / Total active nete * 100 = 15% (minim)

Rezerve constituite / Total active nete * 100 = 10% (minim)

Total fonduri sociale / Total active nete * 100 = 82%

Total datorii / Total active nete * 100 = 3% (maxim)

Capital propriu / Total fonduri sociale * 100 = 18%

Rezerve totale / Capital propriu * 100 = 67%

Excedent de repartizat asupra rezervelor / Capital propriu * 100 = 33%

A: CALITATEA ACTIVELOR

A1: Ponderea activelor neproductive in total active nete indica modul in care casa de ajutor reciproc isi utilizeaza mijloacele de care dispune pentru a functiona.

Formula: Active neproductive / Total active nete * 100

Obiectiv:

Interpretare: O valoare optima a acestui indicator arata faptul ca respectiva casa de ajutor reciproc este orientata spre maximizarea efectelor pe care le va obtine cu ajutorul mijloacelor pe care le are, adica:

sursele de care casa de ajutor reciroc dispune au fost orientate judicios pentru asigurarea spatiului propriu de functionare, echipamentelor de birotica, mobilierului, etc.;

sursele nu au fost imobilizate inutil in stocuri de materiale;

nu sunt pastrate surse in numerar, in detrimentul imprumuturilor generatoare de venituri.

Acest indicator poate avea o valoare mai mare de 5% (pana la maxim 8%) daca sursele au fost investite intr-un spatiu propriu, ca urmare a dezvoltarii activitatii. In acest caz, indicatorul se coreleaza cu indicatorul C1b = Rezerve constituite / Total active nete * 100 si indica un aspect pozitiv al activitatii casei de ajutor reciproc daca C1b este mai mare decat A1, deoarece inseamna ca imobilizarile s-au efectuat din sursele proprii, cu costuri egale cu zero. Daca A1 este mai mare decat C1, casa de ajutor reciproc a folosit fondurile sociale ale membrilor pentru a-si asigura mijloacele necesare functionarii, ceea ce denota o disfunctionalitate a activitatii acesteia.

In cazul in care casa de ajutor reciproc nu a folosit sursele pentru dezvoltarea activitatii (spatiu propriu, etc.), atunci valoarea indicatorului A1 nu trebuie sa fie mai mare de 3%, adica sursele nu trebuie utilizate pentru supradimensionarea stocurilor de materiale si nu trebuie pastrate sub forma de numerar sau alte elemente care nu sunt generatoare de venituri.

Cauze: O valoare mare a indicatorului A1 este generata de urmatoarele aspecte negative ale activitatii casei de ajutor reciproc:

investitii irationale in active fixe (sediu, autoturisme, echipamente birotica, mobilier, etc.) si/sau materiale de natura obiectelor de inventar;

calcul eronat si virarea in avans a contributiilor sociale;

lipsa de preocupare pentru incasarea debitorilor din imprumuturi, a debitorilor din lipsuri si a debitorilor din imputatii;

pastrarea nejustificata a numerarului in casierie si/sau in contul curent, in detrimentul acordarii de imprumuturi.

Masuri: In vederea corectarii valorii acestui indicator, se pot adopta urmatoarele masuri:

utilizarea numerarului din casierie si din contul curent in vederea acordarii de imprumuturi;

compensarea datoriilor cu creantele catre bugetele speciale;

recuperarea debitelor aferente impumuturilor, lipsurilor si imputatilor;

acordarea de impumuturi pe termen foarte scurt si scurt in scopul obtinerii de venituri care sa fie utilizate in circuitul imprumuturilor, ceea ce ar conduce la cresterea activitatii si, implicit, a activelor nete.

A2: Ponderea imprumuturilor in total active nete arata masura in care casa de ajutor reciproc este orientata spre realizarea scopului sau, respeciv acela de a acorda imprumuturi membrilor sai, precum si premisele pe care le are de a obtine venituri din imprumuturi.

Formula: Total imprumuturi / Total active nete * 100

Obiectiv:

Interpretare: O valoare optima a acestui indicator arata ca:

se realizeaza scopul casei de ajutor reciproc de a acorda imprumuturi membrilor sai;

sunt create premise favorabile pentru obtinerea de venituri din dobanzi si pentru cresterea activitatii;

nu exista situatii de membri rau-platnici, deoarece in calculul acestui indicator sunt luate in considerare numai imprumuturile in/cu derulare normala, in timp ce imprumuturile restante si dobanzile aferente au fost deja compensate cu fondul social si transferate asupra contului de debitori din imprumuturi (ct.461.01).

Acest indicator poate fi de 78-80%, fara sa indice un aspect negativ al activitatii, daca valoarea indicatorului A1 este de 5-8% datorita achizitionarii unui sediu din resursele proprii (a se vedea corelatia cu indicatorul C1a), iar procentul depozitelor bancare constituite, impreuna cu numerarul din casierie si contul curent este de 12-15%.

Cauze: Principalele motive pentru care imprumuturile au o pondere mica in activele nete totale sunt:

mentinerea unui nivel ridicat si nejustificat al lichiditatilor in depozite bancare, cont curent si casierie;

necorelarea politicii de acordare de imprumuturi cu aceea de atragere de fonduri sociale, situatie in care numerarul provenit din fondurile sociale depuse nu poate fi utilizat in imprumuturi fie pentru ca nu exista cereri de impumuturi, fie pentru ca dobanda la imprumuturi este prohibitiva;

supradimensionarea mijloacelor necesare desfaturarii activitatii: sediu, autoturism, echipamente de birotica, mobilier, etc. in comparatie cu volumul activitatii;

existenta unui volum mare al imprumuturilor in suferinta care au fost transferate in contul de debitori din imprumuturi impreuna cu dobanzile aferente (ct.461.01) dupa ce au fost compensate cu fondul social.

Masuri: In vederea remedierii disfunctionalitatilor care au condus la inregistrarea unor valori inferioare ale acestui indicator, se pot adopta urmatoarele masuri:

adoptarea unei politici flexibile de imprumuturi, din punct de vedere al cuantumului si perioadei de rambursare, in functie de dorintele membrilor;

adoptarea unei politici rationale a dobanzilor care sa nu fie prohibitive;

evitarea situatiilor de imprumuturi restante; procuparea conducerii pentru recuperarea la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente.

A3: Ponderea activelor nerecuperate in total active imprumutate exprima gradul de nerecuperare a imprumuturilor si ofera informatii cu privire la modul in care conducerea casei de ajutor reciproc este preocupata de recuperarea imprumuturilor si dobanzilor aferente, precum si la bonitatea membrilor acesteia.

Formula: Active nerecuperate / Imprumuturi acordate membrilor C.A.R. * 100

Obiectiv:

Interpretare: O valoare mica sau egala cu zero a indicatorului A3 indica faptul ca respectiva casa de ajutor reciproc:

nu are imprumuturi ajunse la scadenta si neincasate;

nu are surse imobilizate in active-problema, adica sursele au fost utilizate corect in circuitul imprumuturilor (se coreleaza cu indicatorii A1 si A2);

are un risc de lichiditate redus deoarece ratele din imprumut si dobanzile aferente se incaseaza la scadenta, conform graficelor;

are premise favorabile pentru acordarea ritmica de imprumuturi deoarece riscul de imprumut si riscul de lichiditate sunt reduse;

nu are membri rau-platnici si/sau fluctuatii ale acestora ca urmare a compensarii imprumuturilor restante si a dobanzilor aferente cu fondul social, ceea ce inseamna ca dispune de rezerve de risc suficiente din care sa absoarba eventualele pierderi din imprumuturi (a se vedea, pentru corelatie, valoarea in dinamica a indicatorului C1b si A4);

nu-si afecteaza rezultatul exercitiului cu cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea imprumuturilor si cu cheltuieli reprezentand taxe si onorarii in vederea executarii silite a debitelor.

Observatie: Conform Statutului-cadru al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor din Romania, aprobat de Conferinta Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor din Romania in iunie 2003, procedura de urmarire si evidentiere a imprumuturilor restante este urmatoarea:

A. Procedura de urmarire a imprumuturilor restante

dupa 7 zile de la data la care au fost scadente rata imprumutului si dobinda aferenta, casa de ajutor reciproc notifica in scris beneficiarul de imprumut, prin scrisoare recomandata cu confirmare de prmire, prin care ii semnaleaza ca inregistreaza intarzieri in rambursarea ratelor la imprumut si a dobanzilor aferente, peste termenele scadente si prin care i se da un termen pana la care trebuie sa le ramburseze (7 zile de la data primirii notificarii);

daca beneficirul imprumutului nu se prezinta la sediul casei de ajutor reciproc la expirarea termenului cuprins in notificare, vor fi notificati imediat si girantii, iar casa de ajutor reciproc va trece la executarea imprumutului nerambursat si a dobanzilor aferente de la acestia;

daca nici girantii nu achita imprumutul nerambursat si dobanzile aferente pana la expirarea termenului din notificarea trimisa acestora (intr-o perioada de alte 7 zile de la data primirii notificarii de catre acestia), atunci casa de ajutor reciproc va incepe executarea silita a membrului debitor.

in cazul trecerii la executarea silita a membrului debitor, casa de ajutor reciproc va compensa din oficiu imprumutul cu fondul social , apoi il va urmari pe debitor sau girantii acestuia numai pentru debitul restant si dobanzile aferente.

B. Procedura de evidentiere in contabilitate a imprumuturilor restante

1. la data acordarii imprumutului:

= 5311/5121..cu valoarea imprumutului acordat

= 472.cu valoarea dobanzii calculate asupra

imprumtului acordat

2. a). la achitarea ratei imprumutului si a dobanzii aferente:

= %

2678.01.cu valoarea ratei incasate din imprumut

2679.01.cu valoarea ratei incasate din dobanda

b). concomitent, se evidentiaza dobanda incasata la venituri prin inregistrarea:

= 7341.01..cu valoarea ratei incasate din dobanda devenita venit

3. se evidentiaza trecerea la executarea silita a membrului debitor, astfel:

a). compensarea imprumutului si a dobanzilor aferente cu fondul social:

1131 = % .cu valoarea intregului fond social

2678.01

2679.01

b). evidentierea debitului reprezentand intregul sold al imprumutului si dobanzii aferente ramase dupa compensarea cu fondul social:

461.01 = % .cu diferenta totala rezultata dupa

compensarea imprumutului si dobanzii cu

fondul social

2678.01.cu diferenta rezultata dupa

compensarea imprumutului cu fondul social

2679.01.cu diferenta rezultata dupa

compensarea dobanzii cu fondul social

c). se evidentiaza venitul din dobanda:

472 = 7341.01. cu diferenta rezultata dupa

compensarea dobanzii cu fondul social

d). concomitent, se creaza provizionul pentru deprecierea imprumuturilor cu intreaga suma evidentiata in contul de debitori (reprezentand soldul imprumutului si soldul dobanzii aferente care nu au fost compensate cu fondul social si au fost evidentiate in contul de debitori):

6863 = 296cu intreaga suma evidentiata in contul

de debitori din imprumuturi (461.01)

Cauze: O pondere mare a activelor nerecuperate in totalul imprumuturilor indica fie disfunctionalitati ale managementului casei de ajutor reciproc, fie existenta unor riscuri externe socio-economice, politice, juridice, etc., astfel:

lipsa de preocupare a conducerii casei de ajutor reciproc de a incasa corect, la scadenta, imprumuturile si dobanzile aferente;

existenta unei evidente contabile analitice rudimentare;

evaluarea deficitara a cererilor de imprumut; analiza superficiala a acestora ceea ce a condus la cresterea riscului de imprumut;

prezenta unor fenomene socio-economice regionale (somaj) care au afectat veniturile membrilor;

piata creditelor corelata cu bonitatea si sinceritatea membrilor, precum si cu profesionalismul cu care au fost analizate cererile de imprumut (de exemplu: a).daca un membru C.A.R. are diverse rate la produse de consum la mai multe banci sau imprumuturi la alte case de ajutor reciproc si i se acorda un imprumut si de catre casa de ajutor reciproc in cauza, fara a analiza raportul salariu net-datorii, atunci creste probabilitatea ca acel imprumut sa nu fie rambursat; b).daca i se acorda unui membru un imprumut in conditiile in care este girant pentru unul/mai multi membri, fara a se tine cont de raportul salariu net-datorii, inclusiv de sumele pentru care a girat, riscul de imprumut creste de doua ori mai mult).

Masuri: In vederea limitarii si diminuarii ponderii debitorilor fata de imprumuturile acordate, se adopta atat masuri preventive, cat si de remediere daca fenomenul se manifesta, astfel:

analiza riguroasa a cererilor de imprumut luand in considerare toate elementele de risc, in vederea eliminarii sau limitarii riscului de imprumut;

realizarea unei evidente contabile analitice corecte;

respectarea procedurii de recuperare si de inregistrare in contabilitate a imprumuturilor restante si a dobanzilor aferente;

recuperarea debitelor din imprumuturi.

A4: Gradul de acoperire a imprumuturilor (Indicele riscului de imprumut) reprezinta riscul asociat imprumuturilor, respectiv gradul in care imprumuturile nu pot fi recuperate.

Formula: Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor / Imprumuturi acordate membrilor C.A.R. * 100

Obiectiv:

Interpretare: Inexistenta provizioanelor pentru deprecierea imprumuturilor reprezinta un punct forte al activitatii casei de ajutor reciproc, deoarece:

nu a fost afectat rezultatul exercitiului de cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea imprumuturilor;

riscul de lichiditate este redus deoarece imprumuturile si dobanzile aferente sunt incasate la scadenta, ritmic, conform graficelor;

nu exista debitori din imprumuturi (se coreleaza cu indicatorul A3; a se vedea procedura de evidentiere a imprumuturilor restante si a dobanzilor aferente), iar activele circulante detin o pondere optima in activele nete totale (se coreleaza indirect cu indicatorul A1).

Observatii:

a). Indicatorul A4 este puternic corelat cu indicatorul A3, iar in cazul in care se urmeaza intocmai procedura de evidentiere a debitorilor din imprumuturi, atunci raportul dintre activele nerecuperate si provizioanele pentru deprecierea imprumturilor este cuprins intre 35-100%.

b). Lipsa provizioanelor este un aspect negativ al activitatii casei de ajutor reciproc daca se confrunta cu situatii de imprumuturi restante, deoarece denota lipsa de preocupare a conducerii acesteia pentru acoperirea si/sau diminuarea riscului de imprumut.

Cauze: Constituirea provizioanelor pentru deprecierea imprumuturilor este efectul acelorasi puncte slabe ale activitatii casei de ajutor reciproc ca si in cazul indicatorului A3.

Masuri: In vederea limitarii valorii indicatorului A4 si a evitarii constituirii provizioanelor sau diminuarii consecintelor asociate acestora, se adopta cumulativ aceleasi masuri ca in cazul diminuarii activelor nerecuperate in totalul imprumuturilor (indicatorul A3).

Concluzii: Avand in vedere cele prezentate mai sus, consideram ca structura optima a activelor este urmatoarea:

Active neproductive / Total active nete * 100 = 3-8%

Total imprumuturi / Total active nete * 100 = 80-85%

Active nerecuperate / Total imprumuturi * 100 = minim (obiectiv 0%)

Active lichide / Total active nete * 100 = 12-15%.

R: RENTABILITATEA

R1a: Rata rentabilitatii cheltuielilor arata raportul in care au fost consumate veniturile realizate pentru functionarea casei de ajutor reciproc.

Formula: Total cheltuieli / Total venituri * 100

Obiectiv: maxim 85%, inclusiv cheltuielile cu dobanzile asupra fondurilor sociale (R1b)

Interpretare: O pondere mica a cheltuielilor totale in veniturile totale indica un aspect pozitiv al activitatii casei de ajutor reciproc, deoarece:

consumurile sunt judicios dimensionate, iar conducerea casei de ajutor reciproc analizeaza corect oportunitatea consumurilor;

preocuparea managementului casei de ajutor reciproc pentru dezvoltarea acesteia si pentru protejarea fondurilor sociale;

sunt create premise favorabile pentru obtinerea excedentului, pentru cresterea rezervelor din repartizarea excedentului si, implicit, pentru cresterea capitalului propriu (a se vedea valoarea indicatorului C1a);

sunt create premise favorabile pentru protejarea corespunzatoare, cel putin la nivelul ratei inflatiei, a fondurilor sociale prin repartizarea excedentului obtinut asupra acestora (a se vedea valoarea inicatorului E2);

exprima indirect un grad mic de indatorare al casei de ajutor reciproc pentru ca veniturile sunt suficiente pentru acoperirea consumurilor sau stingerea datoriilor.

Cauze: In situatia in care valoarea indicatorului este mare, atunci casa de ajutor reciproc are disfunctionalitati fie in dimensionarea cheltuielilor, fie in realizarea veniturilor, astfel:

lipsa preocuparii managementului casei de ajutor reciproc pentru analiza cheltuielilor din punct de vedere al oportunitatii, necesitatii si cuantumului acestora, ceea ce duce la supradimensionarea cheltuielilor in raport cu veniturile;

nerecuperarea la scadenta, conform graficelor, a imprumuturilor si dobanzilor aferente ceea ce conduce, pe de o parte, la nerealizarea veniturilor iar, pe de alta parte, la inregistrarea cheluielilor cu provizioanele (a se vedea valoarea indicatorilor A3 si A4);

lipsa ritmicitatii in acordarea imprumuturilor care conduce la realizarea discontinua a veniturilor (a se vedea indicatorii A1, A2 si L1), in timp ce cheltuielile de functionare lunare ale casei de ajutor reciproc sunt certe;

neadaptarea portofolilui de imprumuturi (de exemplu imprumuturile pe termen mediu si lung detin ponderea in portofoliul de imprumuturi), coroborat cu adoptarea unor metode dezavantajoase de calcul a dobanzii si cu lipsa ritmicitatii acordarii imprumuturilor, ceea ce conduce la nerealizarea continua a veniturilor;

viteza mica de rotatie a surselor in circuitul imprumuturilor (a se vedea valoarea indicatorului E1).

Masuri: In vederea limitarii ponderii cheltuielilor in total venituri, se pot adopta simultan mai multe tipuri de masuri orientate fie spre minimizarea consumurilor, fie spre maximizarea veniturilor, astfel:

analiza, fundamentarea necesitatilor si dimensionarea riguroasa a chetuielilor pe elemente, in functie de oportunitatea consumului;

recuperarea imprumuturilor si a dobanzilor aferente la scadenta, in vederea realizarii ritmice a veniturilor si minimizarii cheltuielilor cu provizioanele;

adoptarea unor metode avantajoase de calcul a dobanzilor la imprumuturile acordate;

extinderea tipurilor de imprumuturi acordate (de exemplu: imprumuturi pe termen scurt si foarte scurt) in scopul asigurarii continuitatii incasarii veniturilor;

adoptarea unei politici flexibile si ritmice de imprumuturi in scopul asigurarii continuitatii incasarii veniturilor.

R2b: Rentabilitatea imprumuturilor reprezinta procentul de venituri incasate in raport cu imprumuturile acordate si recuperate (veniturile generate de imprumuturile acordate si recuperate).

Formula: Venituri din dobanzi / Total imprumuturi recuperate * 100

Obiectiv: mai mica decat dobanda pietei financiare si mai mare decat E2

Interpretare: O rentabilitate inferioara celei practicate pe piata financiara indica un punct favorabil al activitatii casei de ajutor reciproc, deoarece:

este indeplinit scopul organizatiei, de ajutor reciproc;

creste atractivitatea imprumuturilor acordate de casa de ajutor reciproc, fata de imprumuturile acordate de institutiile de credit;

creaza premise pentru ritmicitatea acordarii de imprumuturi si pentru continuitatea incasarii veniturilor;

veniturile din dobanzi sunt influentate de ponderea imprumuturilor in total active nete (a se vedea valoarea indicatorului A2) deoarece cu cat volumul imprumuturilor este mai mare, cu atat veniturile din dobanzi cresc si de ponderea activelor nerecuperate in total imprumuturi (a se vedea valorile indicatorilor A3 si A4) deoarece nerecuperarea imprumuturilor atrage nerealizarea veniturilor din dobanzi;

conduce la obtinerea excedentului si, prin consecinta, la protejarea corespunzatoare a fondurilor sociale, cel putin la nivelul ratei inflatiei (a se vedea valoarea indicatorului E2, mai mare decat rata inflatiei); dobanda activa trebuie sa fie mai mare decat E2 pentru ca sa poata fi create si rezerve;

creeaza premise favorabile pentru cresterea capitalului propriu prin repartizarea excedentului asupra rezervelor (a se vedea evolutia si valoarea indicatorului C1a).

Cauze: O valoare mare a dobanzii este efectul:

exploatarii pietei din cauza lipsei concurentei zonei si practicarii unor dobanzi superioare celor practicate pe piata financiara;

imprumuturile pe termen scurt si foarte scurt, acordate cu dobanzi mai mari decat dobanda medie de pe piata financiara, detin o pondere mare in portofoliul de imprumuturi;

incasarea anticipata a dobanzii si evidentierea in avans a veniturilor din dobanzile asupra imprumuturilor si nu atunci cand acestea devin exigibile;

existentei unei deficiente grave de inregistrare sau operare in contabilitate a imprumuturilor restante si dobanzilor aferente, adica suma incasata care este mai mica decat rata + dobanda datorata lunar, este considerata si repartizata numai asupra dobanzii si nu proportional, asupra ratei imprumutului si a dobanzii aferente.

O valoare mica a ratei dobanzii poate fi efectul:

potentialului zonei/mediului;

neadaptarea portofoliului de imprumuturi in sensul acordarii unor imprumuturi pe termen lung si acordarea neritmica a imprumuturilor ceea ce conduce la nerealizarea continua a veniturilor;

metoda de calcul a dobanzii (anuitati, sold descrescator, etc.) cumulata cu neritmicitatea acordarii imprumuturilor.

Masuri: In vederea mentinerii unei dobanzi active optime, in functie de disfunctionalitatea constatata, se pot adopta individual sau cumulativ cateva masuri, dintre care:

echilibrarea portofoliului de imprumuturi in vederea continuitatii activitatii de acordare a imprumuturilor si incasarii veniturilor;

alegerea metodelor optime de calcul a dobanzii;

repartizarea proportionala si evidentierea corecta in contabilitate a sumelor incasate in: rata imprumutului si dobanda aferenta.

R3: Rata rentabilitatii activelor reprezinta excedentul obtinut prin utilizarea activelor existente, respectiv capacitatea activelor de a genera excedent.

Formula: Total excedent / Total active nete medii * 100

Obiectiv: minim 14-15%

Observatie: Acest indicator se calculeaza dupa principiul flux/stoc, motiv pentru care este relevant daca se calculeaza anual, la sfarsitul anului, dupa inchiderea exercitiului financiar.

Interpretare: Este un indicator de sinteza si o valoare mare a acestuia indica o buna utilizare a activelor in scopul maximizarii efectelor, astfel:

s-au adoptat politici de imprumuturi flexibile; alternarea si corelarea tipurilor de imprumuturi in scopul maximizarii efectelor;

sursele s-au utilizat judicios, in imprumuturi si nu in active neproductive (a se vedea evolutia indicatorilor A1 si A2), ceea ce a condus la obtinerea veniturilor din dobanzi;

imprumuturile impreuna cu dobanzile aferente s-au rambursat conform scadentarelor, s-a limitat valoarea activelor nerecuperate ceea ce a condus la obtinerea sigura si ritmica a veniturilor din dobanzi iar numerarul a fost rulat ritmic in circuitul imprumuturilor (a se vedea evolutia indicatorilor A3, A4 si E1);

casa de ajutor reciproc si-a limitat cheltuielile in scopul maximizarii rezultatului (excedentului);

s-au creat premise favorabile pentru cresterea rezervelor prin repartizare din excedent si, implicit, a capitalului propriu (a se vedea evolutia indicatorului C1a);

capacitatea activelor de a genera excedent indica o premisa favorabila pentru crearea posibilitatii de a proteja fondurile sociale (a se vedea valoarea indicatorului E2).

Cauze: O valoare mica a indicatorului R3 indica deficiente ale activitatii casei de ajutor reciproc cu privire la:

neadaptarea portofoliului de imprumuturi;

utilizarea surselor in active neproductive sau pastrarea acestora sub forma de lichiditati in loc de a fi utilizate in imprumuturi generatoare de venituri (a se vedea corelatia cu indicatorii A1, A2);

neincasarea la scadenta a imprumuturilor impreuna cu dobanzile aferente (a se vedea evolutia indicatorilor A3 si A4), ceea ce inseamna ca nu s-au realizat venituri din dobanzi iar lichiditatile necesare rularii surselor in circuitul imprumuturilor au avut caracter discontinuu (a se vedea evolutia indicatorului E1);

veniturile obtinute au fost consumate (a se vedea evolutia indicatorului R1).

Masuri: In vederea cresterii randamentului activelor, se pot adopta cumulativ urmatoarele masuri:

recuperarea la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente, conform graficelor, astfel incat sa nu se creeze lipsa de lichiditati si discontinuitati in acordarea imprumuturilor iar veniturile sa se incaseze ritmic;

planificarea riguroasa si respectarea graficelor de acordare a imprumuturilor astfel incat sa fie creata permanent sursa de venituri;

limitarea cheltuielilor in scopul maximizarii excedentului.

R4: Rata rentabilitatii surselor masoara excedentul obtinut prin utilizarea capitalului propriu si a fondurilor sociale, adica exprima capacitatea surselor de a genera excedent.

Formula: Total excedent / Capital productiv mediu * 100

Obiectiv:

Observatie: Ca si indicatorul R3, si R4 este un indicator de sinteza si se calculeaza dupa principiul flux/stoc, motiv pentru care este relevant daca se calculeaza anual, la sfarsitul anului, dupa inchiderea exercitiului financiar.

Interpretare: Realizarea obiectivului de rentabilitate a surselor de finantare a activelor indica mai multe aspecte pozitive ale activitatii casei de ajutor reciproc, dintre care:

capitalul propriu si fondurile sociale au fost utilizate corect in circuitul imprumuturilor care au generat venituri in flux continuu;

elementele de activ au avut o proportie optima in total active; finantarea imprumuturilor a primat fata de finantarea activelor neproductive, iar riscul de imprumut a fost minimizat (a se vedea valorile si evolutiile indicatorilor A1, A2 si A3);

s-au adoptat metode avantajoase de calcul a dobanzii;

consumurile au fost dimensionate judicios (a se vedea valoarea indicatorului R1);

s-au creat premise favorabile pentru constituirea/cresterea rezervelor si protejarea fondurilor sociale;

se coreleaza cu indicatorii C1a, C1b, C2, R3 intre care exista interdependente.

Atentie! O valoare mare a indicatorului R4 inregistrata ca urmare a scaderii capitalului propriu si fondurilor sociale nu indica un aspect pozitiv al activitatii casei de ajutor reciproc, deoarece inseamna ca excedentul s-a realizat utilizandu-se drept surse de finantare a activelor tocmai datoriile, ceea ce inseamna ca gradul de indatorare al casei de ajutor reciproc este mare (Total datorii / Total active). In acest sens, trebuie verificata corelatia cu indicatorii C1a, C1b, C2, precum si cu celelalte elemente de structura: Total fond social / Total active, Total datorii / Total active.

Cauze: O rentabilitate mica a surselor este un simptom negativ al activitatii casei de ajutor reciproc si este un efect al mai multor cauze dintre care:

nerealizarea veniturilor ca urmare a imprumuturilor restante, debitorilor din imprumuturi (a se vedea evolutia indicatorilor A3 si A4), discontinuitatii acordarii imprumuturilor (a se vedea evolutia indicatorului A2);

utilizarea metodelor dezavantajoase de calcul a dobanzii;

lipsa cererilor de imprumuturi;

neadaptarea portofoliului de imprumuturi;

analiza precara a consumurilor; constituirea provizioanelor pentru deprecierea imprumuturilor restante (a se vedea evolutia si valorile indicatorilor A4 si R1).

Masuri: In vederea obtinerii unui randament bun al surselor, se actioneaza simultan pe mai multe cai, dntre care:

analiza consumurilor si dimensionarea judicioasa a acestora;

evitarea sau limitarea rsicului de imprumut (imprumuturi restante si debitori din imprumuturi);

mentinerea unei proportii optime a elementelor de activ;

adaptarea permanenta a portofoliului de imprumuturi in vederea asigurarii continuitatii veniturilor din dobanzi;

adoptarea celor mai avantajoase metode de calcul a dobanzii.

E: EFICIENTA

E1: Viteza de rotatie a fondurilor in circuitul imprumuturilor arata de cate ori este rulat in circuitul imprumuturilor si plasamentelor 1 leu sursa de finantare a acestora.

Formula: Total sume in imprumuturi si plasamente / Capital productiv mediu

Obiectiv: minim 2

Observatie: Viteza de rotatie a fondurilor nu este un scop in sine, ci ofera informatii referitoare la realizarea sau nerealizarea celorlalti indicatori de performanta.

Interpretare: O viteza de rotatie mare a fondurilor in circuitul imprumuturilor si plasamentelor indica faptul ca acea casa de ajutor reciproc:

nu are imprumuturi si dobanzi aferente nerecuperate la scadenta (a se vedea evolutia si valoarea indicatorilor A3 si A4);

a folosit sursele eficient, preponderent in imprumuturi si plasamente si nu in active neproductive (a se vedea evolutia si valoarea indicatorilor A1 si A2);

obtine venituri continue, care ii permit realizarea excedetului pe care il va folosi in imprumuturi si plasamente; va obtine cresterea veniturilor din dobanzi pe baza folosirii continue a surselor in circuitul imprumuturilor;

a adaptat corect portofoliul de imprumuturi, alternand imprumuturile pe termen scurt si foarte scurt cu cele pe termen mediu si lung, fara sa creeze discontinuitati in procesul de acordare a imprumuturilor;

foloseste metode avantajoase de calcul a dobanzii.

Cauze: O valoare mica a acestui indicator poate fi cauza:

neincasarii la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente si existenta debitorilor din imprumuturi;

acordarea imprumuturilor pe termen lung si foarte lung, in functie de politica adoptata;

mentinerea surselor in casierie, cont curent, stocuri de materiale si active corporale in loc de a fi utilizate in imprumuturi si plasamente.

Masuri: In vederea obtinerii unei mari viteze de rotatie a surselor, se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri:

adaptarea portofoliului de imprumuturi prin alternarea imprumuturilor pe termen scurt si foarte scurt cu cele pe termen mediu si lung;

incasarea la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente;

utilizarea surselor in imprumuturi si plasamente si evitarea mentinerii acestora in casierie, cont curent, active corporale, etc.

E2: Indicele de protectie a fondului social arata gradul in care fondurile sociale sunt protejate fata de efectele inflatiei, precum si randamentul cu care acestea au fost utilizate in circuitul imprumuturilor in scopul obtinerii unui excedent suficient pentru a le proteja si pentru a crea rezerve.

Formula: Total excedent de repartizat membrilor / Total fond social mediu inainte de repartizare * 100

Obiectiv: minim nivelul ratei inflatiei (pentru anul 2004 s-a luat in considerare 12%)

Interpretare: O valoare mai mare sau egala a acestui indicator fata de nivelul ratei inflatiei arata ca:

managementul casei de ajutor reciproc a fost orientat spre realizarea scopului organizatiei;

fondurile sociale nu s-au degradat ca urmare a efectului inflatiei, ceea ce genereaza satisfactie in randul membrilor si ii determina sa-si pastreze fondurile sociale la casa de ajutor reciproc;

fondurile sociale au fost corect rulate in circuitul imprumuturilor, astfel incat au generat venituri si excedent suficiente pentru a fi ele insele protejate de efectul inflatiei si pentru crearea rezervelor;

managementul casei de ajutor reciproc a dimensionat judicios consumurile, astfel incat sa obtina un excedent suficient pentru a-l repartiza asupra fondurilor sociale si asupra rezervelor (a se vedea valoarea indicatorilor C1a si R1).

Cauze: Lipsa protectiei fondurilor sociale este efectul:

consumului excesiv care nu permite realizarea unui excedent suficient pentru a proteja fondurile sociale;

repartizarii intregului excedent realizat asupra rezervelor;

nerealizarii excedentului din cauza nerealizarii veniturilor (active nerecuperate, neadaptarea portofoliului de imprumuturi, metode de calcul a dobanzii deficitare, etc.).

Masuri: In vederea protejarii fondurilor sociale cel putin la nivelul ratei inflatiei, se actioneaza simultan pe mai multe cai:

reducerea cheltuielilor prin analiza riguroasa a consumurilor;

urmarirea imprumuturilor in vederea incasarii la timp a ratelor si a dobanzilor aferente;

minimizarea valorii debitorilor din imprumuturi care are dublu efect: incasarea veniturilor din dobanzi si lipsa necesitatii constituirii provizioanelor;

adoptarea unui portofoliu de imprumuturi coerent, continuu, care sa asigure venituri permanente certe;

adoptarea unor metode avantajoase de calcul a dobanzii.

L: LICHIDITATEA

L1: Indicele rezervei de lichiditate obligatorie arata gradul in care casa de ajutor reciproc este capabila sa suporte retragerea fondurilor sociale.

Formula: Total active lichide / Total fond social * 100

Obiectiv:

Interpretare: Mentinerea unui nivel optim de lichiditati arata faptul ca in orice moment casa de ajutor reciproc:

poate onora cererile de retragere a fondurilor sociale;

este capabila sa-si achite datoriile operationale;

poate acorda imprumuturi si nu se creaza discontinuitati in acordarea imprumuturilor si incasarea veniturilor.

Cauze: Principalele cauze care stau la baza lipsei de lichiditate sunt:

planificarea defectuoasa a acordarii imprumuturilor;

necorelarea graficului de incasare a imprumuturilor sau a ratelor scadente cu cel de acordare a acestora si cu cel de retragere a fondurilor sociale;

nerecuperarea la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente;

efectuarea unor achizitii (active imobilizate) pentru care s-a achitat datoria.

O lichiditate mare indica urmatoarele deficiente ale activitatii casei de ajutor reciproc:

neritmicitatea acordarii imprumuturilor;

necorelarea graficului de incasare a imprumuturilor sau a ratelor scadente cu cel de acordare a acestora si cu cel de retragere a fondurilor sociale;

constituirea depozitelor bancare in detrimentul acordarii de imprumuturi.

Masuri: Pentru mentinerea unui nivel optim al lichiditatii se pot adopta urmatoarele masuri:

planificarea riguroasa a incasarilor (imprumut si dobanda aferenta) si platilor (acordarea imprumuturilor, retragerea fondurilor sociale, achitarea datoriilor);

recuperarea la scadenta a imprumuturilor si a dobanzilor aferente;

limitarea cuantumului depozitelor constituite la banci.

Observatie: O casa de ajutor reciproc isi poate inceta activitatea din lipsa lichiditatii chiar daca indicele de solvabilitate prezinta valori optime. Pentru determinarea capacitatii de sustinere a activitatii trebuie analizat indicatorul L1 in dinamica.