Criza economica mondiala

Criza economica mondiala

Intr-o forma sau alta, prin criza vom trece cu totii. Dar nu va fi rezolvata prin decizie politica.

Tranzitarea poate fi mai mult sau mai putin dureroasa pentru populatie, in functie de masurile luate de executiv.

"Peste 29 mii de disponibilizari pana la finalul anului", "50 de mii de constructori vor intra in somaj tehnic", "peste 500 de mii de romani se vor intoarce acasa datorita crizei mondiale" - acestea sunt cifrele vehiculate de presa romaneasca in ultimele zile in legatura cu piata muncii. Toate acestea se constituie de fapt in semnale de alarma cu privire la asteptarile privind somajul in tara noastra in urmatoarele luni, datorita crizei mondiale.

Unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte ale crizei mondiale care isi face simtite efectele si in tara noastra este cel referitor la somaj. Astfel, asteptarile legate de acest fenomen sunt care mai de care mai sumbre: patronatele cred ca in 2009 somajul ar putea creste cu pana la 10 procente, ministerul muncii anunta aproape 30 de mii de noi someri pana la sfarsitul anului, in timp ce marile firme din tara anunta pe rand inchiderea partiala sau definitiva a utilajelor.

Somajul creste, industriile scad

"Scaderea volumului de proiecte imobiliare si de constructii precum si intoarcerea in tara a peste 500.000 de muncitori ar putea genera o crestere a ratei somajului cu pana la 10%", a pronosticat Marian Petre Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR), citat de "Gandul".

Astfel, companiile membre ale UNPR cred ca circa 10% dintre angajatii din constructii vor fi concediati in perioada urmatoare, anul 2009 fiind marcat de o scadere a vanzarilor de pe piata de constructii.

Nici in industria usoara lucrurile nu vor fi imbucuratoare. Reprezentantii patronatelor preconizeaza ca peste 300.000 de angajati din industria textila, transportul de marfuri, agricultura, sectorul alimentar si constructii vor ramane fara loc de munca pana la sfarsitul anului viitor.

O cincime dintre cei care lucreaza in fabricile de textile, in special femei, vor ramane fara loc de munca in perioada urmatoare, conform patronatelor din domeniu. Lor li se vor adauga aproximativ 100 de mii de angajati din domeniul transporturilor si alte cateva zeci de mii din domeniul alimentar.

Somajul, dependent de masurile luate de stat

Cele mai afectate zone vor fi vestul si sudul tarii, dar si Moldova, conform prognozelor guvernamentale. Una dintre problemele cu care se va confrunta statul roman va fi plata ajutorului de somaj pentru cei care vor intra in randul somerilor. Autoritatile spera insa ca vor reusi sa ii convinga pe cei disponibilizati sa urmeze cursurile de reconversie profesionala pe care le ofera statul si firmele de profil.

Cresterea somajului va depinde insa de intensitatea crizei si de masurile care vor fi luate pentru a lupta cu ea la nivel national si mondial. "Noi acum vedem doar partea vizibila, doar varful aisbergului. Ne asteapta un sfarsit de an 2008 si probabil inca sase luni din 2009 intr-o situatie critica, atat in ceea ce priveste cresterea somajului, cat si aprecierile salariale", a declarat Eugen Radulescu, director in cadrul BNR, citat de "Gandul".

Conform declaratiilor sale odata cu disponibilizarile dintr-un domeniu, va scadea cererea de bunuri si servicii din alte domenii, care se va traduce prin alte disponibilizari in cadrul companiilor care nu vor mai avea cui sa vanda.

https://www.utgjiu.ro/docs/ziarul/ziar_nr_33.pdf [CRIZA ECONOMICO - FINANCIARA

MONDIALA SI EFECTELE SALE ASUPRA

ROMANIEI

Criza economica mondiala din 2007-2009 a inceput in luna iulie 2007,[1] moment cand pierderea increderii investitorilor americani in ipotecarea securitizata a condus la o criza de lichiditati ce a determinat o injectare substantiala de capital in pietele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Bancii Angliei si a Bancii Europene Centrale.[2][3] Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput in economia generala) a sarit in iulie 2007, a oscilat vreme de un an si apoi a crescut din nou in septembrie 2008,[4] atingand valoarea record de 4,65% in 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat in 2008, intrucat bursele de valori din lume s-au prabusit sau au intrat intr-o perioada de instabilitate acuta. Un numar mare de banci, creditori si companii de asigurare au dat faliment in saptamanile ce au urmat.

Cea mai severa recesiune se va face simtita in estul Europei si Asia Centrala (ECA), regiune din care face parte si Romania, se arata in raportul Bancii Mondiale (BM) intitulat Turmoil at Twenty - Recession, Recovery, and Reform in Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union (Recesiunea, Relansarea si Reforma in Europa Centrala si de Est si in fosta URSS), dat marti publicitatii la Bucuresti de Banca Mondiala.

Severitatea maxima a crizei are mai multe cauze, printre care aceea ca integrarea comertului (totalul exporturilor si importurilor ca pondere in PIB) a crescut de la 20 la suta in 1994, la circa 50 la suta in 2008, ceea ce inseamna cu 10-15 la suta mai mult decat in America Latina sau Asia rasariteana. In noile state membre UE, printre care si Romania, media integrarii comertului exterior atinge 85 la suta.

O alta cauza este ca deschiderea financiara din tarile in tranzitie din regiunea ECA, masurata prin suma de active si pasive in valuta ca pondere din PIB, era de 30 la suta in 2008 - de doua ori mai mult decat in Asia de Est, ajungand la 45 la suta in noile state membre ale Uniunii Europene si Croatia.

Si in domeniul remitentelor, se remarca o dependenta de piata UE pentru tarile membre ale Uniunii si de piata Rusiei, pentru fostele state sovietice, in cele mai sarace tari, printre care si Moldova, dependenta de remitente este vizibila in ponderea acestora in PIB, care variaza intre 30-35 la suta.

Supraincalzirea economiilor a fost o alta vulnerabilitate in regiune. PIB-ul in regiunea ECA a crescut cu doua treimi in perioada 2000-2008, cu o rata de medie anuala de 6 la suta pe an. In deceniul care a trecut de la criza financiara a Federatiei Ruse, 55 de milioane de oameni au iesit din stadiul de saracie absoluta.

Mai multe tari din regiunea ECA, precum Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania si Serbia au ajuns la deficite de cont curent cu doua cifre, iar caderea exporturilor catre pietele vestice a avut un impact negativ asupra productiei si ocuparii fortei de munca in Cehia, Slovacia, Estonia si Ungaria, unde exporturile au reprezentat intre 70 la suta si 80 la suta din PIB in 2008. Intr-o masura mai mica, la fel s-a intamplat si in economiile mai mari, precum Polonia si Romania, unde ponderea a variat intre 30 la suta si 40 la suta, afirma expertii BM.

O alta cauza a recesiunii a fost rata rapida de crestere a creditelor, ritmurile cele mai alerte fiind inregistrate in Bulgaria, Kazahstan, Romania, Federatia Rusa si Ucraina. Bulgaria si Romania au trecut printr-o dubla recesiune de tranzitie din cauza crizelor macroeconomice de la mijlocul anilor 1990, care au condus la o a doua cadere a PIB. Ambele grupuri de tari au recuperat. In schimb, alte tari in tranzitie, cum ar fi Croatia, Republica Ceha, Slovacia, Polonia si Serbia, au cunoscut o crestere a creditarii sectorului privat similara cu cea a altor natiuni in curs de dezvoltare.

Multa lume face referire la criza economica.Unii spun au cazut bursele ,fara sa stie concret ce inseamna asta.Omul de rand simte efectele crizei in valul de scumpiri,de la intretinere la alimente. In primul rand ,prin citirea facturilor la utilitati.Factura la gaz devine din ce in ce mai 'dodoloata',factura la lumina din ce in ce mai scumpa,apa,gunoiul,telefonul,cablul TV,internetul,etc.la fel.

In al doilea rand se simte in pretul alimentelor si ce e mai grav in pretul alimentelor de baza.Uleiul era anul trecut 3,5 lei in medie,acum este de 6,0,zaharul era 2,2 lei Kg,acum este 3,5 lei,carnea de porc era anul trecut 8,0 lei acum este 14,0 lei ,malaiul era 1,9 kg atazi este 3,5 lei,deasemnea au crescut pretul legumelor,al fructelor,al medicamentelor,al benzinei,etc.

In al treilea rand se simte in numarul tot mai mare al taxelor si in cresterea lor.S-a ajuns la 96 de taxe si impozite.

In al patrulea rand se vede in numarul mare al falimentelor inregistrate,mai ales la firmele mici,dar si la cele mari.Asta atrage dup sine cresterea numarului de someri.

In al cincilea rand in cresterea rapacitatii celor care sunt in slujba cetateanului si in cresterea lor ca numar.

In al saselea rand se simte in cresterea exagerat de mare a numarului politistilor si a celor pusi sa aplice legea.O data cu asta cresc exponential valoarea amenzilor aplicate si incasate.

In al saptelea rand scad la zero subventiile si ajutoarele sociale si insasi sistemul de pensii este in pericol.

Cresc dobanzile la credit,se restrictioneaza accesul la finantari,apar falimentele la banci,scade puterea de cumparare a monedei nationale etc.

Pentru toate acestea ,care sunt suportate acut de omul de rand, sunt posibilitati de contracarare si de estompare cat de cat,daca omul este informat.

Hai sa lamurim putin lucrurile Criza financiara americana n-ar trebui sa influenteze decat foarte usor economia romaneasca De ce? Simplu:

1. Importurile din USA sunt relativ reduse

2. Investitorii americani de la noi din tara sunt putini si valoarea investitiilor lor destul de scazuta

3. Societatile noastre nu sunt listate la bursele internationale

Restul explicatiilor sunt apa de ploaie ADEVARUL ESTE CA PRETURILE SUNT MAJORATE NEJUSTIFICAT din punct de vedere economic Problema deriva din faptul ca importatorii, hipermarketurile, producatorii de energie sunt CASTE in care nu mai functioneaza economia de piata Cu alte cuvinte s-a creat un MONOPOL MASCAT CARE STABILESTE preturile cum doresc ei, pentru ca omul nu are nicio alternativa..concluzie..

IN ROMANIA NU AVEM ECONOMIE DE PIATA REALA!

Asta-i tot! Sugestii? Guvernul ar fi putut lua mai multe masuri ca de exemplu: LIMITAREA ADAOSULUI COMERCIAL LA IMPORTURI Simplu!

Coface: Economia mondiala va cunoaste in 2009 cea mai severa recesiune, din anii '70

Economia mondiala se va contracta cu 2,5% in acest an, in contextul celei mai severe recesiuni de la prima criza a petrolului, din anii '70, dar se va stabiliza anul viitor, urmand sa inregistreze in 2010 o crestere usoara, de 1,7%, sustinuta de marile state emergente, potrivit unei analize Coface.

Cresterea economica mondiala este pe cale sa scada cu 6,6 puncte procentuale in 2009 comparativ cu 2007, marcand cea mai severa criza din anii '70, cand prima criza a petrolului a comprimat cresterea economica globala cu 4,9 puncte procentuale, se arata intr-un comunicat al Coface, firma specializata in managementul riscului de credit, mentioneaza Mediafax.

Astfel, sfarsitul lui 2009 si anul 2010 vor aduce semne perceptibile de sfarsit al recesiunii si un scenariu de redresare sub forma de 'L', noteaza specialistii Coface.

Scaderea de 2,5% a economiei mondiale din 2009 va afecta in principal statele industrializate, cu economii dezvoltate, acestea urmand sa inregistreze o contractare medie de 3,9% a Produsului Intern Brut (PIB), in timp ce tarile emergente vor consemna o crestere economica medie de 0,7%, potrivit studiului.

Trendul se va pastra si in 2010, tarile dezvoltate urmand sa treaca printr-o redresare lenta, cu o crestere economica medie de 0 %, in timp ce statele aflate in curs de dezvoltare vor inregistra o majorare medie de 4,1% a PIB.

Contractarea cresterii economice in perioada 2007-2009 afecteaza in principal tarile din Comunitatea Statelor Independente si Europa emergenta, cu scaderi de 13,4, respectiv 9,4 puncte procentuale, urmate de Japonia (9,1 puncte), America Latina (7,6 puncte), zona euro (6,9 puncte), Asia emergenta (5,9 puncte), Africa (5 puncte), Statele Unite (4,9 puncte) si Orientul Mijlociu (2,6 puncte), potrivit studiului.

Fondul Monetar International (FMI) estimeaza ca economia mondiala va intra intr-o recesiune mai lunga si mai grava decat cele anterioare, inaintea unei reveniri 'usoare', conform raportului privind perspectivele pentru economia mondiala.

Astfel, FMI arata in raport ca recesiunea globala si criza financiara vor duce, cel mai probabil, la o scadere nemaiintalnita a productiei, precizeaza NewsIn.

Economistii Fondului au ajuns la aceasta concluzie prin compararea actualei crize cu cele inregistrate anterior la nivel mondial. Acestia nu au avansat o data pentru reluarea cresterii economice.

FMI a avertizat ca declinul intrarilor de capital in tarile emergente va dura, din cauza problemelor cu care se confrunta bancile din tarile dezvoltate.

Riscurile sunt predominante in Europa de Est, unde problemele bancilor-mama din Europa de Vest, care domina peisajul bancar local, ameninta sectorul financiar local si economia.

Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, a estimat la inceputul lunii aprilie ca economia mondiala se va comprima intre 0,5 si 1% in 2009.

Impactul crizei asupra indicatorilor macroeconomici este evident: acestia si-au modificat cursul din ultimii ani si au generat sau au reactionat la contractia economiei. Incepand de astazi, puteti accesa pe site-ul www.zf.ro evolutiile recente si istoricul principalilor indicatori macroeconomici, care vor fi actualizati lunar sau trimestrial imediat ce date statistice noi vor fi disponibile.

Somajul

Somajul a revenit pe un trend ascendent incepand cu a doua jumatate a anului trecut, pe fondul resimtirii din ce in ce mai acut a crizei financiare globale de catre companiile locale. Rata somajului a ajuns la 6,3% in iulie, nivel care nu a mai fost consemnat de la inceputul anului 2006, in conditiile in care inghetarea creditarii si scaderea exporturilor a determinat firmele sa adopte masuri radicale de restructurare. La sfarsitul lunii trecute erau inregistrati peste 572.

000 de someri, iar cele mai pesimiste pronoze indica depasirea pragului de un milion de someri in primul trimestru al anului viitor. Majoritatea celor care au ramas fara loc de munca in 2009 provin din mediul privat, mult mai sensibil la socurile din economie, in timp ce Guvernul a evitat deocamdata sa reduca aparatul birocratic deja supradimensionat.

Inflatia

Inflatia si-a modificat cursul incepand cu a doua jumatate a anului trecut, trecand de la o tendinta ascendenta la una descendenta odata cu reducerea drastica a cheltuielilor populatiei. Astfel, inflatia anualizata a coborat cu peste trei procente de la nivelul maxim inregistrat in vara lui 2008, ajungand la 5 % in luna iulie a acestui an. BNR se asteapta ca inflatia sa coboare pana la 4,3% la sfarsitul acestui an, in timp ce analistii bancilor comerciale vad un nivel usor mai mare, sustinand ca exista inca piete monopoliste, foarte rigide, unde consumatorii nu pot exercita o presiune suficienta pentru a determina diminuarea ritmului de crestere a preturilor.

Productia industriala

Productia industriala a intrat in teritoriul negativ incepand din toamna anului trecut, declinul accentuandu-se in primul trimestru din 2009, cand s-au inregistrat scaderi lunare de circa 13%, in conditiile in care cererea scazuta a determinat companiile sa reduca volumul bunurilor fabricate. Din luna aprilie, ritmul de scadere a productiei industriale s-a diminuat, situandu-se sub media Uniunii Europene. In trimestrul doi, productia industriala a Romaniei a coborat cu putin peste 8%, in conditiile in care unele tari europene au inregistrat scaderi de peste 20%. Pe fondul declinului exporturilor si al cererii interne slabe multe fabrici produc chiar si la jumatate din capacitatea maxima.

Datoria externa

Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a explodat in trimestrul doi, urcand cu peste 7 mld. euro fata de sfarsitul lunii martie, pana la 57,2 mld. euro. La sfarsitul lunii iunie, datoria pe termen scurt inregistra 18 mld. euro, fiind in crestere usoara fata de luna precedenta. Pentru ca cea mai mare parte a datoriei este reprezentata de datoria pe termen mediu si lung, riscurile ca aceasta sa provoace dezechilibre majore in economie sunt minore, spun analistii.

Produsul Intern Brut

Economia a inregistrat o corectie majora, de 7,6% in primul trimestru si 8,8% in cel de-al doilea trimestru din 2009, dupa ce pe parcursul anului precedent Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns la un nivel record de 126,4 mld. euro, in crestere cu peste sapte procente fata de nivelul din 2007. Pentru intreg anul 2009, prognozele indica un declin economic de circa 8,5%, aceasta fiind prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care PIB-ul nominal al Romaniei s-a majorat de peste trei ori. Scaderea exporturilor, a productiei industriale si a investitiilor straine, generata de contextul economic dificil existent la nivel global, a pus o presiune uriasa asupra tarilor emergente din Europa de Est - inclusiv Romania - care s-au vazut lipsite de sursele care le-au alimentat economiile in trecut. Prognozele analistilor indica o diminuare a contractiei in a doua parte a anului, asteptandu-se ca revenirea economiilor vest-europene sa traga in sus si activitatea de pe piata locala. Economia ar putea inregistra o crestere usoara de-abia in 2010.

Datoria Publica

Datoria publica totala a Romaniei a crescut cu peste 7 mld. euro in ultimul an si jumatate, ajungand la sfarsitul lunii iunie la 123,6 miliarde de lei (29,3 mld. euro), adica aproape un sfert din Produsul Intern Brut (PIB). In primul semestru din 2008, datoria publica a urcat cu 7,3%, in conditiile in care scaderea veniturilor la bugetul de stat a fortat Guvernul sa se imprumute de la bancile locale, dar si de la institutiile de creditare internationale. Guvernul a primit, in primul semestru, aproape cinci miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI) si inca 1 mld. euro de la Comisia Europeana.

Salariul mediu net

Salariile romanilor au continuat sa creasca in prima parte a lui 2009, dar intr-un ritm mult diminuat fata de anii anteriori. In iunie, salariul mediu net a ajuns la 1.379 de lei, fiind astfel cu 8,3% peste nivelul consemnat in aceeasi luna din 2008. In primul semestru din 2009, salariul mediu a avut o crestere medie de 12 %, aproape la jumatate fata de ritmul de crestere din aceeasi perioada a anului trecut. Ritmul de crestere a salariilor s-a diminuat in conditiile in care angajatorii din mediul privat, dar si statul se confrunta cu presiuni ridicate de reducere a costurilor.

Investitiile straine

In primul semestru, investitiile straine directe de pe piata romaneasca au fost cu aproape 37% sub nivelul din aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor comunicate de BNR. Declinul vine in conditiile in care, in ciuda unei incetiniri abrupte a fluxurilor de capital in ultimele luni ale anului trecut, investitiile straine directe au atins, in 2008, maximul perioadei post-decembriste (peste 9 mld. euro). Investitorii sunt mult mai atenti la riscurile implicate de operatiunile pe pietele emergente, mai ales intr-un moment in care finantarea este obtinuta mult mai greu decat in trecut. Analistii Institutului pentru Studii Economice din Viena estimeaza ca in 2009 investitiile din Europa Centrala si de Est vor scadea la jumatate fata de anul trecut. Intre 1990 si 2008 investitiile straine in Romania au crescut de peste 26 de ori.

Cursul valutar

Cursul leu-euro s-a stabilizat in ultimele luni in jurul pragului de 4,2 lei dupa ce in ultima parte a anului trecut si in primele luni din 2009 moneda unica europeana a urcat rapid, depasind pragul de 4 lei/euro, pe fondul sentimentului negativ al investitorilor vizavi de economiile emergente din Europa de Est. In acest moment, majoritatea analistilor estimeaza o oscilatie a cursului intre 4,1-4,3 lei/euro pana la finalul anului, ca rezultat al scaderii drastice a deficitului de cont curent (diferenta dintre intrarile si iesirile nete de valuta in si din tara). Foarte putine prognoze accentueaza asupra unui scenariu negativ privind alunecarea cursului spre 4 lei/euro. De partea cealalta, dolarul american a intrat pe o panta descendenta in ultima perioada, coborand sub pragul de 3 lei, dupa ce la inceputul anului depasise nivelul de 3 lei.

Exporturile

Ziarul Financiar

a A.Produsul Intern Brut (date pana in T3 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 13.02.2010)

Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei a inregistrat o corectie majora, de 7,4% in primele noua luni din 2009, dupa ce pe parcursul anului precedent a ajuns la un nivel record de 126,4 mld. euro, cu 7,1% peste cifra inregistrata in 2007. Pentru intreg anul 2009, prognozele indica un declin economic de peste 6%, aceasta fiind prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care PIB-ul nominal al Romaniei s-a majorat de peste trei ori.

Somajul (date pana in decembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 8.02.2010)

Somajul a revenit pe un trend ascendent incepand cu a doua a lui 2008, pe fondul adancirii crizei financiare globale si a extinderii turbulentelor spre pietele emergente. In ultima perioada, rata somajului si-a stabilit cadenta de crestere lunara la 0 -0,3%. In decembrie, rata somajului a ajuns la 7,8%, fata de 7,5% in noiembrie, nivel care nu a mai fost consemnat din anii 2005- 2006, in conditiile in care inghetarea creditarii si scaderea exporturilor a determinat companiile sa adopte masuri radicale de restructurare.

Inflatia (date pana in decembrie 2009, urmatoarele date vor fi publicate pe 12.02.2010)

Pe parcursul anului trecut, inflatia anualizata a coborat cu peste patru procente de la nivelul maxim inregistrat in vara lui 2008, ajungand la un minim de 4 % in luna octombrie. In noiembrie si decembrie, presiunile inflationiste au revenit insa pe fondul majorarii acizelor, indicele preturilor de consum urcand la 4 % la finalul anului. Presiunile inflationiste ar putea continua sa se manifeste in primele luni din 2010, urmand ca ulterior preturile sa revina pe un trend descendent.

Investitiile straine directe (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 15.02.2010)

In 2008, investitiile straine directe pe piata romaneasca au atins maximul perioadei post-decembriste, peste 9 mld. euro, in ciuda unei incetiniri abrupte a fluxurilor de capital in ultimele luni ale anului. Totusi, in primele 11 luni din 2009, investitiile straine au fost cu circa 50% sub nivelul din aceeasi perioada din 2008, arata statisticile BNR. In noiembrie, investitiile straine cu coborat cu 64% comparativ cu aceeasi luna din 2008.

Productia industriala (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 15.02.2010)

Productia industriala a Romaniei a intrat pe un trend descendent incepand din toamna lui 2008, inregistrand scaderi de circa 13% in primul trimestru din 2009. Dupa o aplatizare a trendului de scadere in trimestrele doi si trei, productia a revenit pe crestere in noiembrie, cu un plus de 4 % fata perioada similara din 2008.

Datoria externa (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 15.02.2010)

Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a explodat in 2009, urcand cu aproape 13 mld. euro in primele 11 luni ale anului, pana la 63,3 mld. euro. Dupa ce in primele trei luni din 2009 cresterea lunara s-a situat in jurul a 500 mil. euro, in perioada aprilie-noiembrie datoria externa a avansat in medie cu peste un miliard de euro pe luna. La sfarsitul lui noiembrie, datoria externa pe termen scurt inregistra 15 mld. euro, in crestere cu 200 mil. euro fata de luna anterioara.

Remiterile din strainatate (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 15.02.2010)

Remiterile romanilor din strainatate au scazut cu 21% in perioada ianuarie-noiembrie fata de primele 11 luni din 2008, pana la 5,09 mld. euro, pe fondul contractiei economice si al cresterii ratei somajului pe pietele occidentale. In noiembrie, remiterile din strainatate au scazut cu 27% fata de aceeasi luna din 2008, in conditiile in care in luna anterioara declinul anual a fost de circa 42%.

Indexul imobiliar ZF

Preturile apartamentelor vechi din Capitala au coborat drastic de la inceputul anului, in cazul spatiilor cu trei camere declinul mediu fiind de circa 400 de euro/metru patrat in primele 10 luni din 2009. Cea mai mare scadere se inregistra in zona Unirii, unde pretul mediu al apartamentelor cu suprafete intre 70 si 80 de metri patrati coborase in octombrie cu 47% fata de aceeasi luna a anului trecut. Alte zone in care s-au inregistrat scaderi de preturi de peste 40%, sunt Dorobanti, 13 Septembrie, Vitan si 1 Mai.

Creditul neguvernamental (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 27.01.2010)

Soldul creditului neguvernamental a ajuns in noiembrie la 46,9 mld. euro, in crestere cu 100 mil.euro fata de luna anterioara. Soldul creditului neguvernamental a intrat in declin incepand din luna octombrie a anului trecut, dupa ce falimentul bancii americane Lehman Brothers a antrenat o unda de soc pe pietele financiare globale si a facut ca efectele crizei economice sa se resimta si in Europa de Est. In noiembrie, fata de aceesi luna din 2008, soldul creditului neguvernamental era in scadere cu 7 %, la valori exprimate in euro.

Exporturile (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 09.02.2010)

Exporturile au crescut in noiembrie cu 6,7% fata de aceeasi luna din 2008, dupa 11 luni consecutive de contractie. In acelasi timp, importurile au continuat sa se contracte, ceea ce a generat o reducere semnificativa a deficitului comercial al Romaniei. Deficitul comercial consemnat in primele 11 luni ale anului a fost cu o treime mai mic decat in perioada similara din 2008.

Datoria publica (date pana in octombrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 20.01.2010)

Datoria publica a Romaniei a crescut cu aproape 9 mld. euro in ultimul an, ajungand la sfarsitul lunii octombrie la 32,2 mld. euro, adica circa o treime din Produsul Intern Brut (PIB). In primele 11 luni din 2009, datoria publica a urcat cu circa o cincime in conditiile in care scaderea veniturilor la bugetul de stat a fortat Guvernul sa se imprumute de la bancile locale, dar si de la institutiile de creditare internationale.

Functionarii publici (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 15.02. 2010)

Numarul angajatilor din administratia publica si din sistemul de aparare a crescut cu 50% din 2000 pana in prezent. Numai in perioada 2004-2008 numarul functionarilor publici a urcat cu aproape 60.000. Totusi, presiunea asupra veniturilor la bugetul de stat si suprasaturarea aparatului administrativ a generat un trend de scadere a numarului bugetarilor in acest an. In noiembrie, numarul functionarilor publici a scazut pana la 217.400 de persoane fata de 218.000 de persoane in luna anterioara.

Vanzari de masini (date pana in noiembrie 2009, urmatoarele date vor fi publicate pe 30.01.2010)

Vanzarile de masini noi s-au contractat puternic in acest an pe fondul reducerii cheltuielilor consumatorilor si a inaspririi conditiilor de creditare. In noiembrie, vanzarile de masini au ajuns la aproape 11.500 de unitati, in scadere cu circa 60% fata de media lunara consemnata in primele zece luni din 2008. Minimul de anul acesta a fost consemnat in ianuarie, cand s-au vandut putin peste 8.000 de masini, potrivit datelor APIA.

Retail (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 14.02.2010)

Cifra de afaceri a firmelor din comert a scazut in noiembrie, ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 9% fata nivelul inregistrat in aceeasi luna din 2008. Cifra de afaceri din comert a inceput sa se coboare in luna ianuarie, declinul accentuandu-se treptat pe parcursul primului semestru pe fondul reducerii cheltuielilor consumatorilor. Din iulie, declinul anual inceput insa sa se aplatizeze.

Constructii (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 12.02. 2010)

In noiembrie, volumul lucrarilor de constructii s-a diminuat, ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 25 % fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Prima luna de scadere inregistrata pe acest segment a fost februarie, in conditiile in care pe parcursul anului trecut s-a inregistrat o crestere medie de 27,5%. Constructiile reprezinta unul dintre cele mai lovite sectoare de actuala criza economica.

Salarii (date pana in noiembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 4.02.2010)

Salariile au continuat sa creasca si in 2009, dar intr-un ritm mult diminuat fata de anii anteriori. In noiembrie, salariul mediu net a ajuns la 1.366 de lei, fiind cu 0,4% peste nivelul consemnat in aceeasi luna din 2008, dar in scadere fata de luna anterioara. In 11 zece luni din 2009, salariul mediu a avut o crestere de circa 9%, jumatate fata de ritmul de crestere din aceeasi perioada a anului trecut.

Cursul valutar (date pana in decembrie 2009; urmatoarele date vor fi publicate pe 01.02.2010)

Realitatea economica si inrautatirea indicatorilor economici au depasit asteptarile optimiste ale autoritatilor si pe cele ale Comisie Nationale de Prognoza (CNP), impunand modificari drastice ale prognozelor.

Incertitudinile raman inca foarte mari, mai ales in ceea ce priveste cresterea economica, iar probabilitatea realizarii scenariilor scade pe masura ce autoritatile ezita sa intreprinda masuri adecvate gestionarii crizei financiare.

Estimarea de crestere economica pentru 2009 a fost revizuita radical in aceasta luna de CNP la 2 %, fata de nivelul estimat in toamna de 6%, deficitul de cont curent a fost corectat de la 12,2% din PIB la 10,2% din PIB, prognoza de curs a fost revizuita de la 3,6 lei/euro la 4 lei/euro, iar rata somajului a fost modificata de la 3,9% la 5,5%.

Ion Ghizdeanu, presedintele CNP, afirma ca prognoza a fost modificata ca urmare a noilor date ale Comisiei Europene (CE) privind evolutia economica din zona euro. 'Cand CE modifica prognoza de crestere pentru 2009 de la 0% plus pentru PIB in 2009 la -2%, este normal ca si noi sa facem asemenea ajustari', a explicat Ghizdeanu.

CE publica de obicei doua prognoze economice, de vara si de toamna, iar CNP la fel, dar de data aceasta CE a publicat o prognoza intermediara.

'Nimeni nu se astepta la inrautatirea drastica a indicatorilor economici intr-un timp asa de scurt', a mai spus Ghizdeanu.

Analistii au observat si comentat diferentele foarte mari existente intre ultimele doua prognoze realizate de CNP privind dezvoltarea economico-sociala a Romaniei.

'Revizuirile radicale efectuate de CNP intr-un timp atat de scurt nu indica altceva decat faptul ca realitatea macroeconomica s-a deteriorat mult peste asteptarile optimiste pe care institutia le-a avut', comenteaza Nicolaie Chidesciuc, senior economist al ING Bank. El apreciaza ca estimarile CNP raman in continuare optimiste. 'Nu m-ar mira ca peste cateva luni sa fim martorii unor noi schimbari referitoare, in principal, la activitatea economica, cursul de schimb si rata somajului.'

Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, apreciaza ca este firesc sa existe revizuiri, dar nu atat de drastice. 'In numai 2 luni, respectiv prognoza de dinainte de alegeri, cand Romania era vazuta in roz, in conditiile in care Romania era deja puternic afectata de criza, si dupa alegeri tabloul macroeconomic se schimba radical, inclusiv inversari de trend', se intreaba Hancila.

Toate prognozele la nivel mondial au fost date peste cap in ultimele doua luni, ceea ce reflecta magnitudinea si rapiditatea cu care se propaga efectele crizei, fara precedent in ultimele decenii, comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. 'La inceput s-a sperat ca Romania nu va fi la fel de mult afectata. Putini sunt cei care la inceputul anului 2008 credeau ca deficitul de cont curent se va corecta, iar CNP a fost una dintre aceste institutii. Modelele nu pot sa functioneze normal in conditii de criza. Nu cred ca cineva poate sa bage mana in foc ca anumite estimari se vor adeveri 100%', spune Anghel.

La randul ei, Catalina Constantinescu, senior economist al RBS Bank, sustine ca nu vede surprinzatoare astfel de revizuiri, avand in vedere ca schimbarile economice, la nivel mondial si chiar in Romania, sunt de o amploare peste asteptari. 'Daca ar fi sa ne uitam la tendinte, aceste prognoze sunt corelate cu realitatea. Dar daca ar fi sa comentam cifrele, acestea sunt diferite fata de ce prognoze avem noi in acest moment. Recent ne-am revizuit cresterea economica de la 2,4% la 0%, iar cursul de schimb mediu pe 2009 ne asteptam sa fie 4,35 lei/euro, ceea ce va ajuta la ajustarea deficitului extern, insa va avea un impact negativ asupra consumului/ investitiilor.'

Nu doar CNP, ci si analistii locali au revizuit prognozele si sunt mult mai pesimisti acum decat in urma cu doua luni in privinta evolutiei economiei in 2009. In timp ce in toamna majoritatea opiniilor convergeau spre o crestere a PIB cu 3-4%, acum sunt si analisti care vad probabila chiar recesiunea.

Romanii nu au incredere in capacitatea Guvernului de a veni cu solutii de redresare a situatiei economice si percep Banca Nationala drept singura institutie care tine cont de interesele populatiei, potrivit unui sondaj realizat de compania de cercetare GfK.

'Rolul statului in depasirea acestei perioade de criza este considerat decisiv, dar exista un mare capital de neincredere in capacitatea Guvernului de a veni cu solutii de redresare a situatiei economice actuale. In schimb, BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, este privita cu incredere, fiind perceputa drept singura institutie care tine cont de interesele romanilor si actioneaza ferm in favoarea lor', se arata intr-un comunicat al GfK.

Compania a realizat un studiu sindicalizat denumit 'Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor', lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, o cercetare calitativa si o cercetare cantitativa.

Impactul crizei financiare

asupra tarilor in curs de dezvoltare

Justin Yifu Lin

Prim-vicepresedinte si Economist Sef

Banca Mondiala

Institutul Coreean de Dezvoltare, Seul

REMODELAREA POLITICILOR EUROPENE IN CONTEXTUL MALADIEI

FINANCIARE ACTUALE[11]

18.9.2009 Cristian Orgonas Categoria: Banci, Economie, Imobiliare, Social

Se pare ca trimestrul trei va marca iesirea din recesiune a celor mai multe dintre tarile dezvoltate, ceea ce nu inseamna insa ca actuala criza s-a terminat, ci ca urmeaza o perioada de consolidare, in care economia mondiala va trebui sa demonstreze ca se poate mentine pe linia de plutire si fara ajutoare guvernamentale.

In acest context international relativ favorabil Romaniei, cred ca este util sa aruncam o privire asupra evolutiei principalilor indicatori economici pentru a vedea cum au evoluat acestia de la inceputul anului, si care ar fi premisele evolutiei viitoare. Imi propun sa scriu un astfel de articol lunar, acesta fiind al doilea de acest gen, dupa cel de la mijlocul lunii august. Click pe graficele de mai jos pentru a le mari.

1 Industria- contribuie cu peste 20% la formarea PIB, iar in iulie, Romania a avut cea mai mica scadere a productiei industriale din UE, de doar 6.9% fata de iulie 2008. Este clar ca acest sector a depasit socul initial al crizei, insa ramane de vazut daca trendul se va mentine si in lunile urmatoare. In primele 7 luni, scaderea fata de aceeasi perioada a anului trecut a fost de -9.7%, comparativ cu scaderea de -10.3% inregistrata dupa 6 luni. Cel mai mult a scazut industria bunurilor de folosinta indelungata (-17.7%) si industria bunurilor intermediare (-15.9%), in timp ce industria energetica a scazut cel mai putin, respectiv -2.8%. Daca discutam despre comenzile noi din industrie, dupa o revenirea timida din mai si iunie, in iulie acestea au scazut din nou. Atentie, atat timp cat procentele din graficul alaturat sunt cu minus, nu poate fi vorba despre o crestere a industriei, ci doar de incetinirea ritmului de scadere.

2. Comertul - aici lucrurile stau cu adevarat prost, scaderea volumului cifrei de afaceri din comert (fara auto) fata de aceeasi perioada a anului trecut accentuandu-se de la -9.9% dupa primele 6 luni, la -10.4% dupa 7 luni. In plus, daca luam in considerare si vanzarile auto, scaderea este de la -36% la -36.9%, aceasta stare de fapt datorandu-se in principal prabusirii pietei auto (-45.9% in primele 7 luni). Ce asteptari putem avea in continuare? Programul rabla este un fiasco, iar in lipsa creditarii, numarul masinilor vandute nu va creste prea curand. Mai este si reticienta romanilor in ceea ce priveste cumpararea unui autoturism, un studiu recent aratand ca doar 6% dintre cei intervievati doresc sa isi cumpere anul acesta o masina.

3. Constructiile -pana anul trecut vedeta economiei, sectorul constructiilor trage acum PIB-ul in jos, scaderea dupa 7 luni fiind mai mare decat cea inregistrata dupa primele 6 luni, respectiv -6.3% versus -5%. Guvernul a incercat sa faca ceva prin programul Prima Casa, insa majoritatea cumparatorilor au preferat apartamentele vechi, ceea ce nu avantajeaza cu nimic piata constructiilor. Producatorii de ciment au inregistrat si ei scaderi semnificative iar dezvoltatorii, in lipsa clientilor, au inghetat multe proiecte. Interesant insa, este faptul ca scaderea per ansamblu a sectorului nu se datoreaza reducerii activitatii in zona constructiilor rezidentiale, care a crescut cu 8.3% fata de primele 7 luni ale anului trecut, ci reducerii brutale (-14.1%) a activitatii in sectorul constructiilor ingineresti.

4. Comertul Exterior - despre situatia comertului exterior am discutat mai pe larg  aici, iar ideea este ca cel putin in acest domeniu, avem cateva semne incurajatoare: exporturile cresc mai repede decat importurile, iar revenirea economiei mondiale se pare ca ne influenteaza pozitiv si pe noi. Mai este insa mult pana departe.

5. Investitiile straine si transferurile de bani ale muncitorilor romani din strainatate - in primele 7 luni ale acestui an, in Romania au fost investiti 3.1 miliarde euro, in scadere cu 48% fata de cele aproape 6 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut. Procentul cu care au scazut investitiile pare mare, insa daca il raportam la asteptarile extrem de pesimiste pe care unii le-au avut, lucrurile nu stau chiar rau. In graficul din dreapta se poate vedea evolutia sumelor investite pe luni calendaristice.

In ceea ce priveste sumele transferate de catre muncitorii romani care lucreaza in strainatate, din nou, situatia nu sta chiar atat de rau cum ne-am fi asteptat. In primele 7 luni, suma transferurilor a fost de 3.7 miliarde euro,  cu 21% mai putin fata de cele 4.7 miliarde euro din primele 7 luni din 2008. Scaderea este chiar mica daca luam in considerare prabusirea pietei constructiilor din Spania, unde lucreaza multi romani, precum si criza prin care trece Italia unde, de asemenea, avem o comunitate romaneasca numeroasa.

6. Somajul - in ceea ce priveste somajul, asistam la un paradox - Romania este una dintre tarile cu cea mai mica rata a somajului din Europa, desi are una dintre cele mai mari rate de scadere a PIB. Comparativ cu sfarsitul anului trecut, numarul somerilor a crescut cu 200.000, de la 400.000 la 600.000, in timp ce rata somajului a crescut de la 4.4% in decembrie, la 6.6% in august. Din nefericire, cresterea somajului s-a datorat in exclusivitate restructurarii sectorului privat, administratia refuzand in continuare sa isi asume in vreun fel criza. In lunile urmatoare somajul va creste cu siguranta, insa nu vom atinge milionul de someri prognozat de anumiti specialisti. 

7. Inflatia - unul dintre putinii indicatori care evolueaza in directia corecta este inflatia. BNR are pentru 2009 o tinta de inflatie de 3.5% +/- 1% si are toate sansele sa o atinga din moment ce in ultimele doua luni am avut deflatie, preturile scazand in medie cu 0.07 in iulie si 0.19% in august, ceea ce a dus rata anuala a inflatiei la 6.4%. O rata mica a inflatiei este vitala daca vrem sa aderam la zona euro.

8. Datoria externa Romania are o datorie externa redusa, care creste insa repede. Astfel, de la sfarsitul lunii decenbrie, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 16.6% respectiv 8.5 miliarde euro, ajungand la 58.7 miliarde euro, in timp ce datoria pe termen scurt s-a redus cu 5.2 miliarde, ajungand la 17 miliarde. Daca discutam despre structura datoriei publice si evolutia acesteia, vedem ca: (i) datoria publica directa, care include imprumuturile externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9 miliarde la sfarsitul lui 2008, la 10 miliarde euro in august 2009; (ii) datoria publica garantata a scazut in aceeasi perioada de la 1.7 la 1.6 miliarde euro; (iii) datoria privata (negarantata public) a crescut de la 35 la 36.5 miliarde euro. In graficul din dreapta se poate observa evolutia celor trei tipuri de datorii incepand cu 1 ianuarie 2008. Notati cresterea relativa extrem de mare a datoriei negarantate, respectiv a cantitatii de bani intrati in conturile companiilor sub forma de imprumuturi externe (in principal credite intra-grup).

9. Restantele romanilor la banci - pe fondul cresterii somajului, a scaderii salariilor in unele domenii si a inrautatirii mediului economic in general, a crescut atat numarul romanilor cu restante la banci, cat si soldul sumelor pe care acestia le datoreaza. Astfel, doar in perioada decembrie-august, soldul restantelor mai vechi de 90 de zile a crescut de la 1.1 la 3.1 miliarde lei, respectiv cu 180%. Procentul pare mare, insa trebuie sa tinem seama si de faptul ca inainte de criza, restantele erau mici si nu deranjau bancile. In acest moment, suma totala a restantelor la creditele mai mari de 20.000 de lei este de 5.9 miliarde lei, si creste continuu. Numarul total al restantierilor a depasit 600.000, iar in conditiile cresterii somajului, directia este clara.

Traian Stan
Luni, 07 Decembrie 2009

» Multe autoritati recunosc public ca economiile lumii traverseaza o perioada de relativa stabilitate, pusa totusi puternic la incercare, in ultimele 25 de luni, de o recesiune ce se poate intalni o data la 70 ani.

Pentru investitorii activi ai pietelor de capital acest fapt se regaseste in evolutia unei parti a indicatorilor macro ce conduc la o crestere economica. Aceste valori pozitive s-au realizat pe baza unor programe

guvernamentale de stimulare a increderii consumatorului, care au toate sansele sa se opreasca fara a

stabiliza economia

globala.
Emotional, pietele de capital au primit cereri masive de acumulare, dand un semnal puternic de revenire pe baza unui rally de noua luni (maximul fiind de 11 luni). Fluctuatiile actuale, de ambele parti ale pietelor, isi regasesc motivatia in faptul ca, in multe sectoare economico-financiare ale tarilor puternice, cererea este inca foarte redusa, iar cresterea ratei somajului face inca presiune.

Pe 2 decembrie 2009, FDIC anunta ca in 2008 circa un milion de familii americane, adica 26 milioane oameni, nu mai beneficiau de serviciile de asigurari

bancare din cauza scaderii simtitoare a veniturilor acestora, iar 1,3 familii au renuntat la contul bancar. Totodata, prognoza venitului mediu al familiei americane pentru anul 2009 va fi sub nivelul inregistrat in anul 2008, de 50.303 dolari.
Reducerea

unei categorii importante de clienti pentru bancile comerciale

, precum si cresterea datoriei publice private afecteaza in continuare oferta sectorului financiar-bancar privat, care ar trebui sa sustina cererea de finantare a economiei. In acest caz, suntem obligati sa optam intre doua planuri: 1) stimularea cresterii economice prin reducerea taxelor si impozitelor si, deci, cresterea cererii/consumului; 2) reducerea rapida a deficitelor bugetare si a datoriilor publice destul de mari ce pot viza masuri fiscale nefavorabile.

Sinteza macroeconomica 4 - 8 ianuarie

Andrei Radulescu 12 Jan la 08:34 comenteaza

Indicatorii macroeconomici comunicati pe parcursul saptamanii confirma scenariul de relansare graduala a economiei mondiale in urma celei mai severe crize economice de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Se remarca evolutia favorabila a indicatorilor din industrie, atat in Statele Unite, cat si in Zona Euro. Pe de alta parte, evolutia indicatorilor la nivelul pietei fortei de munca atrage atentia asupra sustenabilitatii procesului de relansare a economiei mondiale.

Statele Unite

In Statele Unite am asistat la o evolutie mixta a indicatorilor macroeconomici comunicati pe parcursul saptamanii.

Se remarca evolutia industriei prelucratoare, in crestere pentru a 5-a luna consecutiv in decembrie, confirmand scenariul de relansare graduala a economiei in urma celei mai severe crize economice de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. De asemenea, aceasta evolutie confirma si rolul industriei prelucratoare de motor al iesirii din recesiune. Indicatorul calculat de Institute for Supply Management a inregistrat in decembrie nivelul de 55,9 p., cel mai ridicat din aprilie 2006 (analistii estimau un nivel de 54,3 p.) si cu 23 p. peste nivelul minim din ultimele 3 decenii inregistrat in ultima luna din 2008. Componenta comenzi noi a inregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, in timp ce componenta locuri de munca a inregistrat crestere pentru a 3-a luna consecutiv. Desi deprecierea dolarului in raport cu monedele principalilor parteneri comerciali pe parcursul ultimelor trimestre contribuie pozitiv la cererea externa, trebuie mentionati si principalii factori de risc pentru evolutia industriei prelucratoare americane in perioada urmatoare: sustenabilitatea masurilor de relansare adoptate si implementate de autoritatile guvernamentale pe mapamond, nivelul redus de utilizare a capacitatii instalate in industrie, conditiile precare la nivelul pietei fortei de munca.

Totodata, comenzile fabricilor au crescut in noiembrie cu 1,1% m/m (graficul alaturat) (analistii estimau un avans de doar 0,5%). Mai mult, excluzand componenta transport, comenzile au crescut cu 1,9% m/m, cel mai rapid ritm din luna iunie. Comenzile de bunuri de capital (exclus aviatie si echipamente militare) au avansat cu 3,6%, in timp ce comenzile de calculatoare si produse electronice au inregistrat cel mai rapid ritm din luna februarie (4,9%). Aceasta evolutie confirma momentul favorabil traversat de sectorul secundar, considerat motorul relansarii economiei americane.

De asemenea, la nivelul pietei auto vanzarile au crescut in decembrie cu 15% y/y, la 11,23 milioane unitati (anualizat) (graficul alaturat). Vanzarile General Motors au scazut cu 5,7% y/y, in timp ce vanzarile Chrysler s-au diminuat cu 3,7%. Pe de alta parte, vanzarile Ford, Toyota, Honda si Nissan au avansat la ritmuri de 33%, 32%, 24%, respectiv 18%. In 2009 vanzarile auto din Statele Unite au scazut cu 21%, la 10,4 milioane unitati, cel mai mic nivel din 1982. Pe parcursul anului trecut cota de piata a General Motors a scazut de la 22,3% la 19,9%, in timp ce Ford si Toyota si-au majorat cotele de piata la 16,1% (de la 15%), respectiv 17% (de la 16,7%).

Sectorul serviciilor a crescut in decembrie, insa la un ritm inferior celui estimat de analisti. Indicatorul calculat de Institute for Supply Management s-a situat la 50,1 p. (usor peste pragul de 50 p. care separa expansiunea de contractie), in crestere comparativ cu nivelul de 48,7 p. din luna noiembrie, dar sub estimarile analistilor de 50,5 p. (graficul alaturat). Climatul de afaceri la nivelul sectorului de servicii s-a ameliorat, la 53,7 p. in decembrie (de la 49,6 p. in decembrie 2008). Totodata, componenta locuri de munca a crescut de la 41,6 p. in noiembrie la 44 p. in decembrie. Pe de alta parte, componenta comenzi noi a scazut de la 55,1 p. in noiembrie la 52,1 p. in decembrie (comenzile noi de export au inregistrat un declin mai sever, de la 54,5 p. in noiembrie la 46 p. in decembrie). Aceste evolutii atrag atentia cu privire la sustenabilitatea procesului de relansare a economiei americane, in urma celei mai severe recesiuni de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial.

Pe de alta parte, sectorul constructiilor s-a contractat pentru a 7-a luna consecutiv in noiembrie, catre cel mai redus nivel din ultimii 6 ani (900 mld. dolari). Comparativ cu octombrie, sectorul a inregistrat un declin de 0,6% (figura alaturata), in timp ce raportat la noiembrie 2008 declinul a fost de 13%. Pe segmentul rezidential s-a inregistrat un declin de 1,6% m/m si de 19% y/y, in timp ce pe segmentul nerezidential activitatea s-a contractat cu 0,2% m/m si 11% y/y. Pentru perioada urmatoare se mentin o serie de factori de risc pentru evolutia sectorului constructiilor: nivelul ridicat al numarului de prescrieri (estimat la 3,9 milioane in 2009), reducerea gradului de ocupare pe segmentul comercial, cresterea alarmanta a default-urilor pe segmentul comercial (in primele 9 luni ale anului acestea au inregistrat cel mai ridicat nivel din 1993, 3,4%)

La nivelul pietei imobiliare numarul contractelor de vanzare-cumparare case a scazut in noiembrie cu 16,6% raportat la octombrie (graficul alaturat) (analistii estimau un declin de 2%). Aceasta evolutie poate fi explicata partial prin incertitudinea existenta in noiembrie cu privire la prelungirea programului de stimulare a pietei imobiliare (programat sa expire la finele lui noiembrie, acesta a fost ulterior prelungit pana la finele lunii martie). Cu toate acestea, trebuie mentionat ca in ultima perioada am asistat la o evolutie mixta a indicatorilor imobiliari, ceea ce atrage atentia asupra sustenabilitatii relansarii acestui sector (stabilizarea din ultimele trimestre a fost determinata de resimtirea masurilor adoptate si implementate de autoritatile monetare si bugetare de pe mapamond). Scaderi semnificative au fost inregistrate in regiunile Nord Est si Midwest (peste 26% m/m). Raportat la noiembrie 2008, numarul contractelor de vanzare-cumparare case a crescut cu 19,3%.

Solicitarile de credite ipotecare au crescut in saptamana incheiata in 1 ianuarie cu 0,5%, la 462,2 p. (mentinandu-se in apropiere de nivelul minim din ultimele 6 luni), conform indicatorului MBA (graficul alaturat) (trebuie mentionat fap tul ca in saptamana anterioara (incheiata in 25 decembrie), indicatorul MBA a prezentat un declin de 23% (spre cel mai mic nivel din luna iunie)). Componenta refinantare a scazut la 1 976,9 p., cel mai mic nivel din luna august (in saptamana incheiata in 25 decembrie a prezentat un declin de 31%). Pe de alta parte, componenta cumparari de case a crescut cu 3,6%, la 212,1 p. (saptamana anterioara inregistrase un declin de 4%). Rata medie de dobanda la creditele ipotecare pe 30 ani a crescut la 5,18% - ce mai ridicat nivel din luna august, in timp ce rata medie de dobanda la creditele ipotecare pe 15 ani a urcat pana la 4,62%.

La nivelul pietei fortei de munca, numarul locurilor de munca din economie a scazut in decembrie cu 85 mii (analistii estimau o stagnare). Cu toate acestea, economia americana a adaugat locuri de munca in luna noiembrie (4 mii) (pentru prima oara in ultimii 2 ani). In decembrie am asistat la declin generalizat al locurilor de munca: industria prelucratoare (27 mii), sectorul constructiilor (53 mii), sectorul serviciilor (4 mii), sectorul guvernamental (21 mii). Se remarca sectorul financiar, care a adaugat 4 mii de locuri de munca in decembrie. De la declansarea recesiunii in decembrie 2007 numarul de locuri de munca din economia americana a scazut cu 7,2 milioane. Rata somajului s-a mentinut la 10% (graficul alaturat).

In sectorul privat, numarul de locuri de munca a scazut in decembrie cu 84 mii, conform Raportului ADP (cel mai redus nivel de declin din martie 2008). Analistii se asteptau la o contractie cu 75 mii a locurilor de munca in luna decembrie. In industria prelucratoare numarul de locuri de munca a scazut cu 44 mii, in timp ce in sectorul constructiilor locurile de munca s-au contractat pentru a 35-a luna consecutiv in decembrie, cu 52 mii. Pe de alta parte, in sectorul serviciilor numarul de locuri de munca a crescut cu 12 mii in decembrie (desi in sectorul financiar numarul de locuri de munca a scazut pentru a 25-a luna consecutiv, cu 12 mii). In ceea ce priveste dimensiunea companiilor, cele mai severe reduceri de locuri de munca au fost inregistrate la nivelul companiilor mari (34 mii). La nivelul companiilor mijlocii si mici numarul de locuri de munca a scazut la ritmuri de 25 mii.

Totodata, anunturile de concedieri au scazut in decembrie cu 73% y/y, la 45 094, conform indicatorului comunicat de Challenger, Gray & Christmas Inc..

Solicitarile initiale de ajutor de somaj au crescut usor in saptamana incheiata in 2 ianuarie, la 434 mii (graficul alaturat) (declin de 36% de la maximele din ultimii 26 ani inregistrate in saptamana incheiata in 27 martie - 674 000). Analistii estimau un nivel de 439 mii. Media mobila din ultimele 4 saptamani a inregistrat cel mai redus nivel din 13 septembrie 2008 - 450 250 (in scadere de la nivelul de 460 500 inregistrat in saptamana anterioara). Totodata, numarul solicitarilor existente in saptamana anterioara s-a diminuat cu 179 mii, la 4,8 mil., nivelul minim din ultimul an (figura alaturata). Pe de alta parte, numarul persoanelor care beneficiaza de ajutor prelungit de somaj a crescut cu 165 mii in saptamana incheiata in 19 decembrie, la 5,44 milioane. Pentru perioada urmatoare se mentin perspective de stabilizare a pietei fortei de munca din Statele Unite, pe fondul iesirii din recesiune. Cu toate acestea, conditiile se vor mentine dificile, dat fiind ca economia va continua sa evolueze sub potential.

Creditul de consum a scazut pentru a 10-a luna consecutiv in noiembrie (cea mai lunga perioada de declin din 1943), cu 17,5 mld. dolari raportat la octombrie, la 2,46 trilioane de dolari (analistii estimau un declin lunar de 5 mld. dolari). Componenta revolving a inregistrat un declin lunar de 13,7 mld. dolari, in timp ce componenta non-revolving s-a contractat cu 3,8 mld. dolari raportat la octombrie. Creditul de consum continua sa fie afectat de conditiile dificile la nivelul pietei fortei de munca, precum si de mentinerea unor conditii de creditare restrictive.

Rezerva Federala a publicat Stenograma Sedintei de Politica monetara din luna decembrie. O parte din membrii Comitetului de Politica Monetara si-au exprimat preocuparea cu privire la starea economiei, considerand ca planurile de cumparare de active ar trebui extinse (acestia au mentionat ca relansarea economiei in urma crizei financiare va fi mult mai lenta comparativ cu procesele anterioare de relansare). In ceea ce priveste inflatia, membrii FOMC au exprimat pareri diferite (unii considera ca excesul de capacitate instalata in economie va determina ca presiunile inflationiste sa fie atenuate, in timp ce altii au considerat ca exista riscuri de accelerare a inflatiei ca urmare a masurilor de stimulare implementate de autoritati). Unul din membrii FOMC a mentionat ca FED ar putea reduce planurile de cumparare de active, pe fondul ameliorarii conditiilor financiare si a economiei pe parcursul ultimelor luni. In ceea ce priveste perspectivele de evolutie a economiei in trimestrele urmatoare, scenariul central al membrilor FOMC se bazeaza pe o accelerare graduala: ". the most likely outcome was for economic growth to gradually strengthen over the next two years.". Principalii factori de risc mentionati de membrii FOMC sunt: conditiile la nivelul pietei fortei de munca, deprecierea dolarului si deficitele bugetare (cu impact nefavorabil pentru evolutia inflatiei).

In discursul sustinut in Kansas City, Guvernatorul FED T. Hoenig a considerat ca entitatea bancara centrala ar trebuie sa adopte la timp politici de normalizare a ratei de dobanda, date fiind riscurile mentinerii acesteia la nivelul minim istoric: ". The process of returning policy to a more balanced weighing of short-run and longer-run economic and financial goals should occur sooner rather than later . Maintaining excessively low interest rates for a lengthy period runs the risk of creating new kinds of asset misallocations, more volatile and higher long-run inflation, and more unemployment - not today, perhaps, but in the medium-and longer-run . The Federal Reserve must curtail its emergency credit and financial market support programs, raise the federal funds rate target from zero back to a more normal level, probably between 3.5 and 4.5 percent, and restore its balance sheet to pre-crisis size and configuration.".

In discursul sustinut in Shanghai, Guvernatorul Rezervei Federale J. Bullard a mentionat ca la nivelul pietei fortei de munca conditiile se amelioreaza, pe fondul relansarii consumului si a stabilizarii pietei imobiliare: ".The labor market is improving . We are not quite at the point where unemployment gets to start falling, but we are getting close. Hopefully this will continue to fall and the unemployment rate will start to tick down in 2010 .". In ceea ce priveste piata imobiliara, guvernatorul considera ca preturile caselor se stabilizeaza, fiind putin probabil sa mai asistam la un declin al acestora in perioada urmatoare: ". House prices are definitely stabilizing . There were some worries in the U.S. that house prices will continue to fall even farther from where they are now. I don't think that's been played out in the data .".

Zona Euro

Eurostat a comunicat datele finale cu privire la evolutia economiei Zonei Euro in trimestrul III. PIB-ul regiunii a avansat cu 0,4% q/q, consemnand iesirea din cea mai severa recesiune de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Iesirea din recesiune a fost determinata de evolutia cererii externe nete (exporturile si importurile au inregistrat ritmuri trimestriale de investitii de 3,1%, respectiv 3%), precum si de consumul guvernamental (apreciere la o rata de 0,6%). Pe de alta parte, consumul privat s-a contractat cu 0,1% comparativ cu trimestrul anterior. Mai mult, investitiile private au scazut cu 0,8%, fapt care atrage atentia asupra sustenabilitatii relansarii economiei regiunii. Raportat la T3 2008 economia Zonei Euro s-a contractat cu 4%.

Indicatorii de sentiment din regiune s-au ameliorat, confirmand scenariul de relansare graduala a economiei. entimentul investitorilor in regiune a crescut in ianuarie spre nivelul maxim din ultimele 19 luni, evolutie determinata de iesirea din recesiune si de avansul pietelor de capital in ultimele luni (in T4 2009 indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat pentru al 3-lea trimestru consecutiv si a incheiat anul cu un avans de 28%, cea mai buna performanta din 1999). Indicatorul Sentix a urcat de la -5,5 p. in decembrie la -3,7 p. in ianuarie. Componenta situatia curenta a crescut de la -19,5 p. la -17,5 p. in timp ce componenta perspective pentru urmatoarele 6 luni s-a apreciat de la 9,5 p. la 11,25 p..

Climatul de afaceri din regiune a crescut pentru a 9-a luna consecutiv in decembrie, confirmand scenariul de relansare graduala dupa iesirea din recesiune consemnata in trimestrul III. Indicatorul calculat de Comisia Europeana a crescut de la 88,8 p. in noiembrie la 91,3 p. in decembrie, cel mai ridicat nivel din iunie 2008 (figura alaturata).

Industria prelucratoare din regiune a crescut in decembrie la cel mai rapid ritm din ultimele 21 de luni, confirmand scenariul de relansare graduala in urma celei mai severe crize economice de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Totodata, aceasta evolutie confirma si rolul industriei prelucratoare in stabilizarea si iesirea din recesiune a economiei regiunii. Indicatorul PMI a crescut de la 51,2 p. in noiembrie la 51,6 p. in decembrie (graficul alaturat). In Germania indicatorul PMI a urcat de la 52,4 p. in noiembrie la 52,7 p. in decembrie. Indicatorii PMI au crescut si in Franta (de la 54,4 p. la 54,7 p.) si in Italia (de la 50,1 p. la 50,8 p.). Principalii factori de risc pentru evolutia economiei regiunii in perioada urmatoare sunt: sustenabilitatea finantelor publice la nivelul tarilor membre, sustenabilitatea relansarii economiei mondiale, evolutia euro in raport cu dolarul pe parcursul ultimelor trimestre.

Pe de alta parte, comenzile noi in industrie au scazut in octombrie cu 2,2% raportat la septembrie, cel mai sever declin din ianuarie 2009 (analistii estimau un declin lunar de doar 1%). Comparativ cu octombrie 2008, comenzile in industrie au scazut cu 14,5% (figura alaturata).

Sectorul serviciilor s-a accelerat in decembrie (indicatorul PMI a crescut de la 53 p. in noiembrie la 53,6 p. in decembrie, cel mai ridicat nivel din luna noiembrie 2007 (figura alaturata)). In Germania indicatorul PMI din sectorul serviciilor a crescut de la 51,4 p. in noiembrie la 52,7 p. in decembrie. Pe de alta parte, in Franta indicatorul PMI din sectorul serviciilor a scazut de la 60,9 p. la 58,7 p..

Astfel, indicatorul PMI Compozit din regiune s-a apreciat in decembrie catre cel mai ridicat nivel din octombrie 2007, 54,2 p. (figura alaturata). Aceasta evolutie reflecta o accelerare a economiei regiunii in ultimele luni ale anului, dupa iesirea din recesiune consemnata in trimestrul III.

Pe de alta parte, vanzarile din comertul cu amanuntul au scazut in noiembrie cu 1,2% m/m, evolutie care atrage atentia asupra procesului de relansare a economiei regiunii, date fiind consecintele celei mai severe crize economico-financiare de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial, care se vor resimti in continuare: conditiile dificile la nivelul pietei fortei de munca, sustenabilitatea finantelor publice, etc., la care se adauga aprecierea euro in raport cu dolarul pe parcursul ultimului an, cu impact nefavorabil pentru exporturile regiunii, considerate motorul de relansare.

Preturile de consum din regiune au crescut in decembrie cu 0,9% y/y, cel mai ridicat ritm din ultimele 10 luni (figura alaturata) (in linie cu estimarile analistilor). Accelerarea inflatiei in regiune a fost determinata de avansul cotatiilor internationale la titei. Pentru perioada urmatoare se mentin perspective de evolutie a inflatiei sub tinta de 2% a Bancii Centrale Europene, dat fiind ca economia va evolua sub potential, context in care marja de manevra a companiilor (de crestere a preturilor) este redusa.

La nivelul pietei fortei de munca, numarul somerilor a crescut cu 102 mii in noiembrie, la 15,7 milioane. Rata somajului in regiune a urcat la 10% in noiembrie, cel mai ridicat nivel din august 1998 (figura alaturata). Piata fortei de munca din regiune continua sa resimta evolutia sub potential a economiei. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului este inregistrat in Spania (19,4%), in timp ce nivelele cele mai reduse ale somajului sunt inregistrate in Austria (5,5%), respectiv Olanda (3,9%).

In Germania, principala economie din Zona Euro, am asistat la o evolutei predominant favorabila a indicatorilor comunicati pe parcursul saptamanii. Se remarca evolutia datelor din sectorul secundar. Productia industriala a crescut in noiembrie cu 0,7% raportat la octombrie (figura alaturata), evolutie determinata de avansul exporturilor, in contextul relansarii graduale a economiei mondiale. Cu toate acestea, analistii estimau un avans de 1%. In industria prelucratoare productia a crescut cu 0,9% in noiembrie, remarcandu-se evolutia bunurilor de consum (1,7%). Productia de bunuri intermediare s-a apreciat cu 1,1%, in timp ce productia de bunuri de investitii a avansat cu 0,3%. In sectorul constructiilor productia a avansat cu 0,7% in noiembrie. Pe de alta parte, in sectorul energetic productia a inregistrat un declin de 2%. Comparativ cu noiembrie 2008, productia industriala s-a contractat cu 8%.

Comenzile in fabrici au crescut in noiembrie la un ritm de 0,2% m/m, sub estimarile analistilor (1,5%) (figura alaturata). Comenzile externe au scazut cu 1% in noiembrie (comenzile de bunuri de capital s-au diminuat cu 2,2%), in timp ce comenzile interne s-au apreciat cu 1,4%. Raportat la noiembrie 2008 comenzile in fabricile germane au avansat cu 1,8%. Evolutia lunara a comenzilor in fabrici in luna noiembrie (in special a celor de export) atrage atentia asupra sustenabilitatii relansarii economiei germane, data fiind importanta exporturilor in procesul de iesire din recesiune.

Totodata, exporturile germane au crescut in noiembrie cu 1,6% comparativ cu octombrie (figura alaturata), evolutie determinata de relansarea graduala a economiei mondiale. Analistii estimau un avans lunar de doar 0,8%. Cu toate acestea, ritmul de evolutie a exporturilor s-a dezaccelerat comparativ cu cel inregistrat in octombrie (1,9%). Importurile s-au contractat cu 5,9% raportat la octombrie. Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un excedent comercial de 17,4 mld. euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni.

La nivelul pietei fortei de munca, numarul de someri a scazut pentru a 6-a luna consecutiv in decembrie, cu 3 mii, la 3,42 milioane. Analistii estimau o crestere a numarului de someri cu 5 mii. Totodata, rata somajului s-a mentinut la 8,1% (figura alaturata). Evolutia pietei fortei de munca in luna decembrie a fost favorabil influentata de relansarea graduala a economiei (in principal in contextul evolutiei cererii externe), precum si de planurile Administratiei Merkel directionate spre combaterea somajului.

Principalii factori de risc pentru evolutia economiei germane in perioada urmatoare sunt: incertitudinile cu privire la evolutia economiei mondiale, aprecierea euro in raport cu dolarul pe parcursul ultimelor trimestre, sustenabilitatea finantelor publice, conditiile la nivelul pietei fortei de munca.

In Franta sentimentul consumatorilor s-a deteriorat in decembrie (pentru prima oara in ultimele 4 luni), pe fondul preocuparilor cu privire la evolutia puterii de cumparare, in contextul accelerarii inflatiei, a conditiilor dificile la nivelul pietei fortei de munca si a apropierii de final a masurilor de stimulare economica. Indicatorul calculat de Instit utul de Statistica s-a diminuat de la -30 p. in noiembrie la -31 p. in decembrie (graficul alaturat). Aceasta evolutia atrage atentia cu privire la sustenabilitatea procesului de relansare a economiei franceze, in urma celei mai severe recesiuni de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial.

In Italia inmatricularile auto au crescut pentru a 7-a luna consecutiv in decembrie, cu 17% y/y (la 165 428), evolutie determinata de programele guvernamentale de stimulare a pietei auto. Astfel, in 2009 vanzarile auto noi au stagnat comparativ cu 2008, la aproximativ 2,16 milioane unitati. Vanzarile Fiat au crescut in decembrie cu 19% y/y si in 2009 cu 2,7% y/y. Pentru 2010 autoritatile intentioneaza sa reduca volumul programelor de sustinere a pietei auto de la 400 mil. euro la 300 mil. euro.

Preturile de consum au crescut in decembrie cu 0,2% raportat la noiembrie si cu 1,1% comparativ cu decembrie 2008 (cel mai rapid ritm din ultimele 8 luni) (figura alaturata). Aceasta evolutie a fost determinata de iesirea din recesiune, precum si de avansul cotatiilor internationale la titei, care a impulsionat componenta energetica.

Marea Britanie

Indicatorii macroeconomici comunicati in Marea Britanie confirma scenariul de stabilizare si de iesire din cea mai severa recesiune de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. La nivelul industriei prelucratoare s-a inregistrat in decembrie cel mai rapid ritm de crestere din ultimii 2 ani. Indicatorul PMI calculat de Chartered Institute of Purchasing and Supply a crescut de la 51,8 p. in noiembrie la 54,1 p. in decembrie.

Totodata, numarul creditelor ipotecare aprobate in noiembrie a crescut la 60 518, cel mai ridicat nivel din martie 2008 (figura alaturata). Aceasta evolutie confirma momentul favorabil inregistrat in ultimele luni la nivelul pietei imobiliare britanice.

Totodata, sectorul serviciilor s-a accelerat in luna decembrie (indicatorul PMI a crescut de la 56,6 p. la 56,8 p.).

Pe de alta parte, sentimentul consumatorilor s-a deteriorat in luna decembrie, pe fondul preocuparii consumatorilor cu privire la dificultatile cu care se confrunta economia britanica. Indicatorul calculat de Nationwide Building Society a scazut de la 74 p. in decembrie la 69 p. in noiembrie (graficul alaturat) (cel mai sever declin din noiembrie 2008). Componenta perspective de evolutie pentru urmatoarele 6 luni s-a diminuat cu 8 puncte in decembrie la 101 p..

In ceea ce priveste inflatia, preturile bunurilor au crescut in decembrie cu 2,2% y/y (preturile la alimente s-au apreciat cu 3,7% y/y, in timp ce preturile la produsele nealimentare au urcat cu 1,4% y/y).

Preturile de producator au crescut in decembrie cu 0,5% raportat la octombrie (figura alaturata), in accelerare comparativ cu luna noiembrie si peste estimarile analistilor (0,2%). In termeni y/y, preturile de producator s-au apreciat cu 3,5%, cel mai rapid ritm din luna ianuarie. Preturile de producator core au crescut cu 0,7% comparativ cu noiembrie si cu 2,6% in raport cu decembrie 2008. Evolutia preturilor de producator atrage atentia cu privire la evolutia ratei inflatiei in perioada urmatoare.

La Sedinta de Politica Monetara Banca Centrala a Angliei a mentinut dobanda de referinta la nivelul minim istoric de 0,5%. De asemenea, entitate a mentinut planul de cumparare de active la nivelul de 200 mld. lire. Aceste decizii s-au situat in linie cu estimarile analistilor.

Japonia

In Japonia indicatorul economic avansat a crescut pentru a 9-a luna consecutiv in noiembrie, la 91,2 puncte (graficul alaturat). Totodata, situatia economica curenta s-a ameliorat, conform indicatorului coincident, care a crescut pentru a 9-a luna consecutiv in noiembrie, la 95,9 puncte. Evolutia acestor indicatori confirma scenariul de relansare graduala a economiei nipone.

Singurul factor de risc vazut in iulie 2007 de analistii straini vis-a-vis de economia romaneasca era instabilitatea de la nivel politic. In rest, economia locala era vazuta ca un miraj al investitiilor in contextul aderarii la Uniunea Europeana, de referinta in acest sens fiind celelalte tari care au obtinut acest statut in anul 2004; crestere economica din anul 2007 era de 6% (dupa o crestere economica de 7,7%, in anul 2006) iar tranzactiile la bursa consemnau valori record.

In vara anului 2007, singura problema a statelor din Europa era inflatia, indicator influentat de economiile supraincalzite ale acestora, iar BCE si Banca Angliei cresteau ratele de referinta a dobanzii in incercarea de a contracara acest fenomen. In SUA, marile banci de investitii isi multumeau actionarii prin rate de crestere impresionante ale profitului, generate in primul rand de practicarea unei competitivitati agresive tradusa prin relaxarea politicii de creditare a clientilor si a criteriilor de evaluare a riscului. Bancile se aflau sub presiunea fondurilor cu capital privat si a publicului care solicitau standarde relaxate de acordare a creditelor, in timp ce investitorii cereau sa aiba acces la produse cu un randament ridicat.

Milionarii planetei erau si mai bogati, iar estimarile de crestere a averilor acestora pentru urmatorii ani erau entuziaste. Un studiu realizat la mijlocul anului 2007 de firma de consultanta Capgemini si de banca Merrill Lynch arata ca nivelul avutiei acestora atinsese un maxim istoric, dupa ce crescuse sapte ani la rand intr-un ritm alert. Tot studiul arata ca numarul milionarilor urma sa creasca cu aproximativ 6,8% in fiecare an pana in 2011 (din 2007). O buna parte a investitiilor milionarilor planetei erau indreptate catre imobiliare.

Si totusi, ceea ce atunci a fost desconsiderat, sectorul subprime din America, incepuse sa isi faca cunoscute primele efecte asupra institutiilor financiare expuse. Semnale cu privire la dezastrul economic ce urma sa vina au fost vizibile inca de la inceputul anului 2007. Pe masura ce valoarea proprietatilor din SUA a crescut (in perioada 2001-2006 preturile caselor au crescut constant), conditiile de creditare au fost din ce in ce mai mult relaxate, iar situatia a degenerat in crearea unui bubble imobiliar, ce incepand cu anul 2007 s-a spart, pentru ca cei care contractasera aceste credite au incetat in masa sa nu mai ramburseze rate. New Century Financial, unul dintre cei mai mari creditori de pe segmentul subprime, intra in faliment, iar banca de investitii Bear Stearns isi anunta investitorii din doua fonduri de hedging ca vor primi mai putini bani decat au investit.

O alta institutie, BNP Paribas, anunta inghetarea retragerilor de lichiditati din cadrul a doua fonduri de investitii ale bancii. Alte banci isi inchid diviziile de credite subprime, vanzarile de case pe piata americana scad semnificativ, iar companiile din sectorul constructiilor inregistreaza pierderi importante. Si totusi, indicele DOW Jones Indus. Avg. atingea maxime istorice in octombrie 2007 (cu cca. +13% mai sus fata de nivelele atinse la finalul anului 2006), increderea americanilor in economia lor fiind pe culmi (masurata prin indicele increderii in economie). In acelasi timp, actiunile companiilor din constructii coboara la minimul din ultimii 4 ani.

Singurul indicator care a reactionat la vestile negative de pe piata imobiliara din SUA a fost dolarul care s-a depreciat pentru ca investitorii se temeau de faptul ca economia americana ar putea fi afectata de criza din domeniul imobiliar. In continuare, tot mai multe institutii financiare anuntau in lant probleme de ordin financiar generate de sectorul subprime, deprecieri impresionante la bursa, demisii, falimente si nationalizari.

Incercand sa reduca efectele negative asupra economiilor, bancile centrale au redus ratele de dobanda si au injectat sute de miliarde de euro/usd in sectorul financiar, in care se propagase un profund sentiment de neincredere - care va fi urmatoarea institutie care va pica victima unei lungi perioade de inconstienta economica?

Problemele financiare au dus la restrangerea drastica a creditarii si la reducerea lichiditatii, generand, in lant, reducerea consumului publicului si a investitiilor companiilor, rezultatul fiind conturarea unei recesiuni globale. Incepand cu cea de-a doua jumatate a anului 2008, indicatorii macroeconomici raportati de marile economii ale lumi au inceput a arata acest lucru. La 1 decembrie 2008, SUA era oficial de un an in recesiune.

In primul trimestru din 2008, cresterea economica din Romania era de 8,2%, in trimestrul al II-lea 2008, de 9,3%, in trimestrul al III-lea, de 9,2%, iar in ultimul trimestru al alunui trecut PIB crestea cu doar 2,9%. De ce? Anumite sectoare din economie au inceput a da semne de slabiciune in ultimul trimestru al anului. Este vorba de industrie unde volumul de activitate a fost cu 7,7% mai mic in trimestrul IV din 2008 fata de acelasi interval din 2007 si de servicii (activitati financiare, imobiliare, inchirieri etc.) unde volumul de activitate a scazut cu 1,5%. Toate celelalte componente ale PIB au avut o dinamica mult mai moderata.

De exemplu, agricultura a crescut cu 18,2% in ultimul trimestru din 2008 fata de aceeasi perioada a anului precedent, in conditiile in care pe tot anul 2008 cresterea a fost de 21,4%, constructiile au crescut cu 18,9% in conditiile in care pe tot anul 2008 dinamica a fost de 26,1% etc. Consumul final efectiv a scazut in volum cu 2,8% in ultimele trei luni ale anului, situatie generata mai ales de scaderea in volum a consumului populatiei ce a scazut cu 3,7%. Pe tot anul 2008, consumul final a urcat in volum cu 8% in primul rand datorita consumului final al populatiei, care a crescut cu 8,4%.

Judecand dupa datele macroeconomice consemnate pana in al treilea trimestru al anului trecut, parea ca economia romaneasca evolueaza in mod detasat de celelalte economii dezvoltate ale lumii. Se vorbea de globalizare si de riscurile la care este supusa Romania in contextul global, insa doar bursa si valoarea achizitiilor investitorilor nerezidenti la bursa erau marcate de situatia de pe plan international, unde se contura o criza economica si financiara fara precedent. Se vorbea despre o aterizare dura a economiei romanesti, insa cifrele efectiv inregistrate de atunci contrariau opiniile celor care analizau contextul intern.

Economia crestea pe baza investitiilor nete realizate in cursul anilor trecuti. In 2006, acestea au crescut cu 16%, in anul 2007 cu aproape 29%, iar in anul 2008 cresterea a fost de 17%. In 2008, cele mai mari investitii au fost atrase de comert si servicii, cu o pondere de 34,4% in total, urmate de industrie, cu o pondere de 33,7% in total, si de constructii, cu o pondere de 16,9% in total. Trimestrul IV din 2008 a fost insa cel mai slab din punct de vedere al dinamicii investitiilor realizate in economia nationala, cresterea acestora fata de acelasi interval din 2007 fiind de doar 2,3%.

Exuberanta de pe plan extern (pana in anul 2007) s-a manifestat si prin cautarea unor alternative de investitie, in conditiile cresterii apetitului pentru risc pe plan global. Investitiile straine directe au fost de aproape 9 mld. de euro in anul 2008 si 2007 si de 7,1 mld. de euro in anul 2007. Economiile emergente din Europa de Est, mult mai vizibile, au fost in acest sens tinta investitiilor straine.

In 2008, investitiile straine directe reprezentau aproximativ 40% din investitiile totale realizate in economia nationala, cifra fiind foarte mare si aratand dependenta dezvoltarii economice de pe plan intern de sursele de finantare externa.

Incepand cu trimestrul al patrulea din 2008, datele statistice semnaleaza faptul ca situatia s-a schimbat dramatic pe plan intern si arata ca ultimele trei luni ale anului trecut au reprezentat debutul unei perioade de restrangere a activitatii economice in Romania. Criza economica internationala a ajuns si pe plan local si se manifesta prin: diminuarea activitatii de creditare (situatie generata de o lipsa de incredere globala in sistemul bancar ce a limitat accesul la finantarea externa si a dus la deprecierea monedei romanesti) si prin activitatea mai redusa a investitorilor straini (situatie generata de cresterea a aversiunii fata de risc pentru economiile emergente din Europa de Est); prin incetinirea activitatii de export; scaderea valorii activelor romanesti in general, unul din motive fiind deprecierea leului.

Trebuie precizat faptul ca gradul de intensitate si propagare a crizei din prezent a fost mult subestimat de toata lumea, iar principala problema a pietelor in prezent este neincrederea investitorilor si a consumatorilor. In conditiile unor astfel de dezechilibre, gradul de incertitudine cu privire la evolutia viitoare a indicatorilor macroeconomici este unul foarte ridicat, iar propagarea unor evenimente negative ce ar putea adanci dezechilibrele actuale nu este exclusa. Asa pot fi explicate si estimarile pesimiste ale analistilor straini cu privire la evolutia de anul acesta a economiei romanesti.

Oficialii romani raman optimisti si, chiar daca institutii bancare de renume mizeaza pe recesiune pe plan local in anul 2009, este de datoria lor sa creada in continuare in economie incercand sa o sustina prin diverse parghii fiscale si de politica monetara.

Privind cresterea economica din Romania in 2009, conform unei prezentari BNR se mizeaza pe: ponderea redusa a exporturilor in PIB comparativ cu alte state din Europa Centrala si de Est, care au prognozate totusi o crestere pozitiva a PIB pentru 2009; gradul scazut de intermediare financiara, care implica o contractie mai mica a economiei datorate canalului financiar; faptul ca Romania are o balanta energetica echilibrata; curs de schimb flexibil; volumul mare de fonduri structurale; stimulentul fiscal injectat in economie in ultimele luni ale anului 2008 (3% din PIB); scaderea pretului petrolului; investitii publice in crestere ce vor inlocui o parte din investitiile private (sunt estimate a scadea).

Retrospectiva unei crize si efectele ei pe plan intern , Andreea Gheorghe, 11 Martie 2009

Un ultim potential avantaj al economiei romanesti se duce pe apa sambetei

Relaxarea fiscalitatii ca masura anticriza implementata de majoritatea guver­nelor occidentale, concomitent cu cresterile estimate de impozite si taxe in Romania, reduce avansul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene in ceea ce priveste nivelul taxelor si impozitelor. Economia romaneasca pierde inca un atu in cursa pentru atragerea investitiilor.

Anii 2008 si 2009, ani de recesiune economica pentru cele 27 de state mem­bre ale Uniunii Europene, au adus modi­ficari dramatice ale politicilor fiscale occidentale. Adeptele teoriei economice conform careia solutia cea mai eficienta a rezolvarii crizei de lichiditati finan­ciare o constituie interventia statului prin infuzia de capital si relaxarea fis­cala, majoritatea guvernelor au adoptat masuri de politica fiscala pe termen scurt, altadata de neconceput. Practic, in doi ani, cu extindere catre trei in unele dintre tarile Uniunii Europene, intre­prinzatorii privati si populatia primesc stimulente financiare menite sa relan­seze consumul gospodariilor si inves­ti­tiile.

Din aceeasi categorie» Investitia in aur este modalitatea sigura de protejare impotriva inflatiei

» FMI ne va da banii, desi nu ne-am atins toate obiectivele. Dar va impune conditii suplimentare

» 10 euro investiti au adus un profit de 800 de euro

» Administrarea bugetului sau cum sa ai cheltuieli mai mici decat veniturile

» PwC: Impozitarea averilor poate genera costuri mai mari decat castigurile la buget

» GarantiBank reduce dobanzile la unele credite

Acestor stimulente li se adauga pro­- grame vaste de investitii publice in infrastructura, in cercetare, educatie si inovare, derulate in paralel cu spri­ji­nirea unor sectoare economice cheie, prin programe guvernamentale dedi­cate.  Finalitatea acestui efort financiar de proportii este deja vizibila in tari ca Germania, Franta, Marea Britanie si Italia, care anunta cresteri economice prevestitoare ale depasirii recesiunii si intrarii pe un trend ascendent al tuturor activitatilor.

In cazul Romaniei, precum si in cel al altor state central si est-europene din grupul noilor membre ale Uniunii Euro­pene, devenite in ultimele doua decenii piete de desfacere pentru produsele altor economii dezvoltate si a caror rete­ta de crestere economica s-a bazat exclu­siv pe consumul din import si pe spe­- culatiile pietelor financiare si imobi­liare, masurile de natura relaxarii fiscale de anvergura adoptate de tarile zonei euro au fost imposibil de aplicat.

Potrivit economistului-sef al Bancii Nationale a Romaniei, momentul izbucnirii crizei a prins economia romaneasca pe picior gresit: inflatie medie anuala de 7,85%, cu aproape cinci procente peste media anuala permisa de codul de disciplina fiscala al Uniunii Europene (3%), aceasta indicand supraincalzirea periculoasa a economiei, ca urmare a consumului din import, deficit bugetar excesiv, de -5,2% din Produsul Intern Brut (PIB) si un deficit extern de -12,5% din PIB.

Toate aceste valori ale indicatorilor macroe­co­nomici au exclus din start stimularea in continuare a consumului si au condus la adoptarea deciziei de incheiere a unui acord de imprumut cu Fondul Monetar International, a carui implementare in­seam­na taierea in continuare a cheltu­ielilor publice si private, concomitent cu imbunatatirea colectarii impozitelor si cresterea fiscalitatii. Aceasta din urma este asteptata dupa alegerile prezi­den­tiale din luna noiembrie, marile com­panii luand deja in calcul in proiec­tiile de buget pe 2010 un nivel mai ridi­cat al taxelor si impozitelor, o intarire a mone­dei europene in raport cu leul si cres­te­rea TVA. Toate aceste schimbari ar putea modifica locul pe care Romania il ocupa in clasamentul european al fisca­litatii.

Un atu pe cale de disparitie

Nivelul fiscalitatii este un element important, nu si decisiv insa, in luarea deciziei de creare a unei investitii pro­ductive, indiferent de originea capita­lului, autohtona sau straina. Pana recent, Romania figura pe harta europeana a investitiilor in grupa tarilor cu fiscalitate redusa. Ponderea veniturilor fiscale in PIB era, la finele lui 2007, de 29,4%, cea mai scazuta din Uniunea Europeana, egala cu a Slovaciei. Media UE 27 era de 39,8%, iar cea a tarilor din zona euro de 40,4%. State campioane in atragerea capitalului strain, cum sunt Germania sau Franta, inregistrau ponderi ale veni­turilor fiscale in PIB de 39,5% si 43,3%, iar tari ale bunastarii sociale, ca Suedia sau Dane­marca, 48,3, respectiv 48,7% din PIB.

In ceea ce priveste impozitarea per­soa­nelor fizice si a companiilor, pe am­be­le componente raportul se pas­treaza.

Astfel, cota unica de impozitare a veni­turilor personale de 16% ne plasa in topul celor mai scazute contributii, dupa Bulgaria, cu 10%, si Republica Ceha, cu 15%. Cele mai mari impozite pe venit le plateau, inainte de reducerile tem­porare dictate de poli­ticile anticriza, da­nezii (59% din venituri), belgienii (53,7%), suedezii (56%) si olandezii (52%). Sunt tarile cu cele mai bine puse la punct pro­grame de asistenta sociala, fi­nan­tate din impozitele ridicate platite de cetateni si companii.

Cota de impozitare a afacerilor in Romania este concurata doar de cea din Irlanda (12,5%), Bulgaria (10%), Cipru (10%) si Lituania (15%). Cele mai mari im­po­zite pe business sunt platite de inves­titorii din Malta (35%), Belgia si Franta (34%), Germania (29,8%).

2010, anul noilor majorari de impozite si taxe

Anul viitor va fi unul al cresterii fiscalitatii indirecte in Romania. Chiar daca in acest moment Guvernul nu anunta cresteri de impozite, estimarile Comisiei Europene, influentate in principal de conditionalitatile impuse prin acordul de imprumut cu Fondul Monetar International, dau ca certa aceasta evolutie. Un alt aspect important, care influenteaza investitiile in econo­mie, este cel al taxelor si impozitelor locale. Greutatea acestora in povara fiscala totala suportata de companii nu este deloc de neglijat, aproximativ 60,4% in 2008, in crestere cu 12% fata de 2007. Acest an a adus deja noi majorari, iar in 2010 urmeaza altele, cu circa 20 de pro­cente fata de nivelul actual.

Cu toate ca este prematur, deocam­data, un nou clasament al fiscalitatii, scaderea taxelor si impozitelor directe si indirecte in economiile europene puter­nic fiscalizate, concomitent cu majorarea acestora in Romania, au drept conse­cinta logica reducerea decalajului care ar fi putut, la un moment dat, inclina balanta investitiilor directe in favoarea noastra. Pentru ca o povara fiscala mai mare vine la pachet si cu alte deza­van­taje ale me­diu­lui de afaceri romanesc, cum este cel al numarului exagerat de taxe si impo­zite pe care trebuie sa le plateasca fir­mele (de ordinul sutelor), al numarului-re­cord de ore necesare ono­ra­rii darilor catre stat (peste 200), pre­cum si al insta­bili­tatii sistemului fiscal.

Decizii de natura fiscala anuntate la CE de Romania

Programul anticriza al Guvernului Boc

.Reducerea TVA-ului de la 19% la 5% la cons­truirea de locuinte sociale si, conditionat, in ca­zul celor private cu suprafete de pana la 120 mp si in valoare de 90 de mii de euro.

.Introducerea unui impozit de 2% asupra veniturilor obtinute din activitatile agricole.

.Scutirea temporara de impozitare a venitu­rilor obtinute pe bursa.

.Scutirea permanenta de impozitare a anu­mitor castiguri de capital realizate de nere­zidenti.

.Cresterea contributiei la asigurarile sociale atat a angajatorului, cat si a angajatului, conco­mi­tent cu scaderea contributiei angajatorului la fondul pentru accidente de munca si boli profe­sionale (cu 0,5%).

.Cresterea nivelului deductibilitatii fiscale a asigurarilor private de sanatate de la 200 de euro la 250 de euro si a pragului contributiei angajatilor la schemele de pensii facultative, de la 200 de euro la 400 de euro.

.Reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe dividendele realizate de nerezidenti.

.Reducerea taxei de poluare.

Rezolutia Parlamentului European din 8 octombrie 2009 referitoare la efectele crizei financiare si economice mondiale asupra tarilor in curs de dezvoltare si asupra cooperarii pentru dezvoltare

subliniaza ca tarile in curs de dezvoltare nu au provocat criza financiara si economica mondiala, dar sunt afectate de aceasta in mod disproportionat, fiind confruntate cu o reducere foarte accelerata a ritmului cresterii economice si al ocuparii fortei de munca, impacturi negative asupra balantei comerciale si asupra balantei de plati, o reducere drastica a fluxurilor nete de capital privat si a investitiilor externe directe, un acces redus la credite si la finantarea comertului, reducerea transferurilor de fonduri efectuate de emigranti, fluctuatii accentuate si rapide ale cursurilor de schimb, prabusirea rezervelor, volatilitatea crescuta si scaderea preturilor la produsele de baza, precum si veniturile scazute din turism;

sprijina punctul de vedere exprimat de Ban Ki-moon, Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, conform caruia criza financiara a provocat o stare de urgenta in domeniul dezvoltarii in masura in care submineaza, iar in unele cazuri anuleaza, progresele realizate cu multe eforturi in materie de saracie, foamete si mortalitate materna si infantila, precum si in domeniile invatamantului primar, egalitatii dintre genuri si accesului la apa curata si la conditii de igiena adecvate, periclitand astfel realizarea ODM-urilor, in special a celor referitoare la sanatate;

constata cu deosebita ingrijorare ca aceasta criza, care intervine imediat dupa criza alimentara si cea a preturilor la carburanti, implica deja costuri umane majore si are efecte devastatoare asupra persoanelor vulnerabile din tarile cele mai sarace, preconizandu-se o crestere cu 23 de milioane a numarului de someri, cu pana la 90 de milioane a numarului persoanelor care traiesc in saracie extrema doar in 2009, periclitarea tratamentului medicamentos de importanta vitala pentru pana la 1,7 milioane persoane infectate cu HIV si asteptandu-se o crestere cu 200 000 - 400 000 a numarului de decese infantile in medie pe an intre 2009 si 2015, anul tinta pentru realizarea ODM-urilor in tarile in curs de dezvoltare;

subliniaza ca numeroase tari in curs de dezvoltare constata ca toate sursele lor de finantare pentru dezvoltare au fost afectate de criza si ca nu vor putea sa-si pastreze, in lipsa unui sprijin extern substantial, castigurile economice obtinute cu greu;

solicita UE sa ia masuri pentru eradicarea utilizarii abuzive a paradisurilor fiscale, pentru eradicarea evaziunii fiscale si a scurgerilor ilicite de capital din tarile in curs de dezvoltare; solicita, prin urmare, un acord financiar obligatoriu la nivel mondial, care sa oblige corporatiile transnationale sa faca cunoscute din oficiu profiturile realizate si impozitele platite in cazul fiecarei tari, astfel incat sa se asigure o transparenta a sumelor platite in fiecare tara in curs de dezvoltare in care acestea isi desfasoara activitatea;

constata ca G20 a recunoscut responsabilitatea comuna a membrilor sai in ceea ce priveste atenuarea impactului social al crizei, pentru a reduce la minimum daunele cu efect indelungat asupra potentialului mondial, si a reafirmat angajamentele deja asumate privind asistenta si promisiunea privind alocarea de noi resurse, inclusiv a sumei de 50 000 de milioane USD pentru a sprijini protectia sociala, a incuraja comertul si a sprijini dezvoltarea in tarile cu venituri mici, ca parte a unei cresteri semnificative a sprijinului de criza acordat tarilor in curs de dezvoltare, precum si alocarea mai multor resurse destinate protectiei sociale in tarile cele mai sarace;

saluta decizia luata de liderii grupului G8 la reuniunea la nivel inalt din iulie 2009 de la L'Aquila, Italia, privind donarea a 20 000 de milioane de USD pentru dezvoltarea rurala si siguranta alimentara;

isi exprima temerea cu privire la faptul ca resursele financiare promise ar putea sa se dovedeasca insuficiente, ar putea sa nu se concentreze pe tarile si grupurile de populatie cele mai sarace si ar putea sa nu fie alocate suficient de rapid si de flexibil pentru a genera imbunatatirile de care au nevoie tarile in curs de dezvoltare;

sprijina solicitarea liderilor G8 privind realizarea, in 2010, a unei revizuiri internationale a politicilor aferente ODM-urilor;

constata cresterea resurselor puse la dispozitia FMI si a altor institutii financiare internationale; saluta reformele recente din cadrul FMI, printre care se numara acordarea unui rol mai proeminent tarilor emergente;

este extrem de preocupat de faptul ca, potrivit situatiei din iulie 2009, 82 % din imprumuturile acordate recent de FMI s-au indreptat catre tari europene si doar 1,6 % au fost acordate tarilor din Africa, ceea ce indica faptul ca cele mai multe dintre resursele disponibile ar putea fi destinate pietelor emergente cu venituri mari si tarilor cu venituri medii care ar putea fi capabile sa ramburseze imprumuturile pe care le primesc; subliniaza faptul ca perturbarea proceselor de dezvoltare produce pe termen mediu efecte mai distrugatoare si de durata mai lunga in cazul tarilor cel mai putin dezvoltate decat efectele suportate de tarile cele mai avansate intr-o perioada de criza limitata;

solicita alocarea rapida a sumei suplimentare de 6 000 milioane USD, cu titlu de finantare flexibila si in conditii avantajoase pentru tarile cele mai sarace, rezultata din vanzarea rezervelor de aur ale FMI; ia nota cu o mare ingrijorare de estimarile FMI potrivit carora acesta poate acoperi numai aproximativ 2 % din nevoile financiare externe (brute) ale tarilor cu venituri mici, ceea ce evidentiaza necesitatea ca si alte institutii si donatori sa ofere resurse suplimentare si subventii in conditii avantajoase;

regreta ca, desi o reactie eficienta la criza ar necesita noi si insemnate injectii de resurse, si in ciuda angajamentelor G20 de a debloca resurse pentru protectia sociala a tarilor celor mai sarace, inclusiv prin investitii in siguranta alimentara pe termen lung si prin contributii voluntare bilaterale la Cadrul de vulnerabilitate al Bancii Mondiale, inclusiv Mecanismul pentru criza infrastructurii si Fondul pentru reactie sociala rapida, Banca Mondiala a fost nevoita sa reactioneze in principal cu ajutorul propriilor sale resurse si mecanisme actuale;

considera ca prioritatea principala ar trebui sa fie sprijinirea politicilor indreptate catre reducerea saraciei, obtinand totodata cel mai mare randament pentru banii contribuabililor, avand drept principiu calauzitor recunoasterea demnitatii absolute a fiecarei persoane din lumea in curs de dezvoltare;

considera ca plasarea comertului la baza stabilitatii pietei financiare internationale este o abordare echitabila si reciproc avantajoasa; constata ca UE trebuie sa-si indeplineasca sarcina care ii revine in acest sens prin reducerea subventiilor si a barierelor comerciale care denatureaza comertul si care provoaca multe daune economiilor tarilor in curs de dezvoltare;

constata daunele provocate de 'exodul de creiere' structurii de capital a oricarei economii; constata, de asemenea, ca aceasta este o preocupare serioasa si permanenta in multe zone ale lumii, deoarece persoanele cele mai competente si mai inteligente, pe care tarile in curs de dezvoltare cu greu isi pot permite sa le piarda, se stabilesc peste hotare; solicita, prin urmare, sa fie intreprinse masuri care sa stimuleze migratia circulara;

constata cu mare ingrijorare ca acest fapt a avut drept rezultat incapacitatea Bancii Mondiale de a reactiona in cazul anumitor tari care au devenit foarte vulnerabile din cauza crizei, dar care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate ale Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) sau ale Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare (AID) sau ale modelelor de alocare care impun debitorilor cerinte privind solvabilitatea si 'rezultate bune'; considera ca aceasta discrepanta in finantare scoate in evidenta existenta unor probleme esentiale in guvernarea Bancii Mondiale, care reduce la minimum riscurile pentru institutie si pentru membrii sai nedebitori in detrimentul tarilor membre in curs de dezvoltare care au nevoie de finantare;

subliniaza ca incapacitatea institutiilor de la Bretton Woods de a reactiona la nevoile tarilor cu venituri mici pentru ca acestea sa poata face fata crizei este provocata in principal de incapacitatea de a introduce atat de necesarele reforme ale administratiei acestor institutii pentru a le consolida relevanta, legitimitatea, eficienta, sensibilitatea si receptivitatea la tarile in curs de dezvoltare; solicita efectuarea de urgenta a acestor reforme;

solicita ca UE si statele sale membre sa-si asume responsabilitatea in calitate de actori internationali de prim plan si sa depuna eforturi in vederea aplicarii rapide a reformei necesare a institutiilor de la Bretton Woods, iar intre timp sa acopere discrepantele grave in ceea ce priveste reactia la criza a G20, FMI si a Bancii Mondiale prin acordarea de ajutor prompt tarilor in curs de dezvoltare si prin efectuarea cu rapiditate a unor plati pentru tarile unde investitiile efectuate de acestea in vederea realizarii ODM-urilor sunt in prezent amenintate din cauza socului extern, mai exact din cauza crizei financiare pe care nu au anticipat-o si pe care nu o pot controla; in timp ce intreprind aceste actiuni, UE si statele sale membre ar trebui sa respecte, in toate cazurile, cele mai inalte standarde de responsabilitate si de eficienta a ajutoarelor in ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice de catre beneficiarii donatiilor;

isi exprima profunda ingrijorare cu privire la faptul ca ajutoarele acordate de unele state membre ale UE s-au micsorat in termeni reali in 2008; invita statele membre ale UE sa-si indeplineasca de urgenta, pana in 2010, angajamentele asumate privind asistenta oficiala pentru dezvoltare (AOD), avand in vedere faptul ca o mare parte dintre tarile in curs de dezvoltare au fost afectate grav de consecintele crizei financiare mondiale;

saluta planurile UE de a acorda anticipat, pentru masuri urgente, 8 800 milioane EUR ca ajutor pentru dezvoltare, sprijin bugetar si finantare a agriculturii si suma propusa de 500 de milioane EUR pentru a sprijini cheltuielile sociale in tarile in curs de dezvoltare, prin mecanismul ad hoc de vulnerabilitate FLEX pentru tarile din Africa, zona Caraibelor i Pacific (ACP); recomanda concentrarea sprijinului bugetar asupra domeniilor sanatatii, muncii decente, educatiei, serviciilor sociale si cresterii economice ecologice, sub forma sprijinului bugetar sectorial; indeamna UE si statele sale membre sa-si indeplineasca angajamentele financiare prezentate in Agenda de actiune a UE cu privire la ODM; recunoaste principiul asumarii responsabilitatii, evidentiind rolul tarilor in curs de dezvoltare in stabilirea propriilor politici, strategii si programe de dezvoltare, precum si raspunderea comuna a UE si a partenerilor sai pentru garantarea rezultatelor de dezvoltare;

atrage atentia asupra apelurilor repetate ale Parlamentului de a include Fondul european de Dezvoltare (FED) in bugetul comunitar pentru a garanta monitorizarea democratica a modului in care acesta este folosit;

isi exprima totusi regretul ca, pe langa suma de 100 de milioane EUR pentru Fondul fiduciar pentru infrastructura UE-Africa, toate celelalte cheltuieli provin din angajamentele deja asumate si solicita fonduri suplimentare mai mari; isi exprima ingrijorarea cu privire la modul in care Comisia va acoperi decalajul de finantare in anii viitori, provocat de plata anticipata a sprijinului bugetar in prezent;

subliniaza faptul ca volumul AOD nu este suficient pentru a face fata, de maniera urgenta impusa de amploarea crizei, necesitatilor considerabil sporite din tarile in curs de dezvoltare, create de criza, si solicita Comisiei si statelor membre sa isi respecte angajamentele internationale si sa isi continue eforturile de realizare a ODM-urilor; solicita Comisiei sa inainteze de urgenta noi propuneri pentru mecanisme de finantare inovatoare;

subliniaza nevoia unui grad mai mare de coerenta intre politicile UE din domeniile comercial, bugetar, al schimbarilor climatice si al dezvoltarii;

recomanda, prin urmare, ca acordurile de parteneriat economic (APE) sa fie folosite ca mijloace de satisfacere a necesitatilor de dezvoltare, oferind tarilor ACP un avantaj comercial si promovand realizarea ODM-urilor, permitand totodata tarilor ACP sa excluda din negocieri produsele si sectoarele sensibile, cum ar fi investitiile si serviciile;

subliniaza, asadar, ca APE trebuie sa fie folosite ca mijloace de stimulare a integrarii regionale si de impulsionare a economiilor tarilor ACP si ca promisiunile de finantare trebuie onorate;

subliniaza ca Banca Europeana de Investitii (BEI) trebuie sa fie implicata mult mai activ si cu un grad mai mare de transparenta in calitate de lider in elaborarea de mecanisme de finantare noi;

indeamna Comisia sa-si asume un rol de frunte in consolidarea rapida a acestor mecanisme, inclusiv micro-creditarea si meso-creditarea, in special pentru a oferi acces la finantare grupurilor vulnerabile, cum ar fi femeile si agricultorii;

solicita UE sa asigure crearea unor mecanisme globale de reglementare adecvate pentru a preveni aparitia unei alte crize financiare;

invita statele membre sa isi respecte si sa isi onoreze angajamentele aferente ODM-urilor;

subliniaza importanta, in termeni de dezvoltare, a unor politici coerente in domenii precum economia, comertul, mediul si agricultura, pentru a impiedica producerea unor efecte si mai grave in tarile in curs de dezvoltare din cauza crizei financiare si economice globale;

incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului, Comisiei, statelor membre, organizatiilor ONU, FMI si Bancii Mondiale, guvernatorilor FMI si ai Bancii Mondiale din statele membre ale UE, precum si tarilor G20.[20]

_____ _______ ______ __________
Criza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 51 de milioane de persoane, daca situatia continua sa se deterioreze, au avertizat miercuri reprezentantii Biroului International al Muncii (BIM), in raportul despre piata muncii in 2009, relateaza AFP.

'Comparativ cu 2007, numarul somerilor ar putea creste pe plan mondial cu 18-30 de milioane si chiar cu 51 de milioane, daca situatia continua sa se deterioreze', afirma reprezentantii Biroului International al Muncii.

In conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numarul somerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane in 2008 si 179 de milioane in 2007, estimeaza BIM, citata de NewsIn.

Raportul arata si ca 'mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai multi din economiile in dezvoltare, ar putea ingrosa randurile muncitorilor extrem de saraci', daca se va concretiza 'scenariul cel mai pesimist'.

Reprezentantii BIM se vor 'realisti', nu 'alarmisti'. BIM avertizeaza ca turbulentele economice au 'intensificat nelinistea' cu privire la repercusiunile sociale ale globalizarii.

'Ne confruntam deja cu agitatie sociala', a observat directorul general al BIM, Juan Somavia, care a cerut guvernelor sa 'nu uite de oameni' in planurile lor de relansare economica.

Potrivit sefului BIM, tarile membre ale grupului informal G20, ai caror reprezentanti se vor reuni in 2 aprilie la Londra, ar trebui sa cada de acord 'in afara masurilor financiare si cu privire la masurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investitiilor productive, obiectivelor muncii decente si ale protectiei sociale'.

Grupul informal G20 regrupeaza tarile membre ale G7 - grupul celor mai dezvoltate sapte state ale lumii (Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia) - si Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Turcia si Uniunea Europeana.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) estima, pe de alta parte, in 22 decembrie, ca pana in 2010 numarul somerilor va creste pe plan mondial cu '20-25 milioane', din care 8-10 milioane in tarile membre ale OCDE, potrivit declaratiilor secretarului general al organizatiei, Angel Gurria.

'Se vor pierde intre 8 si 10 milioane locuri de munca in spatiul OCDE', format in special din state dezvoltate, 'si intre 20 si 25 milioane in toata lumea, pana in 2010', a declarat Gurria, pentru postul de radio BFM.

Sectorul constructiilor va fi cel mai afectat, dupa ce activitatea a fost 'oprita brusc', lovind puternic economiile unor tari precum Spania si Irlanda, a adaugat el.[21]

Criza mondiala si efectele sale asupra omului de rand

Multa lume face referire la criza economica.Unii spun au cazut bursele ,fara sa stie concret ce inseamna asta.Omul de rand simte efectele crizei in valul de scumpiri,de la intretinere la alimente.

Mai putina lume stie cum pot fi (daca pot fi)contracarate efectele crizei in plan personal.

Ridic aceasta problema ,pentru ca se face prea putin pentru informarea populatiei.Spun asta pentru ca ne putem trezi ca Guvernul sustine ca'economia duduie',iar in realitate sa fie cu totul altfel.

Cum resimte omul de rand efectele crizei?

In primul rand ,prin citirea facturilor la utilitati.Factura la gaz devine din ce in ce mai 'dodoloata',factura la lumina din ce in ce mai scumpa,apa,gunoiul,telefonul,cablul TV,internetul,etc.la fel.

In al doilea rand se simte in pretul alimentelor si ce e mai grav in pretul alimentelor de baza.Uleiul era anul trecut 3,5 lei in medie,acum este de 6,0,zaharul era 2,2 lei Kg,acum este 3,5 lei,carnea de porc era anul trecut 8,0 lei acum este 14,0 lei ,malaiul era 1,9 kg atazi este 3,5 lei,deasemnea au crescut pretul legumelor,al fructelor,al medicamentelor,al benzinei,etc.

In al treilea rand se simte in numarul tot mai mare al taxelor si in cresterea lor.S-a ajuns la 96 de taxe si impozite.

In al patrulea rand se vede in numarul mare al falimentelor inregistrate,mai ales la firmele mici,dar si la cele mari.Asta atrage dup sine cresterea numarului de someri.

In al cincilea rand in cresterea rapacitatii celor care sunt in slujba cetateanului si in cresterea lor ca numar.

In al saselea rand se simte in cresterea exagerat de mare a numarului politistilor si a celor pusi sa aplice legea.O data cu asta cresc exponential valoarea amenzilor aplicate si incasate.

In al saptelea rand scad la zero subventiile si ajutoarele sociale si insasi sistemul de pensii este in pericol.

Cresc dobanzile la credit,se restrictioneaza accesul la finantari,apar falimentele la banci,scade puterea de cumparare a monedei nationale etc.

2009 Editia Scrisa IAN

27

Consecintele crizei financiare globale

Nicolae Filipescu Externe

C

riza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincredere grava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan. Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri si liderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in Europa Occidentala si, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit vertiginos in restul lumii.

Incercand sa previna falimentarea in masa a bancilor si a fondurilor de asigurare, guvernantii din America si din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul financiar autohton. Ceea ce contravine principiilor capitalismului modern si imputerniceste statul in detrimentul sectorului privat, depreciaza validitatea 'valorilor' asociate cu piata 'libera' si erodeaza imaginea modelului economic promovat de Statele Unite in restul lumii.

Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri 'imprumutate' in sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiile falimentare si prin reducerea impozitelor, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in sistemul bancar, in fondurile imobiliare si de investitii si in capabilitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii toxice, abuzuri si coruptie.

In 2008, actiunile oferite pe pietele internationale si-au pierdut intre 20 si 70% din valoarea avuta in 2006 si 2007. Liderii politici din multe tari, speriati de consecintele drastice ale crizei, sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa fie prevenirea prabusirii sistemului financiar international. Ei sunt constienti ca statele, in mod individual, nu pot sa restabileasca increderea in institutiile bancare si de investitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. Cu toate acestea, sub presiunea politica autohtona, liderii multor state vor fi inclinati sa actioneze in interes strict national si sa apeleze la masuri protectioniste ca sa-si apere institutiile proprii de criza si ca sa previna achizitionarea lor de catre interese straine.

Statele Unite

Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de presedintele George W. Bush, dominata de propovaduitorii 'economiei de piata libera', a degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a dat mana libera 'scamatorilor' financiari. Acestia s-au implicat masiv in activitati 'creative' dubioase.

In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci, fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, au acordat imprumuturi considerabile unor 'clienti' care nu aveau capabilitatea de a-si plati ratele. Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost 'reimpachetate' in devize complexe, toxice si aparent atractive, care, ulterior, au fost vandute profitabil ca produse financiare legitime multor investitori autohtoni si straini.

Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a creat multe 'baloane' hiperumflate pe piata de credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit. Manipularile financiare 'ingenioase' s-au extins si la imprumuturile facute de administratiile regionale si locale, la creditele industriale si comerciale, la bursele de actiuni si la pietele pentru resurse naturale. In timpul crizelor bancare, din ce in ce mai multe imprumuturi raman neplatite, valoarea bunurilor scade si multe intreprinderi dau faliment. Pierzand capital, bancile nu mai pot acorda credit. In America, pierderile datorate neplatii imprumuturilor se pot ridica la peste 2 trilioane de dolari.

Lipsa normelor de reglementare si atitudinea 'laissez fair' a guvernului Bush au contribuit si la formarea asa-ziselor fonduri 'ingradite' (hedge funds), la care puteau participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Managerii acestor fonduri netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul de tranzactii dubioase care au contribuit la precipitarea crizei financiare.

In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal. Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazut sub 8 trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2 trilioane. In aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane. Aceste pierderi exorbitante au socat populatia americana. Ca sa evite agravarea starii de panica, Banca Centrala a SUA (Federal Reserve) a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de 540 miliarde de dolari si a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al companiilor de asigurare in prag de faliment.

In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% din valoarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierderi considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiune economica din ultimii 75 de ani. In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare ale guvernului de la Washington au creat datorii imense.

In septembrie 2007, guvernul federal datora 5,8 trilioane de dolari, echivalent cu 41% din produsul intern brut (PIB) al tarii. Din cauza agravarii situatiei economice si a masurilor aditionale anticriza, specialistii americani preconizeaza ca datoria guvernului american va creste cu inca 2 sau 3 trilioane de dolari in urmatorii doi ani. PIB al SUA, ca si veniturile statului din impozite au scazut substantial in a doua jumatate a anului 2008 si vor continua sa scada in 2009. La valoarea actuala a datoriilor, numai dobanzile la fondurile imprumutate obliga guvernul american sa achite 12 miliarde de dolari anual.

Peste jumatate din imprumuturile guvernului de la Washington au fost facute in strainatate, mai ales in China, in Japonia si in tarile exportatoare de petrol din regiunea Golfului Persic. In cazul in care aceste state ar decide sa se debaraseze de valuta acumulata, valoarea dolarului american s-ar prabusi. Ceea ce ar avea consecinte nefaste atat pentru SUA, cat si pentru economia globala.

Restul lumii

Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze economia.

Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta, Anglia, Italia si Spania, a scazut in ultimele 6 luni cu 20-25%. Somajul, lipsa de incredere a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut in majoritatea statelor din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea imprumuturilor acordate de banci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernantii au dispus ca alte 60 de miliarde de euro sa fie alocate pentru stimularea economiei.

PIB al Marii Britanii a scazut alarmant in ultimele 6 luni. Incercand sa supravietuiasca, firmele engleze au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul de la Londra a alocat 20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi facute de banci intreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin pentru acoperirea datoriilor interne ale firmelor britanice, in valoare de peste 500 de miliarde de lire.

Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta. Desi exporturile au scazut anul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta comerciala externa a Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de miliarde de dolari. Cu rezerve valutare enorme, cu mare capacitate de stimulare a consumului intern si cu surplus comercial solid, China isi va continua ascensiunea economica.

In Rusia, criza financiara a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul an pretul titeiului pe piata internationala a scazut cu doua treimi, veniturile din exportul de petrol s-au deteriorat substantial. Reactionand la deprecierea rublei, capitalul strain si autohton a reinceput fuga in strainatate. In ultimul an, bursa de actiuni a scazut cu 70%. In loc sa ia masuri monetariste, premierul Vadimir Putin a decis sa combata criza economica prin controlul informatiilor si prin represiuni politice. Ca 'sa nu sperie populatia', el a interzis mass-media sa discute criza financiara si economica.

In timpul crizelor financiare internationale, cerintele pentru resurse naturale, servicii si produse scad. Ceea ce afecteaza negativ tarile cu economii bazate pe export. Exporturile din Taiwan, Japonia si Coreea de Sud s-au degradat cu de la 25 la 50%. Cresterea economica globala, care a fost de 5% in 2007, este proiectata sa scada la 0,2% in 2009. Multe tari in proces de dezvoltare supravietuiesc prin export de materii prime si produse agricole. FMI nu are fonduri suficiente ca sa salveze majoritatea statelor nedezvoltate lovite de recesiune.

Alte consecinte

Din punct de vedere geopolitic, crahul financiar din 2007-2008 a diminuat influenta, prestigiul si credibilitatea economica a Americii in lume. Recesiunea economica declansata in SUA si nationalizarea institutiilor financiare au compromis, cel putin temporar, eficacitatea promovarii globale a modelului economic capitalist de tip american, considerat, in trecut, ca cel mai capabil de a crea progres economic si prosperitate.

In urmatorii ani, noua administratie de la Washington va fi preocupata de probleme interne urgente, precum stimularea activitatii economice, reducerea somajului, restabilirea increderii in institutiile financiare, salvarea companiilor importante in pericol de falimentare, redefinirea sistemului de asistenta medicala, restructurarea programelor de pensii si asigurarea unor surse independente de energie.

In trecut, Statele Unite si Europa Occidentala erau principalele surse de capital privat pentru restul omenirii. Ceea ce acorda democratiilor euro-atlantice o influenta deosebita in strainatate. Din cauza deficitelor bugetare si a deteriorarii institutiilor financiare, aceasta influenta se va diminua. In viitor, guvernele comunitatii euro-atlantice vor ezita sa se implice in actiuni costisitoare in strainatate.

Cu toate eforturile guvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor recupera vitalitatea anterioara pentru mai multi ani. Bancile, afectate de pierderile din neplatirea imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi obligate sa se restructureze si sa-si reduca numarul de angajati. Mult mai precaute in viitor, ele vor acorda imprumuturi numai clientilor care pot dovedi ca isi vor achita ratele respective.

Interventiile financiare fara precedent ale guvernelor din tarile afectate de criza, cu intentia de a restabili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula activitatea economica, oricat de drastice ar fi, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in sistemul bancar, in fondurile de investitii si in capacitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatii excesive, abuzuri si coruptie nesanctionata.

Inevitabil, populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acopere datoriile facute de guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiunii economice globale. Interventiile financiare considerabile ale statelor ar putea asigura supravietuirea nu numai a intreprinderilor viabile, dar si a altor entitati parazitare sau ineficiente care, de fapt, ar merita sa fie eliminate sau sa dea faliment.

Stiintele economice nu sunt inca 'stiinte' adevarate, in sensul capabilitatii de a explica ce se intampla, de a prezice evenimente importante si de a oferi solutii valide. Specialistii in economie nu au anticipat declansarea si evolutia crizei actuale. Recomandarile lor contradictorii cu privire la masurile care trebuie luate ca sa restabileasca increderea in sistemul financiar si ca sa aplaneze depresiunea economica actuala reflecta o ignoranta jenanta[23].

I

n numarul din 27 ianuarie 2008, revista 22 a publicat doua articole interesante, complementare ca informatie, privind criza financiara mondiala, care preocupa guvernele si mai ales populatia. Deja greve si manifestatii au inceput sa se produca in Europa si aiurea, din cauza consecintelor asupra nivelului de trai si a somajului.

Unul dintre articole este semnat de Nicolae Filipescu, celalalt de Vladimir Niculescu si au o pertinenta remarcabila, de nivelul publicatiilor economice occidentale. Cu toate acestea, unele afirmatii facute de acesti autori mi-au atras atentia, deoarece necesita completari si observatii de fond.

Mai intai, desi este adevarat ca ambii autori vorbesc despre criza financiara si urmarile acesteia inclusiv in domeniul economiei, nu se subliniaza faptul ca economia reala, cea industriala, a serviciilor si a comertului, nu are nicio implicare in declansarea crizei, desi ajustari ale acestor sectoare sunt necesare in permanenta, mai ales, in prezent, in legatura cu sursele de energie si politicile de raspuns fata de incalzirea climatica. Ca aceste sectoare sufera si mai ales vor suferi cel putin pe parcursul anului 2009 este un adevar cert, desi poate nu in proportiile mentionate de autori, cu exceptia unor ramuri industriale, dar cu consecinte asupra somajului si comertului mondial, poate uneori importante.

In al doilea rand, referirile la marea criza mondiala din 1929 si anii care au urmat, asa cum procedeaza d-l Niculescu, nu pot fi un criteriu de comparatie cu situatia actuala. In 1929 nu existau niciun fel de organisme de control si reglementare bancara, nu existau nici institutii bancare internationale, ca Banca Mondiala, FMI, Banca Europeana. Guvernele nu au intervenit la acea epoca in niciun fel pentru a modera efectele crizei. In prezent, din fericire, situatia este alta, caracterizata printr-o puternica interventie statala in economia de piata, in conditii de criza locala sau mondiala, prin aparitia unei noi conceptii pragmatice, aceea a interventiei statului in economie, care nu trebuie exclusa. Nu trebuie sa fim alarmisti, dar nici nu trebuie sa subapreciem temerile exprimate de specialisti, deoarece economia nu este o 'stiinta'.

In prezent, problema nu este lipsa increderii in banci, cum se spune in articolele mentionate, ci a capacitatii acestora de a juca rolul lor de creditor al economiei, pe baze sanatoase si cu fonduri suficiente. Fara a se incurca in considerente ideologice, ci analizand aceste evenimente in mod pragmatic, guvernele tarilor avansate (cel putin) au luat masuri de sprijinire financiara a bancilor, care nu inseamna nationalizare, cum pretinde d-l Filipescu. Doua sunt caile principale de sprijinire de catre stat a bancilor. Prima este o garantare a creditelor, care sa nu opreasca bancile de a acorda credite, ceea ce este altceva. Garantia se transforma in cheltuiala financiara a statului numai atunci cand un credit devine imposibil de rambursat, ceea ce se va petrece foarte rar, ca urmare a invataturilor trase din gravele greseli facute in trecutul apropiat. Fondul prevazut de fiecare tara in acest scop joaca mai mult un rol psihologic. A doua cale este acordarea de catre stat de imprumuturi acelor banci care au ramas aproape fara fonduri proprii, la care bancile platesc dobanzi trezoreriei statului. Astfel, in Franta, numai recent trezoreria statului a incasat de la banci dobanzi de 300 milioane de euro, pentru imprumuturile acordate. Unii nu abordeaza corect aceste aspecte, uneori nici macar presa, si au existat recent manifestanti pe strazile Parisului care protestau contra faptului ca statul 'da bani' bancilor, si nu salariatilor! Evident ca, in functie de evolutia pozitiva sau nu a masurilor guvernamentale preconizate, nu se exclude in lunile viitoare participarea partiala a statului la capitalul unor banci sau mari intreprinderi strategice, cu capacitate de blocaj in consiliile respective de administratie, dar numai temporar, pana la redresare, si nu ca vocatie de socializare. Asadar, cel putin in Europa, nu este vorba pentru moment de nicio nationalizare!

Teama salariatilor de somaj este reala. Fenomene economice, descrise corect de cei doi autori, au facut ca in ultimele luni, in Franta, in medie, sa se inregistreze lunar peste 40.000 de someri suplimentari, in timp ce pana atunci se constatase o scadere continua a somajului, fie ea si modesta. Fenomenul este comun tuturor tarilor, in proportii diferite, iar planurile guvernamentale de 'relansare economica' nu vor putea bloca complet somajul pe parcursul anului 2009, desi vor ingradi mult fenomenele sociale negative.

Unele cifre prezentate de autori nu sunt reale. Astfel, d-l Filipescu pretinde ca in Europa Occidentala productia industriala ar fi scazut in ultimele 6 luni cu 20-25%, ceea ce nu este deloc adevarat. O astfel de cadere a economiei reale ar fi condus la aparitia in Europa Occidentala a multor milioane de noi someri, ceea ce nu este nici pe departe adevarat. Nu am la indemana cifrele reale de care am luat cunostinta, iar din memorie nu doresc sa le reproduc, nici cu privire la Europa, nici la alte zone economice, dar ele se pot regasi in publicatiile de specialitate. O singura exceptie face Spania in domeniul constructiilor, unde guvernul a dus o politica aventurista, cu consecinte sociale grave.

Concluziile finale ale d-lui Niculescu trebuie imbogatite si teoretizate, in legatura cu practica ce se creioneaza din mers in prezent. Ele sunt mult mai complexe si mai profunde.

Inchei, ca si d-l Filipescu, prin a nega caracterul pretins stiintific al economiei - idee falsa, aparuta sau intarita de conceptele eronate ale marxismului. Economia este constituita dintr-un manunchi de discipline teoretice si practice, in care subiectivismul, etica si relativismul prognozarii fac ca, in general, concluziile corecte sa fie specific temporar pozitive doar la scara microscopica (banca, intreprindere) si inca cu anumite rezerve. Scara macroscopica nationala depinde, ca in cazul de fata, de mult mai multi parametri, printre care cei politici si economici locali, dar si de cei internationali. Erori importante, precum cele comise in special in SUA, dar nu numai, de catre organisme bancare, duc - cum este cazul - la consecinte grele pe plan mondial. Eu consider a fi stiinte numai fizica cu chimia, apoi biologia, adica studiul legilor naturii, cu predictibilitate sigura. Celelalte activitati umane (medicina si ingineria, de exemplu) sunt aplicatii ale acestora. Toate celelalte activitati intelectuale, pe care nu le dispretuiesc deloc nici eu, nici altii, sunt discipline de studiu, atat de necesare omenirii.

P.S. Imi dau seama ca cititorul textelor despre criza mondiala poate ramane nedumerit. Asta-i totul? Sutele de miliarde de dolari sau euro care constituie ajutorul guvernelor pentru sustinerea economiilor lor nationale vor repara totul? Iar cauzele crizei vor ramane ca o sabie a lui Damocles asupra economiei mondiale?

Evident ca nu. Tot ce s-a intreprins pana in prezent reprezinta incercari de limitare a efectelor crizei si numai urmatoarele luni vor demonstra succesul lor, fie si partial. Tratarea unei crize mondiale nu se poate face decat cu mijloace si pe cai mondiale. In martie va avea loc reuniunea Comisiei Europene pe aceasta tema, in aprilie cea a grupului G20 si altele vor urma, deoarece reglementarile lumii finantelor vor trebui sa fie modificate pentru a evita astfel de situatii, provenite din erori umane, bazate pe cupiditate si lipsa de masura.

Somaj record, creditare in stagnare, piata imobiliara la pamant si o inversare a puterilor economice mondiale: astfel stau lucrurile la un an dupa caderea bancii Lehman Brothers, moment considerat drept inceputul celei mai mari crize economice din ultimii 70 de ani.

Averea mondiala a scazut cu 11,7 procente, din cauza recesiunii, ajungand la nivelul de 92,4 trilioane de dolari, potrivit unei analize a Boston Consulting Group. Pentru a se ajunge inapoi la nivelul din 2007, ar fi nevoie de sase ani de crestere.

America de Nord, in special Statele Unite, a avut cel mai mult de pierdut, din acest punct de vedere, raportand o scadere a valorii activelor de 21,8 procente, pana la nivelul de 29,3 trilioane de dolari.

De asemenea, Elvetia si zona Caraibelor au fost afectate puternic, activele scazand la 6,7 trilioane de dolari, in 2008, fata de 7,3 trilioane de dolari, in 2007, un declin de opt procente.

Desi averea europeana a scazut cu 5,8 procente, a intrecut America de Nord, ajungand la nivelul de 32,7 trilioane de dolari. In schimb, America Latina a raportat o crestere de trei procente, de la 2,4 trilioane de dolari, in 2007, la 2,5 trilioane de dolari, in 2008.

Potrivit studiului, citat de Reuters, nu se va ajunge la nivelul de 108,5 trilioane de dolari, care se inregistrat in 2007, pana in 2013.

Odata cu scaderea averii la nivel global a scazut, evident, si numarul milionarilor in dolari, cu 17,8 procente. Astfel, mai exista doar noua milioane de milionari in lume, cei mai multi locuind in Statele Unite, adica 3,9 milioane. Insa cea mai mare densitate de milionari se afla in Singapore, 8,5 procente din populatia sa detinand cel putin un milion de dolari.

China isi sporeste influenta

Criza a priit Chinei, sunt de parere analistii economici. Datorita reactiei rapide in fata recesiunii, impunand o politica monetara si fiscala eficienta, bancile chineze au reusit sa scape de problemele care au afectat institutiile similare internationale, iar Guvernul chinez si-a castigat respectul in ochii liderilor straini.

Daca, in trecut, Washington-ul indemna Beijingul sa-si deschida pietele, acum rolurile s-au inversat. China a criticat asupru Statele Unite pentru faptul ca nu a avut reglementari mai stricte, iar cererea sa de a schimba dolarul ca moneda de referinta la nivel international si-a gasit adepti chiar si in randul tarilor din G8.

De altfel, China are puterea de a influenta evolutia dolarului, avand cele mai mari rezerve mondiale in aceasta moneda, de 2,13 trilioane de dolari.

'China nu numai ca a capatat mai multa putere, insa este si dispusa sa-si foloseasca aceasta putere in moduri in care nu a facut-o pana acum. Astfel, obliga comunitatea internationala sa fie mai atenta la actiunile sale', crede Michael Kurtz, economist la Macquarie, in Shanghai.

Andy Rothman, strategist la firma de brokeraj CLSA, intareste aceasta idee. 'In trecut, China simtea ca este tratata ca un var mai tanar si fara experienta, in negocierile cu G8. Insa acum, in urma reactiei la recesiune, au demonstrat ca merita sa fie tratati de la egal la egal', spune Rothman.

De asemenea, Beijingul a inceput sa aiba un rol din ce in ce mai activ in luare deciziilor la nivelul Asiei, dar si in Organizatia Mondiala de Comert si in diverse institutii financiare internationale.

Fara creditare, fara joburi

Creditarea excesiva a fost considerata, in mare parte, vinovata de declansarea crizei financiare. In ultimul an, pe fondul falimentelor bancilor si a prabusirii pietelor imobiliare din intreaga lume, liderii mondiali au cazut de acord ca este nevoie de schimbari de fond in acest domeniu.

De frica unor noi falimente, creditarea interbancara s-a blocat si, odata cu ea, si creditarea catre consumatori si firme.

Cu vanzari in scadere si fara posibilitatea contractarii unor credite, companiile s-au vazut nevoite sa renunte la o mare parte din cheltuielile anterioare, iar primii 'loviti' de acest fenomen au fost angajatii.

Astfel, in Statele Unite, somajul a atins cel mai inalt nivel din ultimii 26 de ani, iar in Europa rata somajului a ajuns la 9%, cel mai mare nivel din 1999[25].

_______________
Situatia in Romania

Nu mai este un secret pentru nimeni ca in acest moment piata imobiliara din Romania se gaseste in blocaj. Numarul de tranzactii a scazut nu simtitor ci drastic, iar cererea si oferta par sa nu mai vrea sa se intalneasca.

Din fericire pentru noi, datorita unei regulatii destul de severe a BNR, unei burse de valori subdezvoltata si a unei oarecare sanatati a economiei romanesti, criza financiara mondiala nu a dus inca si probabil nici nu va duce la falimente rasunatoare ale unor institutii financiare de renume.

Din acest punct de vedere ne putem considera fericiti, atata timp cat statul nu se va vedea in situatia de a interveni cu zeci de miliarde de Euro pentru sustinerea unor banci sau fonduri de pensii si asigurari falimentare.

Cu toate acestea, situatia se afla intr-un echilibru foarte instabil.

In functie de anumite evolutii politico-economice, economia romaneasca poate sa se prabuseasca in timp record sau dimpotriva, poate sa creasca in mod nesperat si sa devina un loc de refugiu pentru capitaluri de risc minim.

Partea imbucuratoare este ca pentru prima data (poate in sute de ani) destinul tarii este in propriile noastre maini, fara sa depinda intr-o masura foarte mare de puteri externe.

Partea trista este ca s-ar putea sa nu avem inteligenta, ca popor, sa profitam de aceasta situatie si sa imprimam o turnura favorabila situatiei geo-politico-economice actuale.

In prag de alegeri electorale si calare pe un cal (economic) naravas, doua scenarii s-ar putea desfasura in urmatoarele luni:

1. Luptele politice actuale vor conduce la alunecarea spre populism, masuri sociale gratuite, dublate de certuri interminabile, dezechilibru politic si imposibilitatea formarii unui guvern dupa alegeri. Intr-o astfel de situatie nu vom avea decat de pierdut pe toate planurile, inflatia risca sa isi reintre in drepturi, puterea de cumparare va scadea, moneda se va deprecia, iar in ultima instanta investitiile straine vor fi stopate sau chiar retrase din Romania, datorita impredictibilitatii situatiilor politice, sociale, si fiscale.

2. Atat electoratul cat si oamenii politici realizeaza importanta situatiei si se mobilizeaza pentru formarea unui guvern responsabil, capabil sa mentina si sa impulsioneze dezvoltarea economica si stabilitatea politica si fiscala. Unul dintre pasii esentiali in acest sens ar fi deblocarea unor investitii de proportii in infrastructura (autostrazi, aeroporturi, cai ferate rapide, retele de utilitati, proiecte energetice), sustinute partial prin atragerea de capitaluri private low-risk.

Printr-o astfel de strategie Romania ar avea sansa ca in 5, maxim 10 ani sa recupereze total decalajul fata de Vestul Europei si sa devina chiar una dintre zonele cu cea mai mare dezvoltare si influenta din Uniunea Europeana[26]

__________________
OCED (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare) estimeaza ca somajul va mai creste cu 10% in 2010, ceea ce va insemna inca 25 de milioane de someri.

"Nu se poate vorbi despre relansare economica inainte ca oamenii care si-au pierdut locurile de munca sa isi primeasca slujbele inapoi", a spus John Evans, secretar general al TUAC (Comitetul Consultativ al Uniunilor Sindicale - Trade Union Advisory Committee).

Problemele ridicate de piata muncii in timpul crizei si in special ce anume pot face guvernele pentru a preveni ca actuala criza economica sa se transforme intr-o adevarata criza sociala sunt principalele subiecte ce vor fi abordate in cadrul Forumului si Conferintei ministeriale ce se desfasoara la Paris luni (28 septembrie 2009) si marti.

Participantii - in special ministrii muncii din tarile membre OCED si comitetele consultative pe langa OCDE din partea sindicatelor (TUAC) si comunitatea de afaceri (BIAC) - vor lua in consideratie si masurile care pot fi luate pentru protejarea categoriilor de angajati cel mai expuse, ca de exemplu tinerii, muncitorii cu slaba calificare, emigrantii si familiile cu venituri mici.

Pe agenda Forumului de politici in domeniul muncii, prezidat de Sven Otto Littorin, ministrul muncii din Suedia, figureaza teme precum necesitatea de a adopta masuri suplimentare pentru ca politicile din domeniul muncii sa poata raspunde crizei, pentru a scadea la minimum riscul ca somajul in crestere de azi sa persiste si in perioada de dupa relansarea economica si pentru a asigura dialogul intre partenerii sociali.

Reuniunea ministeriala se va ocupa de implicatiile sociale ale crizei locurilor de munca, potentialul pietei muncii intr-o societate care se schimba pentru a face fata cerintelor ecologice si cum pot fi ajutati tinerii sa intre pe piata muncii. Reprezentantii TUAC subliniaza ca intre decembrie 2007 si iunie 2009, aproape 15 milioane de angajati din tarile membre OCED si-au pierdut locurile de munca, iar pe plan global, numarul somerilor se va ridica la 60 de milioane, la finele lui 2009.

Iar cele mai rele efecte ale crizei se vor produce abia de acum inainte, pentru ca piata muncii isi revine mai tarziu decat economia, avertizeaza TUAC. OCED estimeaza ca somajul va mai creste cu 10% in 2010, ceea ce va insemna inca 25 de milioane de someri.

"Nu se poate vorbi despre relansare economica inainte ca oamenii care si-au pierdut locurile de munca sa isi primeasca slujbele inapoi", a spus John Evans, secretar general al TUAC.[27]

________________
Ministerul Finantelor (MFP) a dat miercuri publicitatii Programul de Convergenta pe perioada 2008-2011, a carui forma revizuita, postata pe site-ul ministerului, include masurile convenite cu FMI si Comisia Europeana si prezinta un set optim de politici macroeconomice: politici monetare, fiscal bugetare si reforme structurale.

Dupa cum precizeaza oficiali ai Ministerului, obiectivul principal al programului ramane aderarea Romaniei la zona euro in 2014.

Analiza macroeconomica a evolutiei economiei romanesti arata ca in trimestrul IV 2008, efectele crizei economice mondiale au inceput sa se manifeste si in Romania.

In ceea ce priveste evolutiile sectoriale, MFP arata ca valoarea adaugata bruta industriala a crescut cu 1,3% pe ansamblul anului 2008, fata de 4,8% pe primele 9 luni, ca urmare a declinului unor ramuri industriale in trimestrul IV (produse textile, industria auto, metalurgie, masini si aparate electrice, mobilier) si diminuarii cresterilor inregistrate in prima parte a anului, in alte ramuri cu contributii importante in productia industriala (alimente si bauturi, energie electrica si termica, alte activitati extractive).

Valoarea adaugata bruta din constructii a inregistrat in anul 2008 un spor de 26,1%, fata de 31,1% in primele 9 luni.

In cazul serviciilor , efectele crizei s-au facut resimtite in special in activitatea comerciala, respectiv comertul cu amanuntul si serviciile prestate populatiei, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate in sistemul bancar si restrangerii volumului de activitate in sectorul industrial.

Pe ansamblul anului 2008, valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar s-a majorat cu 5,1%.

In trimestrul I 2009, s-a inregistrat o contractie a economiei romanesti, pentru prima data incepand cu anii 2000, respectiv de 6,4% fata de trimestrul I 2008, conform datelor statistice neajustate sezonier.

In primul trimestru 2009, productia industriala s-a redus in termeni reali cu 13% (serie bruta), in special ca urmare a scaderii industriei prelucratoare cu 15,2%.

Totusi, evolutiile lunare arata o anumita revenire, productia industriala din luna martie fiind cu 21,5% peste nivelul inregistrat in luna ianuarie 2009 si cu 21% mai mare decat cea din luna decembrie 2008.

Ca urmare, in luna martie 2009 productia industriala a fost doar cu 8,5% sub cea din martie 2008.

In luna martie, activitati ce asigura 36% din pro ductia industrie i pre lucratoare au realizat o productie super ioara nivelului din luna martie 2008, dintre care MFP mentioneaza fabricarea produselor din tutun (+23,3%), fabricarea altor mijloace de transport (+20,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+7,4%), prelucrarea lemnului (+6,2%), tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor (+1,1% ), industria alimentara (+0,5%).

In aceasta perioada, volumul lucrarilor de constructii s-a majorat cu 4,4%.

Populatia activa in varsta de munca a scazut in anul 2008 cu 0,3% fata de 2007.

Dificultatile de pe piata muncii, ca urmare a reducerii de activitate din ultimul trimestru 2008, s-au resimtit mai ales la nivelul somajului inregistrat.

Ca urmare, rata somajului inregistrat a crescut la 4,4% in decembrie 2008, fata de 3,9% in septembrie 2008 si 4,0% in decembrie 2007.

In trimestrul I 2009, numarul de salariati a continuat sa se reduca, cu efecte directe in cresterea somajului. Numarul mediu de salariati (din sectorul civil) s-a redus cu 1,8% fata de trimestrul I 2008. Este de semnalat ca in luna aprilie numarul somerilor inregistrati s-a majorat doar cu 1%, ajungand la 517,7 mii persoane.

Cresterea exporturilor a fost de 13,8% in 2008, fata de 14,3% in anul 2007, iar a importurilor de bunuri de 9,8%, fata de 26,0% in anul 2007.

Exporturile intracomunitare au fost in valoare de 23,7 mld. euro, reprezentand 70,4% din total exporturi, iar exporturile extracomunitare au fost de 10 mld. euro.

Importurile intracomunitare au fost de 38,9 mld. euro, reprezentand 69,1% din totalul importurilor, iar cele extracomunitare de 17,4 mld. euro. Cresterea inregistrata de importurile intracomunitare a fost de 6,4%, iar cea a importurilor extracomunitare de 18,1%, fiind evidenta o reorientare a comertului romanesc spre zonele extracomunitare.

In trimestrul I 2009, ca urmare a reducerii cererii externe, exporturile de bunuri si-au continuat trendul descendent inregistrat in ultimul trimestru din anul trecut, diminuandu-se cu 19,4% fata de aceeasi perioada a anului 2008, reducere inferioara celei inregistrate in primele doua luni (-26,0%), din cauza diminuarii declinului exporturilor in luna martie la doar 6,9%.

Este de mentionat cresterea puternica a exporturilor de bunuri cu 23,0% in luna martie fata de februarie din acest an. In schimb, importurile de bunuri s-au redus in primul trimestru al acestui an cu 35,4%.

In primul trimestru al anului 2009, comparativ cu perioada similara din anul anterior, se constata o imbunatatire structurala a exporturilor concretizata in majorarea ponderii exporturilor de masini si echipamente de transport in total exporturi de bunuri cu 6,7% (de la 33,9% la 40,6%). Corespunzator acestei evolutii a comertului exterior, defic itul comercial FOB - CIF s-a redus cu 61%.

Deficitul contului curent s-a majorat cu 1,3% in anul 2008, ajungand la nivelul de 16,9 mld. euro (12,3% din PIB), fiind finantat in proportie de 53,8% prin investitii straine directe, care au cumulat 9,1 mld. euro, comparativ cu 7,3 mld. euro inregistrate in anul 2007.

In trimestrul I 2009, contul curent al balantei de plati externe s-a imbunatatit, deficitul acestuia diminuandu-se cu 82,1% pana la valoarea de 709 mil. euro.

Deficitul de cont curent a fost finantat integral din investitii straine directe, care s-au situat la 1456 milioane euro comparativ cu 1691 milioane euro in trimestrul I ale anului 2008.

Deficitul balantei comerciale (FOB-FOB) a insumat 1337 milioane euro, fiind in scadere fata de trimestrul I din anul 2008 cu 67,2%.

In prima parte a anului 2008, rata anuala a inflatiei si-a continuat cresterea manifestata inca din partea a doua a anului 2007, situandu-se in luna iulie la un nivel de 9,04%.

Incepand cu luna august s-a remarcat, insa, o schimbare de trend, astfel incat rata anuala a inflatie i a ajuns la sfarsitul lunii decembrie la 6,3%.

Impactul crizei financiare internationale asupra pietei de capital din Romania a fost puternic si nemeritat, a declarat miercuri (16 septembrie 2009) presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gabriela Anghelache, care a prezentat rapoartele de activitate ale institutiei pentru anii 2007-2008 in fata comisiilor parlamentare economice si de buget-finante.

"A fost un impact nemeritat pentru ca in Romania nu au fost elemente care sa perturbe piata, nu am avut produse bursiere sofisticate care sa genereze un grad mare de risc, am realizat o supraveghere astfel incat sa nu avem perturbatii in conduita intermediarilor si participantilor la piata", a spus Anghelache.

Aceasta a precizat ca preturile pe piata bursiera au avut o cadere neasteptata, similara cu cea de pe alte piete europene si ca efectele crizei s-au resimtit mai ales in partea a doua a anului 2008, capitalizarea bursiera coborand la sfarsitul anului 2008 la 12% din Produsul Intern Brut (PIB) fata de varful de 30% din PIB in 2007, cand piata autohtona de capital a atins maxime istorice.

Oficialul CNVM a mai aratat ca, in timp ce piata bursiera a avut o tendinta de scadere puternica in 2008, piata fondurilor de investitii s-a mentinut constanta si chiar a inregistrat o crestere modesta de 1% a activului net.

Mai mult, CNVM a autorizat anul trecut 10 noi fonduri deschise de investitii si cateva fonduri inchise.

In opinia reprezentantilor CNVM, criza financiara in Romania s-a declansat in septembrie 2008, tinand cont de evolutia preturilor de piata, dar si de indicatorul de efectuare a ofertelor publice obligatorii, care a scazut aratand si o blocare a creditarii bancare pentru actionarii majoritari care doreau sa isi finanteze astfel rascumpararea actiunilor de la actionarii minoritari.

Presedintele CNVM a mentionat si faptul ca intr-o sesiune din septembrie BVB a fost nevoita sa isi suspende tranzactiile, din cauza prabusirii preturilor actiunilor, iar in acea zi sefii CNVM s-au intalnit cu conducerea Bursei de Valori si cu ministrul Economiei si Finantelor pentru adoptarea unor masuri comune.

In ceea ce priveste situatia actuala a pietei bursiere, care poate fi considerata si un barometru a ceea ce va urma in economia reala, reprezentanta CNVM a spus ca indicatorii bursieri dau semne de revigorare si spera ca acest trend sa se mentina pana la sfarsitul anului.[29]

_____ _______ ______ _______
6 din 10 intreprinzatori au avut probleme din cauza crizei, a declarat vineri (27 noiembrie 2009), intr-o conferinta de presa, Ovidiu Nicolescu, presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

Conform presedintelui CNIPMMR, cauzele acestei situatii se regasesc in instabilitatea politica, in criza la nivel global, in instabilitatea fiscala, in politica bancilor de a creste dobanzile si a bloca creditele precum si in neplata sau plata cu intarziere a datoriilor statului catre agentii economici. In opinia agentilor economici, criza economica a afectat in ceea mai mare masura veniturile obtinute din vanzari si cashflow-ul companiilor.

"Chiar daca perioada de criza a adus noi oportunitati de afaceri, ea a dus si la repozitionarea companiilor pe o piata care-si cauta echilibruľ, sustine Nicolecu. In acesta perioada de criza, companiile au redus mai intai cheltuielile administrative, apoi, in ordine descrescatoare, si-au diminuat investitiile, au renegociat contractele cu furnizorii, au disponibilizat personal, au redus salariilor, au inchis liniile neprofitabile, au redus productia ca apoi sa vanda liniile de productie neprofitabile.

Majoritatea membrilor CNIPMMR apreciaza ca vor incheia anul 2009 cu un profit mult mai mic decat in anul 2008. In opinia oamenilor de afaceri, cea mai buna politica in aceasta perioada, pentru a reduce efectele crizei, pare a fi mentinerea clientilor deja existenti.[30]